Sunteți pe pagina 1din 42

Expresionismul

Aparut ca reactie impotriva realismului si a extensiei acestuia, naturalismul, expresionismul a pornit initial de la ideologiile unui grup de pictori germani impotriva academismului si conventiilor estetice rigide.

Elemente definitorii ale expresionismului:


permanenta nevoie de absolut, aspiratia spre ideal anularea vechilor dogme ale realismului care nu fac nimic altceva decat sa surprinda realitatile factice, logice ale vietii, in favoarea cautarii unei realitati spirituale cautarea originalului, a increatului, a ineditului reintoarcerea la primordial, la origini, la universul mitic tragismul existential surprins si depasit odata ce fiinta reuseste sa atinga absolutul, prin spiritualizarea trairilor, acestea devenind cosmice, metafizice

teme si motive predilecte: tristetea si nelinistea metafizica, disperarea, absenta, neantul, moartea, dezagregarea eului, natura halucinanta categorii estetice cultivate: fantasticul, macabrul, grotescul, miticul, magicul imagini poetice sunt vii, stranii, contrastante asemenea picturilor expresioniste limbajul este uneori violent, socant.

Primii artiti reprezentani ai expresionismului german se grupeaz n 1905 laDresda.i aleg ca emblem cuvntul Die Brcke (n traducere, podul), deoarece vor s adune tot tineretul, pe toi cei ce exprim direct i sincer ceea ce-i mpinge s creeze.

Celor patru fondatori ai micrii,

Fritz Bleyl,Erich Heckel,Ernst-Ludwig Kirchner,Karl Schmidt-Rottluff ,li se


vor altura i ali pictori, printre care Max Pechstein, Otto Mller i, pentru scurt timp, Emil Nold.

Cei mai de seama reprezentanti ai expresionismului in literatura sunt: Reiner Maria Rilke LaskerSchler; Ernst Stadler; Gottfried Benn; Georg Heym; Walter Hasenclever; Ivan Goll; Johannes Becher; Georg Trakl; Hugo von Hofmannsthal.

Railer Maria Rilke


Pentru Rilke, poezia a nsemnat totul. Existenta poetului se confund cu creaia privit ca mijloc de cunoastere a lumii si a nebnuitelor ei frumuseti. Elegii duineze -numite astfel dup castelul Duino, aflat pe malul Adriaticii, nu departe de Triest - ele evoc locuri n care Rainer Maria Rilke a meditat si a conceput unele din creatiile sale (1912- 1922)si Sonetele ctre Orfeu (1922) alctuiesc operele capitale ale lui Rainer Maria Rilke.

Amintirea din poezia lui Rilke evoc un proces psihic complex, care presupune apropierea si deprtarea de lucrul contemplat, apoi redescoperit, adus ntr-o lumin difuz a constiintei care nu mai pstreaz liniile lui reale, apsate, ci numai ceea ce formeaz esena lui intuit. Versurile din Amintire ilustreaz momentul final al actului creativ descris de Rainer Maria Rilke. Este momentul deprtrii de spaiul i timpul real, al decantrii imaginilor i al ateptrii clipei de revelare a feei ascunse a lumii, prin cuvntul iscat, care mntuie faptele de uitarea definitiv.

i iari atepi, atepi ce pare menit viaa s i-o mreasc la nesfrit. Atepi ce de alt trie ine, ce-i unic, puternic din cale-afar, trezirea pietrelor, adncimi ntoarse spre tine.

n culoare crepuscular pe etajere apun volumele-n aur i brun. La ri te gndeti, ce-ai strbtut, la chipul i la vemntul unor femei pe care iar le-ai pierdut. i tii dintr-o dat: aceasta a fost. i te ridici i-n fa vezi spaima, figura i taina unor ani ce-au trecut

Georg Trakl

Georg Trakl (n. 3 februarie 1887, Salzburg - d. 3 noiembrie 1914, Cracovia) a fost un poet austriac, reprezentant al expresionismului timpuriu, alturi de Georg Heym. Opere: Poezii (Gedichte) 1913 Sebastian n vis (Sebastian in Traum) 1915 Opera poetic (Die Dichtungen) 1917

Yvan Goll

Yvan Goll (n. 29 martie 1891- d. 27 februarie 1950) a fost un scriitor alsacian, de limb francez i german. Numele su este legat att de suprarealismul francez, dar i deexpresionismul german. [modificare]Opera 1916: Recviem pentru morii Europei ("Requiem pour les morts de l'Europe") 1922: Matusalem sau burghezul venic ("Mathusalem oder der ewige Brger") 1924: Grajdul lui Augias ("Der Stall des Augias") 1925: Poeme de dragoste ("Pomes d'amour") 1926: Poeme de gelozie ("Pomes de jalousie") 1926: Poeme despre via i moarte ("Pomes de la vie et de la mort") 1927: Microbul aurului ("Le microbe de l'or") 1936/1939: Cntecul lui Ioan-frar ("La chanson de Jean sans Terre").

Walter Hasenclever
Walter Hasenclever (n. 8 iulie 1890 - d. 22 iunie 1940) a fost un scriitor expresionist german. A scris versuri de atitudine protestatar, strbtut de patos revluionar. Dramaturgia sa este centrat n jurul temelor expresioniste, conflictul dintre generaii, fraternitatea umana. Scrieri 1913: Adolescentul ("Der Jngling") 1914: Fiul ("Der Sohn") 1917: Antigone 1918: Oamenii ("Die Menschen") 1929: Cstoriile se contracteaz n cer ("Ehen wurden im himmel geschlossen").

Else Lasker-Schler
Else Lasker-Schler (n. 11 februarie 1869- d. 22 ianuarie 194) a fost o scriitoare german de etnie ebraic, reprezentant a expresionismului. Scrieri 1902: Styx 1909: Familia Wupper ("Die Wupper") 1911: Minunea mea ("Meine Wunder") 1912: Inima mea ("Mein Herz") 1913: Balade ebraice ("Hebrische Balladen") 1920: Cupola ("Die Kuppel") 1943: Pianul meu albastru ("Mein blaues Klavier"). Opera: 1907: Der Athener Ausfahrt - dram 1909: Versuch einer neue Religion - eseu 1910: Zeul oraului (Der Gott der Stadt) liric 1911: Ziua cea venic (Der ewige Tag) liric 1911: Atalanta - dram 1912: Umbra vitae - liric 1913: Houl (Der Dieb) - nuvele 1914: Marathon - liric

Gotfried Benn
Gottfried Benn (* 2 mai 1889 n Mansfeld, Brandenburg; 7 iulie 1956 n Berlin) a fost un doctor, poet i eseist german.Cele mai cunoscute opere sunt: Ceata; Privire in sus; Circuit; Barul de noapte.

Arta plastica expresionista pastreaza temele traditionale pe care le expune intr-o formula noua, prin excesul de culoare, cromatica stridenta, contrastanta, linii frante si curbe. Aceasta estetica se rasfrange si asupra literaturii, care cultiva cu precadere trairii corvarsitoare, deci stridente, aspiratia eului spre absolut.

In pictura s-au remarcat Fritz Bleyl; Erich Heckel; Ernst-Ludwig Kirchner; Karl Schmidt-Rottluff; Christian Rohlfs; August Macke; Franz Marc; Max Pechestein.

August Macke
August Macke (n. 3 ianuarie 1887, Meschede/Westfalia - d. 26 septembrie 1914, Perthes-ls-Hurs Champagnea fost un pictor german, unul din cei mai cunoscui reprezentani ai expresionismului. Cele mai cunoscute picturi sunt:

Peisaj din tunis

Pereche in gradina

Autoportret

Ernst Ludwig Kirchner


Ernst Ludwig Kirchner (n. 6 mai 1880, Aschaffenburg, Germania - d. 15 iunie 1938, Davos, Elveia) a fost un pictor german, principal reprezentant al expresionismului.
Kirchner opune artei academiste un colorit viu, un desen viguros, o compoziie dinamic inspirat din experiena nemijlocit. Studierea nudului este pentru el un lucru fundamental.Cele mai cunoscute tablouri:

Autoportret ca soldat

Temple of light

Franz Marc
Franz Marc (8 februarie 1880 4 martie 1916) a fost unul din cei mai importani pictori ai expresionismului german.Iata cateva din numeroasele sale opere de arta:

Two cattle in a hilly landscape

Blue Horse

Aktonit Katze

Karl Schmidt-Rottluf
Este cu siguranta ,unul dintre cei mai de seama pictori expresionisti germani.

Autoportret cu monoclu

Autoportret

Vincent van Gogh


Vincent Willem van Gogh (30 martie, 1853 29 iulie, 1890), artist olandez, prezentant al curentului post-impresionist, considerat astazi unul dintre cei mai importanti pictori din istoria artei. Lucrarile sale prezinta obiecte, persoane si locuri cunoscute de acesta, printr-o viziune puternica, de obicei distorsionata, cu un colorit subtil si in acelasi timp foarte viu.

Este cunoscut ca o reprezentare aproape didactica a mitului artistului romantic, care sufera pentru arta sa si se lupta mereu cu demonii interiori.

Despre van Gogh circula trei povesti, inspirate din realitate, care i-au construit o imagine stranie si excentrica, fie si pentru un artist genial : ca si-a taiat urechea intr-un acces de furie (de fapt doar lobul acesteia), ca s-a sinucis pentru ca nimeni nu ii aprecia lucrarile (in realitate in ultimele sase luni ale vietii a beneficiat de aprecierile publicului si criticilor, ceea ce de fapt l-a deprimat), si ca a pictat in acest stil suferind de o boala psihica (lucrarile sale erau realizate doar in perioadele de luciditate).

Considerat un pionier al curentului expresionist, van Gogh a avut o influenta covarsitoare asupra artei secolului XX, in special in prima parte a acestuia, cand majoritatea artistilor au fost marcati de opera si personalitatea pictorului olandez. Fratele sau, Theo van Gogh, care a lucrat pentru dealerii Goupil & Cie, a jucat un rol deosebit de important in viata lui Vincent, sprijinindu-l moral si mai ales financiar. I-a legat o stransa prietenie, documentata si de numeroasele scrisori pe care si le-au trimis incepand din august 1872. Acest bogat material documentar ofera numeroase informatii asupra vietii si personalitatii lui Vincent van Gogh, care se dovedeste astfel nu doar un pictor de geniu, ci si un scriitor talentat, fara sa dea vreun semn de afectiune mentala.

Vincent van Gogh a realizat aproximativ 900 lucrari de pictura si 1100 de desene, o opera impresionanta si cantitativ, in doar un deceniu. Multe dintre cele mai cunoscute dintre lucrarile sale au fost create in ultimii doi ani ai vietii. Paradoxal chiar inainte de sinucidere s-a dovedit un artist deosebit de prolific : in ultimele doua luni de viata a pictat peste 90 de lucrari.

Vincent van Gogh voia s fie un ran-pictor, care s fac art pentru muncitori, rani, pescari i prostituate, obinnd totodat subtiliti artistice demne de cei mai mari maetri. Iar triumful su cel mai mare este c a i reuit.Van Gogh n-a abordat o gam larg de subiecte, limitndu-se la autoportrete, reprezentri ale unor oameni obinuii ntr-un cadru natural, scene de interior, naturi moarte i peisaje.[8] La inceputurile carierei sale Van Gogh i-a ales modelele din rndul ranilor pe care i cunotea att de bine, rednd n portrete i scene de grup trsturile lor aspre, dure, bine definite, obosite i adesea triste. Mai trziu ns, pe msur ce banii erau tot mai puini - n ciuda eforturilor lui Theo van Gogh - a renunat la modele. A nceput s experimenteze, pictnd din memorie i, cel mai adesea, pictnd peisaje i compoziii florale, de o uluitoare intensitate cromatic

Leciile lui Vincent asupra picturii vor fi imediat cultivate de avangarditii secolului XX. Vincent a strnit un ivu interes printre scriitorii i cineatii care au vzut n artistul de origine olandez un personaj ideal pentru creaiile lor. Ca exemplu poate fi luat romanul biografic al lui Irving Stone, Bucuria viei, care dateaz din 1934 i n baza cruia a fost realizat filmul omonim din 1956, de ctre Vincent Minnelli, cu Kirk Douglas n rolul lui Van Gogh. Bucuria vieii este construit pe baza scrisorilor frailor Van Gogh, la aceasta Stone adugnd pari de ficiune i ceea ce poate acesta a crezut c sa ntmplat n sufletul lui Vincent.[ A urmat apoi filmul Vise, al lui Akira Kurosawa, n 1990, o pelicul sugestiv n care se ptrunde ntr-un tablou al lui Vincent. n epoca culturii de mas a nflorit n jurul lui Vincent o adevrat afacere.

Expresionismul blagian
Cum era de asteptat, influentele scriitorilor germani expresionisti au fost adaptate realitatilor autohtone, in special in Transilvania, unde vechea apartenenta la imperiul austro-ungar a facilitat infiltrarea acestui curent literar. Lucian Blaga, poate cel mai valoros expresionist roman, surprinde esenta acestui curent literar: "De cate ori un lucru e astfel redat incat puterea, tensiunea sa interioara, il intrece, il transcendeaza, tradand relatiuni cu cosmicul, cu absolutul, cu ilimitatul, avem de-a face cu un produs artistic expresionist." (L. Blaga, Filosofia stilului).

Lucian Blaga nu este un sclav al expresionismului, in operele sale literare si filosofice facandu-se simtite influente ale mai multor curente literare. Totusi, primele doua volume de poezii, "Poemele luminii" si "Pasii profetului", stau clar sub semnul expresionismului. Incepand insa cu volumul "La cumpana apelor", influenta expresionista incepe sa paleasca pe masura ce se dezvolta sentimentul echilibrului, al impacarii eului poetic cu lumea.

Revenind la crezurile expresioniste, in poezia lui Blaga asistam la o contopire cu universul, la o transcendenta metafizica a eului liric catre cosmic. Lucian Blaga anuleaza realitatile imediate ale realismului si naturalismului, mutand lirica intr-o alta realitate, cea a misterului cosmic, care trebuie ocrotit. In arta poetica "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii", care deschide volumul "Poemele luminii", se remarca inca din titlul prezenta subliniata a poetului. Tot din titlul uriasa corola alcatuita din mistere (taine) anunta realitatea misterului cosmic, care trebuie protejata, dupa cum mentionam mai sus.

Asadar, expresioniste sunt, in creatia lui L. Blaga, sentimentul metafizic, imaginea contemplativa a lumii si a cosmosului, caracterul vizionar, cultivarea mitului primitivitatii, al arhaicului si originalului.