Sunteți pe pagina 1din 30

ALIMENTE MODIFICATE GENETIC

Brengya Denisa Cimpan Andreea Cristian Cristiana CEPA III Coordonator:prof.dr.ing. Anca Mihaly Cozmuta

In prezent, probabil ca nu exista un subiect din domeniul nutritiei care sa fie mai disputat si care sa

nasca cele mai mari confuzii in randul consumatorilor


decat organismele modificate genetic (OMG). Unii le privesc ca fiind toxice si deosebit de periculoase, in vreme ce altii le considera solutia optima in caz de foamete in masa.

Tehnologia care furnizeaza noi proprietati


organismului transferand gene de la un organism la altul sau care interfereaza cu structura sa genetica se numeste tehnologia genei. Prin aceasta tehnologie structura genetica a alimentelor este schimbata motiv

pentru care aceste alimente se numesc alimente


modificate genetic.

Aceasta tehnologie consta in luarea de la organismul donor a genei care intereseaza si introducerea ei intr-o molecula de ADN strain, care se numeste vector purtator. Apoi urmeaza etapa inserarii intregii molecule de ADN in molecula ADN a organismului gazda. In continuare se urmareste celula in care se manifesta genele si apoi se selecteaza produsul care ne intereseaza.

Acest produs este greu de controlat, deoarece

genele nu functioneaza izolat, ci interactioneaza


unele cu altele, iar organismul uman are zeci de mii de gene si daca luam in calcul si faptul ca indivizii

sunt entitati distincte, atunci ne putem da seama ca


aceeasi gena poate avea efecte diferite de la un organism la altul.

Toate aceste produse sunt obtinute prin tehnica de inginerie genetica printre care se numara : Plante rezistente la seceta si daunatori; Cereale cu un procent crescut de proteine; Cereale fara gluten; Orez cu un continut ridicat de vitamina A; Seminte de rapita cu acizi grasi care pot fi utilizati in regimuri dietetice; Tomate cu coacere in timpul transportului;

Plante fara proteine alergene (kiwi fara proteina alergena);

Bacterii acidolactice rezistente la bacteriofagi;

Cantitate crescuta de lecitina (prezenta, in mod


obisnuit, in galbenusul de ou si soia) din soia si care este utilizata ca emulgator pentru margarina, ciocolata

si alte produse alimentare;

Chimozina modificata genetic (in mod obisnuit, chimozina este o enzima extrasa din stomacul viteilor), care este utilizata in productia de branzeturi;

Vitamine si arome alimentare.

Ce se obtine prin modificari genetice ?


Ameliorarea culorii si aromei fructelor; Cresterea timpului de conservare; Producerea fructelor sezoniere pe tot parcursul anului; Modificarea calitatilor nutritive : cartofi mai bogati in amidom care absorb uleiul de gatit in cantitati

mai mici.

Recoltele devin mai rezistente la ierbicide, pesticide, boli, frig, salinitate crescuta. Medicina recunoaste

aspectele benefice ale manipularii genetice pentru ca


astfel s-au obtinut: insulina, unii interferoni, produse de sange (cu potential alergic scazut), vaccinuri (folosind ca

suport cartoful sau rosia) mai rezistente la transport si


pastrare indelungata.

"Nu au cum sa aduca beneficii. Este absurd sa credem ca omul poate crea ceva superior asupra ceea ce a creat natura; ceea ce poate fi benefic dintr-un anumit unghi de vedere, in ansamblu poate aduce efecte negative care sa depaseasca

efectele benefice. Astfel incat, din punct de vedere ecologic nu


putem spune ca OMG aduc beneficii organismului nostru. In principiu, plantele care exista in prezent, cele nemodificate

genetic au fost selectate in mod natural; ele au rezistat cel mai


bine la daunatori, in conditiile de mediu din zona/tara respectiva. Creand plante modificate genetic riscam sa contaminam si plantele nemodificate genetic si sa scadem biodiversitatea", afirma Diana Coravu, medic specialist in Diabet, Nutritie si Boli metabolice.

Ca orice alta industrie si industria alimentelor

modificate genetic prezinta avantaje si dezavantaje.


Principalele avantaje ale OMG-urilor tin de dimensiunea economica , nicidecum de protectia sanatatii omului. Timpul si costurile cultivarii acestor alimente au fost

micsorate. Legumele mutante au fost concepute astfel


nct sa fie rezistente sau chiar tolerante la erbicid, substanta chimica destinata uciderii buruienilor daunatoare agriculturii. Mai mult dect att, acestea au dezvoltat rezistenta n fata insectelor ce afecteza plantele

nemodificate genetic.

Astfel a putut fi redusa cantitatea de pesticide,

substanta care ucide insectele daunatoare agriculturii, lucru


care a dus la scaderea costurilor de ntretinere a recoltelor. De asemenea, efortul depus de fermieri este mai redus, iar sanatatea acestora nu mai este pusa n pericol de substantele chimice folosite. Impactul agriculturii asupra

mediului este mai mic, odata ce cantitatea totala de pesticide


folosite se reduce. Datorit aspectului foarte plcut, aceste produse atrag tot mai muli clieni ducnd astfel la creterea profiturilor comercianilor. n plus, produsele modificate genetic au beneficii mai mari privind durabilitatea sau valoarea nutritiv.

Dezavantajele alimentelor modificate genetic pot fi :


Alimentele modificate genetic pot dobandi proprietati nedorite; Prezervarea varietatii genetice intr-o specie este pusa in

pericol;

Tehnologia practic face ca fermierul sa cultive doar un tip de plante fertile;

Tehnologia poate cauza degenerare nedorita . Deci chiar daca este surprinzator se pot obtine produse slabe calitativ ;

Alimentele modificate genetic pot modifica flora solului . Astfel


se poate ajunge la pierderea unor insemnate microorganisme din sol ce poate cauza dezechilibre ;

Cand microorganisme alterate genetic sunt consumate impreuna cu alimentele ele se pot reuni cu organismul uman sau animal . Aceasta combinatie poate cauza pierderi , metamorfoze sau alte organisme ciudate ;

Daca in urma interventiei genetice se creaza alumente rezistente la antibiotice aceasta proprietate s-ar putea

transfera si la consumatorul acestor alimente cu efecte


nocive pentru sanatate . Antibioticele prescrise in scopuri curative in diverse maladii nu si-ar mai produce efectul scontat ;

In cadrul circuitului inchis al naturii insectele consumand aceste alimente modificate genetic ar putea dezvolta mecanisme de rezistenta ;

Exista riscul aparitiei unui singur tip de flora;


Alte organisme ce traiesc in acelasi mediu ar putea fi influentate de alimentele modificate genetic;

Prin aceasta tehnologie genele transferate ar putea contamina celelalte organisme in mod nedorit cu efect

biologic dezastruos;

Chiar si alimentele cu efect benefic initial ar putea ajunge sa poarte gene cu efecte toxice ce ar putea genera imbolnaviri;

Care sunt riscurile alimentelor modificate genetic asupra sanatatii consumatorilor?

Efectele alergice

Genele nou inserate pot produce proteine care la unele

persoane determina alergii. Cele mai frecvente alergii sunt


cele fata de lapte, oua, peste, cereale si soia. La inceputul anilor '90 cand soia a capatat efecte nutritive sporite prin introducerea unei gene de la nucile braziliene, riscul potential a devenit evident.

Rezistenta la antibiotice Se stie ca unele alimente modificate genetic pot creste rezistenta omului sau a animalelor fata de antibiotice. De

exemplu, tomatele modificate genetic consumate proaspete


au gene marker (o gena rezistenta la antibiotice) ce sunt foarte rezistenta la neomicina sau kanamicina. Acelasi lucru

se intampla si in cazul semintelor de bumbac. In general,


riscul variaza in functie de originea genei implicate. Bacteriile ce produc acid lactic nu trebuie sa contina gene de rezistenta la antibiotice.

Modificari la nivelul metabolismului Prin inserarea de gene noi se pot produce alterari la

nivelul genomului - adica totalitatea genelor pe care le


contine un organism - alterari care pot genera in organismul gazda si alte efecte decat cele scontate, cum ar fi scaderea cantitatii de substante nutritive si cresterea nivelului de toxine in organismul gazda.

Situatia alimentelor modificate genetic in Romania: Anul 2006 a fost ultimul in care au fost permise in Romania culturile de alimente modificate genetic. La acel

moment existau 130 000 ha cultivate cu soia modificata


genetic. De atunci se incearca scoaterea de pe piata a alimentelor modificate genetic, unele hypermarketuri le-au scos definitiv din rafturi pana in prezent. Cu toate acestea inca se importa alimente modificate genetic, cumparatorii fiind atrasi de aspectul mai placut al acestora (in cazul legumelor si fructelor), sau pur si simplu romanul se lasa pacalit prin faptul ca nici macar nu citeste eticheta.

Situatia alimentelor modificate genetic la nivel mondial Ar fi interesant de aratat ca in ultimii 5 ani suprafetele cultivate cu plante modificate genetic au crescut de cel putin

25 ori; cele mai raspandite sunt soia si porumbul (modificate


pentru a le creste rezistenta la ierbicide si la pesticide) iar SUA detin aproximativ 70% din totalul acestor suprafete. Romania are un procent mic alaturi de Australia, Franta, Germania, Bulgaria. In Brazilia nu se cultiva plante modificate genetic. In Europa exista organizatii deosebit de active care militeaza pentru reglementari clare in aceasta privinta

Publicul a fost profund tulburat de doua mari scandaluri in domeniul sigurantei alimentatiei. In Marea Britanie boala vacii nebune iar in Belgia contaminarea alimentara cu

dioxina au provocat panica si neincredere in sistemele de


control ale alimentatiei publice. Ca raspuns guvernele au admis necesitatea etichetarii alimentelor intr-un limbaj

adecvat intelegerii tuturor care sa precizeze ce continut de


modificare genetica are alimentul respectiv. Comisia Europeana admite 1% si 0% pentru alimentele destinate copiilor. Publicul trebuie sa fie informat si educat astfel incat sa inteleaga riscurile sau beneficiile modificarilor genetice.

Germania, Frana, Ungaria, Polonia, Grecia i Italia au interzis deja cultivarea de organisme modificate genetic. Bulgaria a impus condiii att de stricte pentru cultivatori nct

nici n ara vecin nu se va mai cultiva porumbul Monsanto


810. n fruntea listei celor mai mari consumatori de organisme modificate genetic se afla Statele Unite cu 63 de

milioane de hectare, Argentina cu 19 milioane de hectare,


Brazilia cu 16 milioane i Spania cu aproximativ un milion i jumtate de hectare.

Boli cauzate de soia modificata genetic Hipotiroidismul este cea mai comuna disfunctie a glandei tiroide si cel mai des ea este intalnita la femei si batrani. Potrivit studiilor epidemiologice efectuate asupra populatiei din anumite regiuni ale lumii soia nu este un aliment recomandat pentru cei care au aceasta afectiune. Consumul in exces de soia, conform specialistilor citati de Home Remedies, poate sa incetineasca activitatea glandei tiroide. Daca activitatea acesteia incetineste nivelul TSH creste si productia hormonilor T3 si T4 va fi mai inceata. Anumite substante continute de soia inhiba asimilarea iodului din alimente si provoaca disfunctii ale glandei tiroide in cazul in care consumul depaseste limita zilnica recomandata care difera de la persoana la persoana in functie de greutate, varsta si alti factori.

De asemenea cercetatorii au demonstrat ca bebelusii care au fost hraniti cu mancare ce are in componenta un nivel ridicat de soia risca sa aiba in tinerete boli autoimune precum Hashimoto sau Graves. In general femeile sunt cel mai des predispuse la afectiuni ale glandei tiroide, insa cu un consum moderat de soia si cu ocolirea altor factori nocivi care provoaca disfunctii ale glandei tiroide pot fi ocolite neplacerile. Un alt factor ce adauga soia pe lista alimentelor nu prea bune pentru organism, in cazul in care suferiti de hipotiroidism, este cel al mutatiilor genetice. Culturile de soia modificate genetic precum si alte legume si fructe modificate genetic sunt daunatoare organismului si ar trebui evitate.

Un studiu prezentat de Ministerul austriac al Agriculturii i Sntii, n cadrul unui seminar tiinific ce a avut loc n Viena, indic faptul c organismele modificate genetic pot

afecta capacitatea de reproducere, de aceea specialitii cer


retragerea acestor produse. Studiul indic faptul c fertilitatea oarecilor de laborator

hrnii cu porumb modificat genetic a fost serios afectat,


acetia putnd procrea doar ntr-o mic msur, comparativ cu cei hrnii cu mncare natural. oarecii de laborator hrnii cu mncare ce nu coninea organisme modificate genetic s-au reprodus mult mai eficient. Acest efect poate fi

atribuit diferenelor dintre sursele de hran.

Cercettoarea dr. biolog Irina Ermakova a efectuat un experiement la Institutul de Neurofiziologie i Studiul Activitii Nervoase Superioare de pe lng Academie Rus de tiin. Nou femele de cobai au fost mprite n 3 grupe de cte 3: un grup de control, un grup n a crui hran s-a adugat fin de soia modificat genetic i un grup care a consumat alimente amestecate cu fin de soia obinuit. Au fost numrate femelele care au nscut i numrul de cobai nscui i mori. Dup primul stagiu, cobaii au fost mprii n dou grupe, una hrnit cu fin de soia modificat genetic, cealalt hrnit cu fin de soia obinuit. A rezultat un numr anormal de mare de decese printre urmaii femelelor hrnite cu soia modificat genetic. n plus, 36% dintre aceiai cobai cntreau mai puin de 20 de grame, fapt care evidenia starea lor de extrem slbiciune.

Acesta este primul studiu care a demonstrat o dependen clar ntre hrnirea cu alimente modificate genetic i starea de sntate a urmailor. Morfologia i structurile biochimice ale cobailor snt foarte asemntoare cu cele ale oamenilor, ceea ce este extrem de ngrijortor n ce privete efectele asupra mamelor i bebeluilor nenscui, mai ales n contextul n care se urmrete introducerea de ct mai multe OMG n alimentaia uman, din raiuni comerciale, a declarat n concluzie Ermakova. Putei vedea, n mod sintetic, rezultatele experimentului n tabelul de mai jos:
Femele care au nascut Cobai nasuti Cobai morti in Procent 3 sapt Cobai in viata

Grup de control(4 din 6)


Cu soia MG (4 din 6) Cu soia comuna(3 din 6)

44
45 33

3
25 3

6,8%
55,6% 9%

41
20 30

n imagine, doi cobai din acelai grup de vrst .

Cel de jos este un


cobai din grupul hrnit cu soia modificat genetic, n mod vizibil extrem de debilitat.

Unul dintre nenumratele studii cu rezultate negative fcute pe mncarea modificat genetic a fost realizat de cercettorul de origine maghiar Dr. rpd Pusztai, care a hrnit cobai cu cartofi modificai genetic. Experimentul su a demonstrat c astfel hrnii, cobaii ajungeau s aib creierul, ficatul i testiculele mai mici, precum i sistem imunitar deficient. S-a mai observat i prezena unui numr ridicat de celule precanceroase n mai multe esuturi ale organismului. La dou zile dup publicarea rezultatelor studiilor sale, Dr. Puszai a fost dat afar din postul pe care l ocupa la Rowett Research Institute, n urma unui telefon, se spune, primit direct de la primul ministru britanic Tony Blair. Echipa sa de cercettori a fost desfiinat i s-a nceput trrea membrilor ei ntr-o serie de procese care urmreau intimidarea acestora i stoparea dezvluirii a i mai multe adevruri cumplite.

CONCLUZII
Modificat genetic nu este deocamdata echivalent cu imbunatatit genetic. Acest fabulos progres stiintific este inca o cutie a Pandorei. Atata timp cat nu cunoastem deplin nu stapanim deplin. Gasiti placeri in lucrurile simple care vi se ofera, nu fiti sclavii aromelor artificiale.