Sunteți pe pagina 1din 21

Oricine poate deveni o persoana de succes

Oamenii de succes au fost studiai de mai bine de un secol n ncercarea de a determina care sunt trsturile definitorii care i deosebesc de oamenii obinuii. Iniial se formase un mit preconceput care spunea c nu poi avea succes i nu poi deveni bogat dect dac provii dintr-o familie nstrit, cu relaii i cunotinte ce ocup funcii importante n societate. ns, n urm a numeroase studii, a ieit la iveal un alt adevar. Peste 90% din multi-milionarii din Top Forbes 500 sunt self-made in one generation, adic au pornit de la zero, i prin forele proprii, au reuit s acumuleze sume impresionante de bani, s dezvolte companii i corporaii de succes i s devin un model pentru generaiile urmtoare. Iat cteva astfel de nume: Bill Gates, Warren Buffett, Henry Ford, Michael Dell, Sergey Brin, Lary Page, George Soros, Steve Jobs si lista poate continua.

Fie ca sunt industriasi sau moguli media, cei mai bogati oameni din lume au invatat lectii importante in timp ce-si construiau imperiile. Filosofia de afaceri a miliardarilor nu poate fi concentrata in doar cateva cuvinte, insa exista citate ale acestora care au intrat in istorie. Iata 11 dintre cele mai cunoscute, conform BusinessInsider.com. J. Paul Getty, fondator al Getty Oil Company "Daca poti sa-ti numeri banii, inseamna ca nu ai un miliard de dolari." Ingvar Kamprad, fondator al IKEA "Doar cei care dorm nu gresesc. Steve Jobs, cofondator Apple "Nu poti doar sa-i intrebi pe consumatori ce vor, dupa care sa incerci sa-i satisfaci. Pana fabrici produsul respectiv, acestia vor dori altceva." Oprah Winfrey, CEO Oprah Winfrey Network "Devii ceea ce crezi ca esti. Ai ajuns unde ai ajuns doar pentru ca ai crezut ca vei ajunge acolo."

4 trasaturi definitorii ale oamenilor de succes


Dorina puternic

Toi marii lideri i toi cei care au reuit s fac ceva cu adevarat mre n viat au fost animai de o dorin puternic. Atenie, nu este vorba de genul de dorin mi-ar plcea s. Este vorba de o dorin arztoare, intens care le-a permis s depaeasc orice obstacol le-a aparut n cale i s-i urmeze visul. Napoleon Hill spunea c dorina este primul pas n calea spre obinerea succesului. Determinarea O alt trstur definitorie a oamenilor de succes o reprezint determinarea. O dorint puternic, pentru a avea sori de izbnd, trebuie ntrit cu o determinare la fel de intensa. Trebuie s luai o decizie i s fii hotri s parcurgei drumul pn la capt. Atunci cnd ncercai s realizai ceva, nu v oprii la 95%, pentru ca acei ultimi 5% sunt cei care fac diferena ntre nvingtori i nvini. Impunei-v s ducei la ndeplinire ceea ce v-ai propus.

ncrederea n sine

ncrederea n sine este un element vital pentru succes. Numeroase studii au demonstrat faptul ca toi oamenii de succes sunt caracterizai de o ncredere n sine foarte puternic. De fapt, lipsa ncrederii n forele proprii este principalul motiv pentru care oamenii abandoneaz nc din start anumite proiecte i renun cu uurin la visurile lor. Indiferent de ce dorim s realizm, unul din obiectivele principale n via ar trebui s-l reprezinte dezvoltarea ncrederii n sine, deoarece fr aceasta, nu vom putea realiza nimic. Perspectiva pe termen lung n cartea sa intitulata The Unheavenly City, Dr. Edward Banfield de la Universitatea Harvard prezint rezultatele unuia dintre cele mai ntemeiate studii despre succes i stabilirea obiectivelor. Concluzia la care a ajuns a fost aceea c toi oamenii de succes au n comun o anumit atitudine mental, pe care el a numit-o perspectiv pe termen indelungat. De fiecare dat nainte de a face vreo ceva, putei determina importana activitii respective, masurnd potenialul impact pe care l-ar putea avea asupra vieii dumneavoastra n viitor. O regul foarte importanta pentru succes este aceea de a evita, pe ct posibil, activitile ale caror efecte pe termen lung nu sunt n concordan cu ceea ce v-ai propus s realizai.

Jumatate din cei mai bogati oameni ai planetei sunt americani, potrivit calculelor facute de un economist al Bancii Mondiale.Pentru a intra in grupul celor mai bogati 1% din locuitorii planetei, o persoana trebuie sa aiba venituri anuale nete de 34.000 dolari,contabilizati in active,inclusiv actiuni ale companiilor,imobiliare,bani,colectii de arta sau avioane private,scrie CNBC. 1.New York 7.270 de milionari New York-ul este orasul cu cei mai multi bogati din lume. Centru al economiei mondiale,Wall Street este un punct de atractie pentru milionarii lumii.Prezenta unui numar atit de mare de oameni cu averi considerabile face ca nivelul de trai sa creasca.Printre cei mai instariti locuitori ai New York-ului se numara Carl Ichan,primarul Michael Bloomberg si mogulul imobiliar Donald Trump. 2.Los Angeles 4.350 de bogati Cel mai populat oras din statul California,gazduieste si cei mai bogati oameni de pe Coasta de Vest a Americii.Desi Los Angeles este mai cunoscut pentru industria de divertisment, orasul este locatia sediilor centrale ale unor companii ca Occidental Petroleum, Reliance Steel sau Health Net. Printre milionarii care traiesc in Los Angeles se numara David Geffen, Summer Redstone, Kirk Kerkorian sau regizorul Steven Spielberg.

Pe lng Zara, care are o pondere de 60% n afacerile Inditex, grupul spaniol mai deine apte mrci mai mici i anume:
Brandurile Grupului Zara Bershka Pul and Bear Massimo Duti Stradivarius Oysho Kiddys Class Skhuban Zara Home Uterrque Total Magazine 1433 551 551 444 408 331 230 220 6 3940

Zara Business
Concurena
n ciuda faptului c Zara nu are campanii publicitare i nici nu a folosit vreodat vedete pentru promovare a reuit s surclaseze leaderul mondial retailerul GAP i leaderul european H&M. In ultimii patru ani, vnzrile firmei americane GAP au fost n scdere, pentru c retailerul nu a reuit s atrag clienii tineri. La nivel global, Gap are 3100 de magazine i are peste 150000 de angajai. n luna iulie, vnzrile magazinelor Gap au sczut cu 11%, mult mai mult dect estimaser analitii. Vnzrile totale ale grupului Gap, pentru aceeai perioad, au sczut cu 5%, de la 1,05 miliarde de dolari (698 milioane de euro) pnla 998 milioane de dolari (663 milioane de euro). Zara are o politic foarte bine pus la punct n ceea ce privete rapiditatea cu care trimit produsele spre vnzare. n ultimii ani, competitorii i-au adoptat metodele. Benetton Group din Italia i aprovizioneaz acum magazinele n fiecare sptmna. Forever 21 din Los Angeles i firma japonez FastRetailing (care deine lanul Uniqlo) aduc produse noi n magazine la fiecare ase sptmni. Dat fiind faptul c popularitatea magazinelor cu haine ic dar n acelai timp i ieftine a determinat ca rivalii Zara, Hennes & Mauritz din Suedia si Mango din Spania, s devin nelipsii pe piaa din SUA. n prezent magazinele sunt aprovizionate cu modele noi de dou ori pe sptmn. Coleciile sunt mai mici i se vnd mai repede, conferind un aer exclusivist, iar reducerile de pre pentru lichidri de stoc fiind tot mai rare. Zara transport hainele din fabric direct n magazine. Spre deosebire de competitorii si, care i fabric majoritatea produselor n Asia, Zara produce dou treimi din bunuri n ri ca Portugalia, Maroc i Turcia. Retailerul spune c fora de munc costisitoare este compensat de avantajul produciei aproape de depozitelei centrele sale de distribuie, situate n Spania.

Piaa de retail n Europa, n 2010, spaniolii au cheltuit pe haine 5.5% din sumele destinate consumului personal. La momentul actual Europa trece printr-o perioad de criz care afecteaz i piaa de retail de mbrcminte. De exemplu n Italia, Frana i Germania, a avut loc o scdere a consumului cu 10% pe aceeai perioad. Trendul zilelor noastre face ca tot mai muli clieni s prefere cumprturile n mari lanuri de magazinei nu n magazine care ofer spre vnzare mai multe mrci. Micile magazine independente au sczut de la 36% din cota deinut n anul 2004, la 30 % n 2007 i la 28% in 2009, comparativ cu lanurile de magazine care pe aceeai perioad au nregistrat creteri de 21% . n Spania vnzrile au sczut n medie cu 7,9%, nregistrnd astfel cea mai slab performan din istorie. Vnzrile retailerilor spanioli multinaionali au fost n scdere, iar bunurile de consum au suferit cea mai mare scdere. Declinul sectorului de retail spaniol a nceput n luna decembrie 2007, n mare parte i din cauza deteriorrii ncrederii consumatorilor, dar i a ratei ridicate aomajului. n SUA primul magazin Zara a fost inaugurat n anul 1975, iar acum n 70 de state din ntreaga lume exist 3914 locaii. n anul 2009, Inditex a cunoscut o cretere a profitului de 25%, pn la 1,25 miliarde de euro, Zara rmnnd cel mai important i mai profitabil brand al grupului chiari pe piaa SUA.

Amancio Ortega Gaona


In ziua in care a avut loc listarea la bursa a Inditex si Ortega a devenit cel mai bogat om din Spania (23 mai 2001), acesta nu a sarbatorit succesul. S-a dus la birou, a urmarit un sfert de ora stirile, a aflat ca a castigat 6 miliarde de dolari, iar apoi s-a dus sa ia pranzul la cantina companiei. In acelasi an, proprietarul companiei, Amancio Ortega Gaona (70 de ani la vremea aceea), a intrat in topul Forbes direct pe locul 43, cu o avere estimata la 6,6 miliarde de dolari. Despre noul miliardar nu se stia, la momentul listarii companiei, decat ca este casatorit si ca are trei copii. Dupa zece ani, lucrurile nu s-au schimbat prea mult in aceasta privinta. Desi fiind in topul Forbes al celor mai bogati oameni din lume, Ortega este renumit pentru viata sa discreta, ferita de lumina reflectoarelor si de curiozitatea jurnalistilor. Fondatorul si presedintele Inditex nu a acordat, pana acum, niciun interviu presei, participa la foarte putine evenimente oficiale si, mai mult decat atat, ani buni, in circulatie a existat o singura fotografie a sa. Spre deosebire de omul care l-a fondat, holdingul Indidex a ajuns sa fie cunoscut in toata lumea, mai ales prin intermediul brand-ului Zara, care concureaza cu succes giganti din industria fast fashion, precum H&M sau Gap.Amancio Ortega, Parintele fast fashion Fiul unui muncitor al cailor ferate spaniole si al unei menajere, Ortega - nascut in Leon, Galicia - nu a putut beneficia de o educatie superioara. Si-a inceput "cariera" in industria textila la doar 13 ani in orasul La Coruna, centrul traditional al industriei textile iberice. Chiar de la prima sa slujba - comisvoiajeur pentru un producator de camasi de lux - Ortega si-a dat seama ca procesul de distributie consuma, inutil, o multime de bani, considerand ca un sistem direct de distributie catre magazine si clienti ar reduce enorm cheltuielile. Acest model l-a aplicat mai tarziu, cu mare succes, la Zara, cautand sa controleze toate etapele procesului de productie pentru a reduce costurile, si pentru a castiga viteza si flexibilitate.

Principalele strategii
Strategia care l-a adus pe Amancio Ortega in randul celor mai mari companii de textile din lume a fost controlul total asupra lantului de productie si distributie. Astfel, perioada in care un produs ajungea de pe plansa de desen pe rafturile magazinelor era, in medie, de doua - trei saptamani, de 12 ori mai repede decat rivalii Inditex. Un produs nu sta mai mult de patru saptamani pe raft, ceea ce motiveaza clientela sa viziteze foarte des magazinele, chiar si de doua ori pe saptamana. Gratie sistemului de logistica pus la punct de Ortega toate datele primite de la spatiile de desfacere sunt centralizate, oferind informatii valoroase conducerii, adica ce produse prind sau care trebuie eliminate mai repede din circuit. Modelul fast fashion a fost folosit cu succes de Gap in SUA si de Next in Marea Britanie, insa pentru Spania era o noutate. Lanturile consacrate de retail precum El Corte Ingles sau Cortefiel, cele care acopereau aproape in intregime zona de mijloc din industria modei, nu satisfaceau nevoile vestimentare ale tinerilor.In primul raport anual al grupului, publicat in 1999, se face referire la obiectivul principal al conceptului Zara, si anume de "democratizare a modei". Ortega a ales sa nu faca jocul globalizarii, luand o decizie care s-a dovedit a fi una insiprata, aceea de a nu-si delocaliza afacerea in tari cu mana de lucru mai ieftina. A reusit sa mentina preturi competitive neinvestind deloc in publicitate. Succesul marcii a fost atat de mare, incat promovarea prin reclame nu a fost niciodata necesara. Desi cheltuielile cu forta de munca erau cu pana la 15% mai mari decat cele ale competitorilor sai, milioane de dolari erau economisiti in materie de publicitate, dar si prin ajustarea permanenta la tendintele pietei.

Principalele strategii
Mai mult decat atat, capitalul de imagine al grupului condus de Amancio Ortega a crescut simtitor, prin evitarea criticilor legate de exploatarea fortei de munca din tarile in curs de dezvoltare. Analistii sunt de parere ca modelul de business promovat de Inditex poate duce la reducerea somajului in economiile functionale.Amancio Ortega, Parintele fast fashion Desi tentatia de a-si extinde piata de desfacere era mare, Ortega nu a lasat nimic la voia intamplarii, punand, mai intai, bazele unui sistem de logistica foarte eficient. In 1988 a inaugurat primul magazin in afara Spaniei, in Porto, Portugalia, iar pana in 1990 intrase deja pe piata din SUA si Franta. Au urmat Mexic, Grecia, Belgia sau Suedia. In tot acest timp, portofoliul grupului Inditex s-a largit, facand loc unor noi marci de imbracaminte: Pull and Bear (1991), Massimo Dutti (1996), Bershka (1998), Stradivarius (1999) si Oysho (2001), Zara Home si Skhuaban.In ultimii 6 ani, Inditex si-a triplat reteaua de magazine, ajungand la peste 3100, cu o medie de 300 de magazine noi in fiecare an. Luna octombrie a anului 2003 marcheaza momentul in care Inditex a intrat si pe piata romaneasca, cu un magazin Pull and Bear, urmat, la sfarsitul lui 2004, de prima locatie Zara. Desi Amancio Ortega nu are studii de specialitate, modelul de dezvoltare al grupului Inditex este predat, astazi, in multe scoli de business. Un studiu realizat de Financial Times si firma de consultanta PriceWaterhouseCooper a plasat Inditex (peste 60.000 de angajati) pe pozitia a treia in topul celor mai mari retaileri ai lumii, dupa Wal Mart si Tesco.

Studiu de caz nr. 2

Jim Skinner - McDonalds


ntr-o economie global n cdere liber, McDonalds o duce mai bine ca niciodat. i ar duce-o la fel de bine dac nu ar fi criz. Asta pentru c la crm se afl extraordinarul Jim Skinner, un manager fr facultate sau alte studii, care a nceput s cure cartofi la McDonalds cnd avea 16 ani. De cele mai multe ori cnd trebuie s dea un interviu, Jim Skinner (66 de ani) o face din buctria unui restaurant McDonalds oarecare, unde se afl n inspecie, verificnd temperatura hamburgerilor sau culoarea cartofilor prjii. Nu v imaginai c Skinner este un micro-manager. Dimpotriv, el conduce de 7 ani unul dintre cele mai complicate businessuri din lumea, cu cifre absolut uriae. 33.000 de restaurante n 120 de ri, peste 1,5 milioane de angajai i un numr imens de parteneri, avnd n vedere c 80% din reeaua McDonalds este reprezentat de francize. Mai punei i un lan de aprovizionare gigantic ce trebuie s funcioneze ca un ceas elveian i o strategie de comunicare ce trebuie s fie unitar i coerent n toat reeaua. De cnd e Skinner CEO nu uitai c din 2008 lumea a intrat n criz rezultatele McDonalds sunt mai bune ca niciodat. Compania a obinut cretere n fiecare an, cel puin 5%, ajungnd anul trecut la venituri de 24 mld. dolari. i nu e vorba despre creteri datorate extinderii: de 99 de luni consecutive McDonalds obine vnzri mai bune pe aceeai locaie luat n parte, acesta fiind cel mai important indicator n reelele globale de fast-food. De la medie de vnzri anual de 1,6 mil. dolari pe locaie, n 2004, a ajuns la 2,4 mil. dolari. n cei 7 ani de domnie a lui Skinner, valoarea aciunilor companiei a crescut cu 250%. Cum a fost posibil? Managementul simplu, militresc, ce intete doar dou obiective: eficiena i performana.

Surpriza Jim Skinner


Cnd a fost numit CEO n 2004, puin lume auzise de el i, pentru c nu vorbete niciodat despre el, puin lume tie i azi. Jim Skinner provine dintr-o familie modest i sa angajat la 16 ntr-un McDonalds dintr-un orel pierdut n imensitatea Americii, Davenport, Iowa. Pe vremea aceea, angajaii curau i splau cartofii n locaie. A plecat apoi n armat i i-a ncercat iari norocul la McDonalds la lsarea la vatr, devenind manager aspirant de magazin. De atunci i pn n 2004, carierea sa a avut o cretere liniar. Merit menionat c din 1992 s-a ocupat i de extinderea McDonalds n Europa de est, el fiind acela care a adus McDonalds i n Republica Moldova. Foarte interesant este i povestea numirii sale n fruntea mega-companiei. n 2004, McDonald's era condus de alt veteran al companiei, Jim Cantalupo, care-l promovase de Skinner n poziia de vicepreedinte. n timpul unei convenii a companiei, Cantalupo a fcut un infarct i a murit. Imediat a fost numit CEO tnrul i carismaticul Charlie Bell. Dup numai o lun, Bell a anunat c este bolnav de cancer i s-a retras. Neavnd o alt soluie la ndemn, acionarii l-au pus ef pe Skinner, un etern i foarte bun numrul 2. Un adjunct bun nu erodeaz autoritatea efului i nu ncearc s-i asume el meritele, spune acum Skinner. Iar filosofia numrului 2 este i azi unul dintre principiile de management implementate n companie.

Scurt lecie de management simplu


1. CONCENTRAZ-TE PE CE TII S FACI MAI BINE. Skinner a renunat la toate participaiile

pe care McDonald's le avea n alte companii de fast food. A renunat la aberaii ca McPizza, la a ncerca s replice alte modele de business de succes, precum i la orice alt afacere care nu avea legtur direct cu core-businessul. Noi tim s facem hamburgeri. Hai atunci s facem hamburgeri, a spus el.
2. NU CONTEAZ CE VREI TU, DOAR DORINELE CLIENILOR CONTEAZ. Acum

civa ani, McDonald's a decis introducerea unui nou model de capace a paharelor de cafea. Un mare consumator de cafea, Skinner urte noul model. Soluia? i-a fcut un stoc personal de capace vechi, iar n reea a fost introdus modelul nou, pentru c asta-i doreau clienii.
3. PREGTETE-I SUCCESIUNEA I RSPLTETE LOIALITATEA. 40% din managerii

de top din companie au nceput prin a lucra n buctria unui McDonald's. Toi efii din McDonald's, zeci de mii, sunt obligai s-i pregteasc doi nlocuitori. Unul care s le poat prelua postul imediat i altul care s o poat face n viitor, astfel ca McDonald's s nu aib niciodat, pe niciun nivel, o problem de conducere. Skinner nsui l are ca numr 2, pe Don Thompson, care susine de obicei prezentrile de business n locul su. De altfel, n fiecare an boardul i Skinner discut performanele fiecruia dintre cei 200 de top-manageri i pe ale adjuncilor lor. Sunt 400 de oameni i i lum pe toi n discuie.

Scurt lecie de management simplu


4. LANSEAZ DOAR PRODUSE 100% PROFITABILE. n meniul global sunt doar n jur de 100 de

produse. La orice or, McDonald's are totui cel puin 40 de produse noi n diferite faze ale testrii i implementrii, care dureaz n medie patru ani. Dac se dovedete c un anumit produs fur din clienii altui produs, adic nu aduce o clientel nou, se renun la el. 5. EFICIEN MAXIM. Skinner tie mai bine ca oricine care sunt valorile tradiionale al McDonald's. De exemplu, studiile i testele artau c introducerea unor noi sandwichuri deli, mai pretenioase, ar fi avut un mare succes financiar. Doar c durata preparrii unui astfel de sandwich ar fi fost de 2 minute n loc de maximul tradiional de 55-60 de secunde. Cine ar vrea s atepte prea mult la un drive-through? Ne-ar fi afectat pe termen lung. Tot timpul le spun contabililor c este mult mai greu s faci banii, dect s numeri banii. 6. DISCIPLIN. Majoritatea analitilor de business consider c McDonald's este un templu al execuiei. Liniile trasate de management sunt respectate la snge, de la aranjatul erveelelor i pn la controlul financiar intern totul funcioneaz brici dup reguli prestabilite. 7. NCREDERE N VIITOR. Muli spun c succesul McDonald's se datoreaz recesiunii, care i-a mpins pe muli oameni s aleag meniurile ieftine n locul unor restaurante mai scumpe. Skinner obinuiete s le repete acionarilor si c vnzrile nu vor scdea atunci cnd oameniilor le va crete apetitul pentru consum. Gsim noi o metod s-i facem s cheltuie mai mult la McDonald's.

Studiu de caz nr. 3

Henry Ford - Ford Motor Company

Henry Ford a transformat modul nostru de via datorit autovehiculelor practice i accesibile. El a fost inventatorul metodelor de producie moderne n mas care au devenit referina practicilor industriale n cursul primei jumti a secolului XX. Nscut pe 30 iulie 1863 la Springwells, Wayne County n Michigan, era fiul cel mai mare din cei 6 copii ai lui William i Mary Ford, o familie prosper de fermieri. i mprea timpul ntrecoali muncile agricole. Din copilrie a manifestat un interes sporit fa de mecanic. Astzi, este recunoscut drept una dintre cele mai importante figuri din industrie. Ford Motor Company a fost fondat n 1903. Henry Ford, cu 25, 5 % aciuni devine vicepreedintei ingineref. Pe zi ce trecea la fabrica Ford din bulevardul Mach din Detroit au ajuns s se construiasc tot mai multe maini pe zi. Doi sau trei oameni se ocupau de cte o main utiliznd componente cumprate din afara rii. Prima maina terminat a fost vndut la 23 iulie 1903, iar Henry devine preedintei proprietar n 1906. Henry Ford i-a ndeplinit visul de a produce un automobil la un pre rezonabil, fiabili eficient datorit modelului T, n 1908. Acest vehicul a deschis o nou epoc. Era uor de condus i de ntreinut, se comporta bine pe drumurile rele astfel c s-a bucurat de un succes imediat. n 1919, Henryi fiul su, Edsel, au recumprat participaiunile acionarilor minoritarii au devenit singurii proprietari ai firmei. Dup mai bine de 100 de ani de evoluie, industria automobilelor continu s se gseasc ntr-o etap de progres exploziv, rspunznd nevoilor de mobilitate ale consumatorilor, fr a neglija condiiile de mediu. n industria auto, firma care realizeaz cel mai bine acest lucru, va deine avantajul competitiv. Pornind de la aceste considerente, Ford a investit i investete masiv n inovaie. n ultimii 3 ani, Ford a investit peste 23 miliarde dolari n cercetare-dezvoltare n vederea identificrii unor surse noi de combustibil, a noi metode de conservare a energiei precumi de reducere a consumului de resurse. Este firma care ofer 87700 locuri de munc, nregistrnd pe anul 2009 un profit de 1,5 miliarde dolari.

Ford promoveaz cu succes o politic de cretere a veniturilor simultan cu reducere a costurilor astfel n 2007, veniturile nregistrate au fost de 172455 miliarde, iar profitul impozabil a crescut de la 111 milioane 2006 dolari la 1,501 miliarde pe 2007. Creterile s-au datorat n special mrcilor Land Roveri Volvo. La momentul actual Ford Motor Company este o corporaie multinaional american situat pe locul trei n lume la producia de automobile. n 2006, s-a clasat pe locul doi n SUA la producia de automobile cu o cot de 17.5% n spatele General Motors care a avut 24.6% cot dar naintea companiei Toyota 15.4% i a companiei DaimlerChrysler 14.4%. Ford s-a clasat de asemenea pe locul apte n topul celor mai mari companii din SUA cu venituri de aproximativ US$ 160.1 miliarde. n 2006, Ford a produs aproximativ 6.6 milioane de automobile si a avut 280.000 de angajai n aproximativ 100 de fabrici si alte faciliti din ntreaga lume. Compania a vndut 5,3 milioane de maini n anul 2010, cu 771.000 mai multe dect n anul 2009. Productie in serie Henry Ford si-a imaginat prima linie de asamblare mobila in 1913 si a revolutionat procedeele de fabricare cu Modelul Ford T. Astfel, prima fabrica Ford cu sediul la Highland Park, in Michigan, devine referinta in materie de sisteme de productie in serie pentru lumea intreaga. Ford a introdus diferite metode de producere n mas a automobilelor i managementul n mas a unei fore de munc industriale, n special producia pe band rulant a automobilelor. Combinaia lui Henry Ford de fabrici eficiente, muncitori bine pltii i preuri mici a revoluionat lumea automobilelor iar acest proces a fost cunoscut sub numele de "Fordism". Intentia lui Henry Ford a fost clar aceea de a produce cel mai mare numar de vehicule, de conceptie rezonabila, la cel mai jos cu putinta pret. In acele vremuri, a poseda o masina era un privilegiu. Obiectivul lui Henry Ford era acela de a lumea pe roatesi a produce un vehicul accesibil unui numar mare de oameni

Cum a ajuns Compania Ford, pana in 1919 sa produca o masina pe minut?


H. Ford nu a dezvoltat productia in masa pentru ca el a crezut orbeste in dezvoltarea celor mai avansate metode de productie. El a crezut in productia de masa, pentru ca a fost convins ca va avea piata pentru industria sa. Ford nu a facut afaceri pentru bani. De fapt, a strigat de multe ori lozinci de genul: O afacere care nu produce nimic decat bani, este o afacere saraca. O declaratie a lui din 1907, spune multe despre maniera in care Ford si-a gandit afacerea: Scopul meu a fost sa creez un motor pentru o multime. Pretul va fi atat de mic incat, nici un om cu un salariu decent nu va avea probleme in achizitionarea produsului. Vreau ca fiecare familie sa se bucure de ore pline de binecuvantare. Toata lumea isi va permite si va cumpara un motor. Calul a disparut de pe sosea, este evidenta evoltia catre automobile . Astfel, Ford a umblat la politica de pret. Intre 1908 si 1916, Ford scade pretul cu pana la 58%. Numarul mare de cereri ii putea spune sa nu o faca. Am putea astfel sa invatam si noi, astazi, ceva din asta. Paradoxul lui Ford a fost ca a pus consumatorul inaintea productiei. Acest tipar pe care el l-a construit a reprezentat : triumful marketingului in fata productiei. Am zis paradox? De ce? Pentru ca, Henry este astazi cunoscut pentru productie si nu pentru marketing. De unde a venit inovatia? Pentru Ford, realizarea a fost la nivelul intuitiv, sau de speculare a existentei pietei auto. Piata auto a fost mereu acolo, Ford nu a facut decat sa ofere modelele. Faptul ca pretul masinilor a fost unul rezonabil, a condus la generarea unor cereri fara precedent. Din profiturile generate in urma cererilor s-a investit in cresterea eficentei si in standardizare.

Alfred Sloan , de la General Motors a conturat concluzii in ceea ce il priveste pe Henry; una dintre ele fiind: Ceea ce Ford a facut a fost Revolutie in cultura industriala. Evident, timpul a fost de partea lui. S-a nascut atunci cand a trebuit. Teoria legata de timpul in care te nasti (chiar anul si luna conteaza) ca oportunitate in succesul inregistrat ii apartine unui alt mare ganditor si lider global : Malcom Gladwell. Henry Ford, clasicul si ateul in management Cand spui Henry Ford, spui clasic. Modelele lui de masini, au fost mereu simple. De aici , daca te intereseaza, poti sa studiezi cazul modelului T. (Vei avea mai jos linkurile). Apoi, e cel putin impropriu sa spui mananagement si sa vorbesti de stilul lui. De ce? Daca exista ateism in management, atunci Henry l-a inventat. Ford nu a crezut nici o clipa in management si nu l-a aplicat. Nu a abordat modele complicate, nu a avut strategii de management, KISS (Keep it Simple Stupid) a fost modelul caracteristic. A vrut, si s-a asteptat sa faca miliarde de dolari, singur, fara un management clar. Nu avea, nici ingineri, nici oameni de vanzari si nici executivi. A mers pe infiintarea locurilor de munca si nu pe ierarhizarea posturilor.