Sunteți pe pagina 1din 26

Coxartrozei

a) senil, numit i ,,nowus coxae senilis, datorit involuiei senescente a articulaiei, dar la care ntlnim i ali factori, mai frecvent metabolici (obezitate, diabet) sau profesionali (ortostatism prelungit) etc; b) forma traumatic, care este explicat fie printr-un traumatism major (fractur de sold etc.) si mai putin prin aciunea unor microtraumatisme, fie prin unele anomalii congenitale preexistente luxaii sau subluxaii congenitale, coxa plana, coxa vara, coxa valga.

Artroza
muschi capsula articulara

os

ligamente

sinoviala

cartilaj

TABLOUL CLINIC
Durerea Deformare articulara si dezaxarea articulara Derobari(a se abate de la pist) Limitare amplitudinii de mobilizare si Blocajul articular Instabilitatea articulara Redoare articulara Limitare perimetru de mers Crepitatii (zgomot produs de frecarea capetelor unor oase

fracturate ) Cracmente(senzaie auditiv sau palpatorie de crepitaie)

RADIOLOGIC ngustarea spaiului articular, scleroz subcondral, chiste subcondrale, osteofite marginale +/-deformri, subluxaii, anchiloze

ULTRASONOGRAFIC modificari degenerative structuri artic: meniscuri, ligamente osteofite degradare cartilaj articular sinovita proliferativa fara semnal Doppler

PRIMARE calmarea durerii (antialgice); reducerea inflamaiei (antiinflamatoare); regenerarea cartilajului (antiartrozice).

SECUNDARE intarzierea evoluiei bolii; prevenirea deficitului funcional; meninerea calitii vieii.

Frecvena primitiv:30-40% (F); secundar:60-70% Durere: Tip mecanic (trohanterian, fesier, inghinal) Limitare funcional: Tulburri de mers; Scderea distanei parcurse; Dificultate la urcatul scrilor; Atitudine vicioas: In flexum, rotaie extern i adducie Hipotrofie muchi fesier i quadriceps Impotena funcional progresiv deteriorarea calitii vieii

1. Msuri igienice Si dietetice:


redimensionarea duratei activitilor solicitante

(ridicarea greutilor, ortostaiunea i mersul prelungit, parcurgerea suprafeelor accidentate); adoptarea unor posturi mai puin nocive; corectarea eventualelor dismetabolisme, tulburri vasculare i endocrine; protejarea mai bun a articulaiei expuse prin: folosirea unor echipamente de protecie; utilizarea nclmintei convenabile.

MEDICAIE SIMPTOMATIC (SYMPTOMMODIFYING DRUGS IN OA) CU EFECT RAPID Antialgice tramadol ( 200 mg/zi) Acetaminofen (paracetamol): 2-4 g/zi; Acetaminofen + tramadol = ZALDIAR AINS clasice/ COX2 specifice (coxibi): atentie la AINS ce distrug cartilaj (indometacin) si la cele ce protejeaza: nimesulide!!! Glucocorticoizi intraarticular (discutabil) produsi retard (beta/dexametazona) maxim 3 an, la interval de 1 luna

Endoprotezare
reduce simptomatologia & reda

Artroplastia
bilan clinic & biologic obligatoriu! program kinetic de tonifiere musc

independena; proteze metal, plastic de mare densitate, material ceramic; durat de via = 10- 15 ani pt proteza cimentata;

Contraindicaii
stare generala alterata, afeciuni

peri-articulara cu rol stabilizator & stretching musc retractate design & componente proteza (analiza condiii locale; greutate, varsta, nivelul activitii, comorbiditi)

Postoperator
profilaxia trombozei
exerciii active mobilizare precoce reabilitarea debuteaz precoce i

vasculare periferice, neuropatii, afeciuni neuro-musculare

continu pentru mai multe luni (pn la 12 luni) -reproiectarea funcional sold operat

Termoterapie, hidrotermoterapie,

hidrokinetoterapie; Kinetoterapie; Masaj; Balneoclimatoterapie; Rontgenterapie; Acupunctura;

In timpul petrecut in statiunile balneare se pot aplica mai multe forme de

fizioterapie. Se folosesc apele minerale sufuroase sau cloruro-sodice in bai generale (in cada sau in piscina incalzita) la care se pot adauga dusul subacval si dusul masaj. Sulful continut in aceste ape minerale se gaseste sub forma unor compusi redusi (H2S) care sunt atat hidrosolubili cat si liposolubili. Proprietatea de liposolubilitate face posibila absorbtia compusilor la nivelul tegumentului si trecerea acestora in sange. Se considera ca poate ajunge astfel la nivelul cartilajului articular si la nivelul lichidului sinovial (lubrifiantul natural al articulatiei) si stimuleaza nutritia cartilajului degenerat. Baile termale si aplicatiile de namol au in primul rand un efect de ameliorare a durerilor si sedativ. Dusurile si hidrokinetoterapia au de asemenea un efect sedativ si decontracturant muscular. Este contraindicata cura balneara la persoanele care au coxartroza cu exacerbare a durerilor in puseu dureros. In aceasta situatie se recomanda termoterapia la domiciliu. Aceasta forma de terapie presupune folosirea unor comprese reci pe soldul dureros. Compresele se schimba la fiecare 5-6 minute. Cu aceeasi actiune antiinflamatorie si antialgica se foloseste ci criomasajul. Criomasajul nu se practica de mai mult de 3 ori pe zi deoarece exista riscul, cel putin teoretic, al degeraturilor.

Un program kinetoterapeutic trebuie ntotdeauna inclus n orice schem terapeutic a artrozei; orientarea programului se face n funcie de stadiul clinicoanatomo-funcional al bolii. Micarea dozat i controlat oportun, este indispensabil pentru meninerea lubrefierii articulare, ncetinind limitarea progresiv a amplorii micrilor articulare i conservarea troficitii musculare.

calmarea durerii; prevenirea instalrii redorii articulare; prevenirea instalrii atitudinilor vicioase ale oldului; corectarea poziiei bazinului cu meninerea unei funcionaliti ct mai bune a coloanei lombare; recuperarea funcional a articulaiei coxofemurale:

refacerea stabilitii, refacerea mobilitii;

refacerea controlului muscular dinamic pentru

mers:coordonare, echilibru, abilitate (evitndu-se astfel mersul chioptat); reeducarea mersului; protejezarea articulaiei oldului n decursul anilor.

cadru antropometric, punnd n eviden atitudinea

vicioas n flexum, rotaia extern a oldului; inegalitatea de lungime a membrelor inferioare cu basculare de bazin; teste pentru evaluarea mersului; teste pentru echilibru si stabilitate; testarea efectuarii poziiei ghemuit (frecvent incomplet prin durere i redoare articular sau imposibil); teste pentru coordonare; bilanul articular la nivelul oldului i segmentele subiacente; bilanul muscular al muchilor adductori, psoas, tensor al fasciei lata, pelvitrohanterieni, fesier mijlociu, muchiul cvadriceps.

exerciiile vor fi selecionate n funcie de stadiul evolutiv al

bolii, gradul de deficit funcional si vrsta bolnavului; n timpul exerciiilor membrul afectat trebuie s fie eliberat de greutatea corpului i amplitudinea micrilor se stabilete n funcie de apariia durerii; dozarea exerciiilor se face n funcie de posibilitile bolnavului, inndu-se seama de faptul c n activitatea zilnic obinuit nu se atinge valoarea maxim a mobilitii acestei articulaii, nici n activitatea de recuperare nu este obligatorie obinerea indicelor superiori mai ales n cazurile n care articulaia este foarte afectat. Poziiile de execuie sunt decubit dorsal, ventral, lateral i patrupedie.

posturri; mobilizri articulare; tehnici de facilitare

neuro-muscular proprioceptiv, cum ar fi: alternana contracie izometric izotonic, stabilizarea ritmic, tehnica hold-relax; tonifierea musculaturii flexorilor, extensorilor, abductorilor, adductorilor, rotatorilor i n special a cvadricepsului, fesierului mare i mijlociu; traciuni ; elemente din terapia ocupaional (se vor utiliza doar acele forme care se execut din eznd i eventual decubit, bazate pe pedalaj, giroplane, alunecri pe planeta cu rotile); elmente din sport fr caracter competitiv: nataie, ciclism, schi, clrie.

Posturri pentru evitatea flexumului: 1. decubit dorsal la marginea patului lsnd membrele inferioare s atrne jos din pat. Atenie s nu se lordozeze coloana lombar; 2. decubitul ventral, eventual cu un sac de nisip pe sacru i o pern mic sub genunchi; Posturri pentru evitarea rotaiei externe: 1. eznd pe sol, genunchii flectai, picioarele aezate cu talpa pe sol, pe o linie n afara coapselor; 2. n poziia de eznd pe un scaun cu picioarele pe sol, se caut ca picioarele s se afle ct mai n afara scaunului, genunchii fiind apropiai unul de altul; 3. uneori, pentru noapte, pot fi folosii supori pentru picioare i gambe, care oblig membrele inferioare s rmn n poziie anatomic blocnd tendina spre rotaie extern.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7. 8.

9. 10.

decubit dorsal, se flecteaz oldul cu i fr flexie de genunchi, eventual cu ajutorul minilor se trage spre piept genunchiul; din decubit dorsal se flecteaz trunchiul cu aplecarea acestuia deasupra coapselor, ceea ce foreaz flexia; din decubit dorsal, ncercnd s se mobilizeze bazinul, se execut abducii ample ale oldului cu membrul inferior ntins sau cu genunchiul flectat; n decubit dorsal, pacientul i ine cu minile coapsa stng flectat la piept: kinetoterapeutul face o priz la nivelul condililor femurali i execut rotaia intern i abducia; se repet cu coapsa dreapt pacientul n decubit dorsal, cu flexie din old, genunchi i glezn; kinetoterapeutul se opune micrii triplei extensii din decubit dorsal, contraii izometrice: ncercri de a realiza abducia oldului mpotriva unei rezistene imobile; decubit dorsal, membrele inferioare ntinse, se execut cercuri ct mai ample; din decubit ventral se execut extensii din old cu i fr genunchiul flectat la 90. De preferat cu rezisten; din decubit lateral se execut flexii i extensii forate, abducii i adducii ale oldului de deasupra; pacientul n decubit lateral: se face extensia coapsei n timp ce kinetoterapeutul mpinge nainte bazinul;

1.

2.

3. 4.

5.

decubit lateral, membrele inferioare ntinse, se ridic ct mai mult posibil membrul heterolateral, se menine 3-4 sec. la nivelul maxim atins, apoi se coboar foarte ncet. Se repet pn la oboseal..Se repet cu cellalt membru. pacientul n decubit heterolateral cu oldul i genunchii flectaii la 90 , kinetoterapeutul preseaz faa lateral a piciorului, gambei i genunchiului, punnd n tensiune fesierul mijlociu, apoi pelvitrohanterienii; din patrupedie se flecteaz trunchiul, fornd flexia coxofemural. stnd lateral n faa oglinzii, braele pe lng corp, se ncearc corectarea posturii cifotice, cu concentrare pe senzaia kinestezic dat de postura corect. Se poate face acelai lucru din stnd cu faa spre oglind. biciclet ergometric timp de 5 minute, ncrcarea se va face n funcie de bolile asociate i de tolerana pacientului, dac nu este posibil se execut bicicleta din decubit dorsal.

In decursul anilor se va realiza respectnd urmtoarele reguli : evitarea statului prelungit n picioare; evitarea mersului ndelungat; evitarea mersului pe terenuri accidentate; meninerea unei greuti corporale normale; odihna, repausul se vor face n decubit i nu pe fotolii sau scaune. evitarea poziiilor prelungite, fixe, mai ales cele de stnd pe scaun. utilizarea (corect) a bastonului de cte ori apare durerea sau imediat ce primele semne de coxartroz au aprut. Este interzis mersul chioptat pentru a se evita purtarea bastonului; corectarea inegalitii membrelor inferioare (dac este cazul) prin adaosul la tocul pantofului. Corectarea nu este necesar dect de la o diferena de 1,3 cm n sus; evitarea pantofilor cu tocuri nalte;

Masajul reprezinta o forma de terapie foarte importanta in artroze in general si in coxartroza in special, deoarece tonifica musculatura si stimuleaza circulatia sanguina in tesuturile moi din jurul articulatiei. Masajul la nivelul soldului are si scopul de a ameliora durerea, de relaxare musculara si de stimulare a drenajului limfatic. Pentru ameliorarea durerii se folosesc pentru masaj si anumite unguente sau geluri pe baza de antiinflamatoare nesteroidiene (indometacin) sau cu extracte de piper (capsaicina). Se incepe cu un masaj regional asupra regiunii fesiere si a coapsei, dupa aceasta etapa se trece la masajul strict al articulatiei coxo-femurale . Manevrele de masaj folosite sunt cele clasice (manevre principale si auxiliare), dar sunt adaptate acestui segment anatomic. Totusi, se folosesc preferential manevrele de vibratie si batere (tapotament) asupra unor regiuni anatomice foarte restranse care asigura un oarecare acces asupra capsulei articulare. Acestea sunt manevre excitatorii care stimuleaza metabolismul local si stimuleaza tesutul conjunctiv profund. Din acest motiv ele nu se practica in fazele de exacerbare a durerilor in puseele dureroase ale coxartrozei. Sedinta de masaj se incheie obligatoriu cu gimnastica medicala pentru articulatia soldului: flexia coapsei pe bazin, bicicleta si miscarile de lateralitate.

Persoana care poate ajuta cel mai mult la eliminarea durerilor este pacientul nsui. De aceea, el trebuie s-i reduc sau s i menin greutatea sub cea ideal, s evite statul n picioare, pe vine i mersul prelungit, mersul pe teren denivelat; s stea n pat de cel puin dou ori/zi, cu oldurile ntinse; s poarte pantofi cu toc moale (crep, micropororos) i s se deplaseze ct mai mult cu bicicleta. "Scopul principal al gimnasticii medicale, n cazul coxartrozei, este de a menine si chiar recstiga mobilitatea la nivelul soldului".

A elaborat:Vieru Doina Gr.215K