Sunteți pe pagina 1din 20

Unde electromagnetice

Cum se formeaz undele electromagnetice?

Unda electromagnetic se formeaz datorit legturii reciproce dintre cmpurile variabile electrice i magnetice: variaia unui cmp duce la apariia altuia.

Ce este o unda electromagnetica?

Unda electromagnetic este un cmp electromagnetic care se propag. Unda electromagnetic este o und transversal.

CLASIFICARE

Cea mai uzual mprire a radiaiilor electromagnetice se face dup frecventa si lungimea sa de unde in vid. radiaiile (undele) radio microunde radiaii hertziene, radiaii infraroii, radiaii luminoase, radiaii ultraviolete, radiaii X (Rntgen), radiaii "" (gamma - liter greac).

UNDE RADIO

Domeniul de frecventa a acestor unde este cuprins intre zeci de hertzi pana la un gigahertz (1GHz= 109Hz), adica au lungimea de unda cuprinsa intre cativa km pana la 30 cm. Se utilizeaza in special in transmisiile radio si TV. Dupa lungimea de unda se subimpart in unde lungi (2 km- 600 m), unde medii (600- 100 m), unde scurte (100- 1 cm).

Sunt generate ca si undele radio de instalatii electronice. Lungimea de unda este cuprinsa intre 30 cm si 1 mm. In mod corespunzator frecventa variaza intre 109- 3 . 1011 Hz

Cuprinde domeniul de lungimi de unda situata intre 10-3 si 7,8. 10-7 m (3 . 1011- 4 . 1014 Hz). In general sunt produse de corpurile incalzite. In ultimul timp s-au realizat instalatii electronice care emit unde infrarosii cu lungime de unda submilimetrica.

Lungimea de unda a acestei radiatii este cuprinsa in domeniul 3,8 . 10-7 m si 6 . 10-10 m. Este generata de catre moleculele si atomii dintr-o descarcare electrica in gaze. Soarele este o sursa puternica de radiatii ultraviolete.

Aceste radiatii au fost descoperite in 1895 de fizicianul german W. Rongen. Ele sunt produse in tuburi speciale in care un fascicul de electroni accelerat cu ajutorul unei tensiuni electrice de ordinul zecilor de mii de voli, bombardeaza un electrod.

Propriet i

Interferena Reflexia Refracia Difracia

Dependena energiei undelor radiate de frecvena oscilaiilor


Energia

emis ntr-o unitate de timp este proporional cu frecvena la puterea a patra!!! Astfel cnd frecvena oscilaiilor se mrete numai de 2 ori energia emis crete de 16 ori!!!

Aplicatii stiintifice si tehnice ale undelor electromagnetice

Se intalnesc in : sistemele de radiocomunicatii ,navigatie,radar,preparare hrana,telecomenzi tv in infrarosu si teledetectie,medicina, defectoscopie,protectie antiefractie.

Telefoanele mobile i staiile lor de baz transmit i primesc semnale utiliznd unde electromagnetice (cunoscute i sub denumirea de radiaii sau cmpuri electromagnetice sau unde radio). Radiaia electromagnetic este emis de numeroase surse naturale, dar i de cele produse de om i joac un rol foarte important n viaa noastr. Suntem nclzii de radiaiile solare sau ale unui foc electric i putem observa acea parte a spectrului electromagnetic pe care ochiul uman o poate detecta.

Cmpurile de radiofrecven din tehnologia telefoniei mobile

RADIOLOCA IA

Ce este Radiolocaia?
Radiolocaia este o modalitate de determinare a existenei i poziiei relative a unei staii sau a unui obiect pe baza caracteristicilor undelor electro magnetice: vitez de propagare constant i propagarea n linie dreapt. Poziia unui obiect int este caracterizat de mai multe elemente.

Distana r pn la un obiect se determin din formula r = c /2, unde este intervalul de timp dup care este recepionat unda reflectat sau retransmis de obiect i c, viteza de propagare a undelor radioelectrice. Pentru determinarea coordonatelor unghiulare se folosesc proprietile directive ale antenelor.

Radiolocaia i-a gsit aplicaii n meteorologie, n radionavigaia aerian i maritim: identificarea formelor de relief, insulelor, ghearilor, obstacolelor etc. Instalaia de radiolocaie se compune, n esen, dintr-un emitor, un receptor i un sistem de antene. Pentru a se putea stabili coordonatele unghiulare ale poziiei obiectului, undele radio trebuie emise sub forma unor fascicule mai nguste. Pentru aceasta, antenna radiolocatorului se aaz n focarul unei oglinzi metalice concave, care reflect undele ntr-o singur direcie. Emitorul emite trenuri de unde separate prin pauze, funcionnd prin impulsuri. n timpul pauzelor de emisie, prin intermediu receptorului antena recepioneaz undele reflectate. Recepionarea semnalului se msoar cu oscilograful catodic.

Utilizri: n radiolocaie. Este folosit in navigare. Avioanele si vapoarele sunt dotate cu radiolocatoare, ca si aeroporturile care sunt prevazute cu acest echipament pentru a dirija traficul aerian, aterizrile si decolrile avioanelor deasemenea. Radiolocaia poate fi activ sau pasiv.

RADIOLOCA IA