Sunteți pe pagina 1din 65

Alimentaia nou-nscutului i sugarului

Virginia Schnaider

Copilul, un mic adult?


Copilul nu este un adult in miniatura si nu trebuie tratat ca atare! Felul in care-ti hranesti copilul in primul an de viata are o importanta covarsitoare asupra dezvoltarii lui ulterioare. Necesitatile copilului sanatos, ca si ale celui bolnav difera in functie de varsta, gradul de dezvoltare si de eventualele aspecte patologice.

Alimentatia sugarului
Naturala (exclusiv la san) Artificiala (lapte praf) Mixta (lapte de mama si lapte praf) Ulterior, trebuie sa fie diversificata (introducerea progresiva a alimentelor nelactate ce vor inlocui treptat initial unele/apoi toate mese de lapte)

Alimentatia la san
Alimentul ideal pentru nou nascut: laptele matern.

Nou nascutul poate fi pus la san inca din primele minute de viata (rol trofic si emotional)

Tipuri de lapte matern


Colostrul:
Este produs n primele 7 zile dup natere, are aspect glbui i este bogat n proteine, anticorpi i diferii factori de cretere i mai srac n calorii, glucide i lipide.

Laptele de tranzitie:
Este in cantitate mai mare, are un continut scazut de proteine si anticorpi, iar continutul de glucide si lipide creste. (urmatoarele 2 saptamani)

Laptele matern matur:


La 3 saptamani de la inceputul lactatiei Contine peste 200 de substante nutritive necesare unei cresteri si dezvoltari optime Compozitia sa variaza in functie de mai multi factori: varsta copilului, momentul zilei, perioada scurs de la nceputul suptului etc. Ex: Laptele de la nceputul suptului mai bogat n ap, proteine, vitamine, sruri minerale i lactoz (tine de sete). Cel de la sfritul suptului este mai bogat n lipide (ine de foame).

Avantajele laptelui matern


Pentru mama
crete ataamentul dintre mam i copil scade riscul de cancer de sn sau ovarian

Pentru copil
confer imunitate mpotriva multor infecii virale, bacteriene i fungice i scade incidena gastroenteritelor i otitei medii scade incidena bolilor alergice

Dezavantajele laptelui matern:

exist riscul transmiterii la copii al unor afeciuni precum HIV, hepatita B, TBC, sifilis

Tehnica alaptarii

Alptarea este bine s se fac ntr-un mediu care s-i confere siguran, calm i relaxare, att mamei, ct i nou-nscutului. Mama trebuie s lase la o parte orice alt preocupare sau grij i s-i acorde ntreaga atenie copilului

Poziionarea mamei i a copilului la sn: mama se aeaz ntr-o poziie ct mai confortabil - n ezut ntr-un fotoliu comod sau n decubit lateral cu capul ridicat.

Mama apropie mamelonul de faa copilului; acesta, cu faa orientat spre mamelon, l va localiza cu uurin, dup miros. Copilul trebuie sa apuce mamelonul i ntreaga areol mamar.

- Daca sanii sunt durerosi > 30 sec de la inceperea suptului oprire supt - Cand se ia copilul de la sn intrerupeti cu blandete suptul, introducnd un deget al dumneavoastr ntre gingiile copilului - La sfritul alptrii, nou-nscutul trebuie s fie ridicat n poziie vertical i sprijinit pe umrul matern pentru a eructa

Dupa alaptare:
Se storc cateva picaturi de lapte, se intind pe mamelon si se lasa sa se usuce la aer; Se expune mamelonul la caldura pentru scurt timp (la soare, uscator de par, bec de 40W); Atentie la arsuri! Se evita lenjeria de corp din material plastic; Se foloseste un prosop curat dupa fiecare supt.

Nu se aplica pe mamelon substante care usuca pielea, de exemplu sapun sau alcool. Se evita utilizarea cremelor pe mamelon (pielea dumneavoastra produce proprii ei lubrifianti).

Angorjarea sanilor
- Reprezinta o acumulare de snge, alte fluide i lapte la nivelul snilor. - Sanii pot deveni foarte plini, durerosi si voluminosi. - Poate duce la aplatizarea mamelonului suptul devine dificil

Masuri pentru atenuarea simptomelor (de obicei in 24 ore)


- Inainte de alaptare aplicarea unui prosop cald si umed pe sani, timp de 3 5 min, urmata de un masaj usor al sanilor, spre mamelon. - Mulgerea manuala sau cu pompa a unei cantitati de lapte suficienta pentru ca areola sa devina mai supla (punerea copilului la san devine mai usoara)

- Alaptarea desa, la interval de 2 2 ore sau chiar mai frecvent, timp de cel putin 15 - 20 min. din momentul in care a inceput ejectia laptelui, la fiecare san. - Purtarea unui sutien potrivit, care sa sustina sanii.

Daca situatia nu se imbunatateste in 24 ore, trebuie cerut sfatul unui cadru medical!

Colectarea manuala a laptelui


O mama trebuie sa se mulga din mai multe motive: - Pentru a asigura mesele copilului atunci cand el nu poate suge sau in perioada in care trebuie sa fie plecata de acasa. - Pentru a-si creste secretia lactata. - Pentru a preveni sau usura angorjarea sanilor.

Cum se pastreaza laptele colectat?


Laptele muls si colectat se poate pastra, in conditii foarte igienice, astfel:
La frigider pana la 12 ore In congelator (- 30 C) aprox. 3 luni

Durata suptului si numarul de mese/zi


Suptul dureaz, de regul, 15 - 20 min la fiecare sn La vrsta de nou-nscut, copilul suge la sn la 2 - 3 ore interval, apoi pe msur ce crete, intervalul ntre mese se spaiaz, la 4 - 5 ore (ceea ce corespunde unui numr de 5 - 6 mese pe zi) la sugarul mai mare de 6 luni.

Criterii pentru stabilirea ratiei alimentare a sugarilor

A. Vrsta B. Suprafaa cutanat C. Nevoile calorice D. Greutatea sugarului

Criterii pentru stabilirea ratiei alimentare a sugarilor


A. Vrsta:
1 lun 7 supturi a 80 100 ml/mas 2 luni 7 supturi a 110 130 ml/mas 3 4 luni 6 supturi a 130 150 ml/mas 5 6 luni 3 supturi a 150 180 ml/mas 6 8 luni 3 supturi a 200 220 ml/mas 8 12 luni 1 2 supturi a 220 250 ml/mas

Formula lui Scarin


Sugarul de 8 sptmni primete 800 ml lapte n 24 de ore. Pentru fiecare sptmn n minus se scad 50 de ml i pentru fiecare lun n plus se adaug 50 ml, fr a depi 1000 ml/zi.

Criterii pentru stabilirea ratiei alimentare a sugarilor


B. Suprafaa cutanat
Sugarul are nevoie zilnic de 15 calorii/dm2, la care se adaug 50 calorii la totalul obinut (pentru cretere)

Formula lui Lassablire pt. suprafaa cutanat: Suprafaa cutanat = T2 x 0,92 (T = talia n cm)

Criterii pentru stabilirea ratiei alimentare a sugarilor


C. Nevoile calorice n primul trimestru 110 120 calorii/kg corp/zi sau 150 200 ml lapte/kg corp / zi (1 L lapte matern = 680 700 calorii)

Criterii pentru stabilirea ratiei alimentare a sugarilor


D. Greutatea sugarului a) Formula lui Heubner:
- spt. 2 6 de via raia de lapte de mam = 1/5 din greutatea sugarului - 6 spt 4 luni raia de lapte = 1/6 din greutatea sugarului - 4 6 luni raia de lapte = 1/7 din greutatea sugarului

b) Formula lui Apert:


- necesarul zilnic de lapte matern corespunde la 1/10 din greutatea sugarului, la care se mai adaug 200 ml.

c) Formula lui Feer


- 13 ml de lapte de mam la 100 g greutate corporal

d) Formula lui Marfan


- 14 15 ml de lapte pt. fiecare 100 g greutate corporal.

Durata alimentatiei la san / cu lapte matern


Un copil este bine s fie alptat exclusiv timp de 6 luni, perioad n care acesta asigur practic substanele nutritive necesare unei creteri i dezvoltri optime a sugarului (singurul supliment: vit. D administrat pe cale oral). Alptarea se poate prelungi pn la vrsta de 2 ani, de la 6 luni adugndu-se alimente solide

Incidentele si accidentele alaptarii

1. Regurgitatiile 2. Varsaturile 3. Colicile abdominale

Incidentele si accidentele alaptarii


4. Diareea postprandiala
- frecvent ntlnit - colici abdominale accentuate, nsoite de o stare de agitaie a sugarului i urmate de eliminarea exploziv, n jet, n timpul sau la sfritul suptului, a unor scaune lichide, spumoase, acide, de culoare galben-verzuie sau verde - iritatie intensa a tegumentelor regiunii perianale i fesiere

Incidentele si accidentele alaptarii


5. Constipatia
- Fara semnificatii deosebite

6. Hipogalactia secundara
- Poate aprea ca urmare a unui surmenaj psihic sau fizic, a unei alimentaii insuficiente i ndelungate, sau consecutiv strilor de boal, precum i altor cauze posibile.

7. Sub- si supraalimentatia.

Alimentatia mixta
Metoda completarii: - frecvent in hipogalactiile pasagere - administrarea preparatului dietetic dupa supt, in completarea laptelui matern - administrarea produsului dietetic cu linguria sau biberonul a crui tetin are orificii foarte mici

Alimentatia mixta
Metoda alternarii: - n alimentaia mixt a sugarilor ale cror mame din diferite cauze nu pot s le asigure ntreaga cantitate de lapte matern pentru toate mesele - se inlocuiesc mesele de sn de la anumite ore cu preparate dietetice

Alimentaie artificial
LAPTELE DE VAC INTEGRAL, de la "surs" sau din comer, NU ESTE RECOMANDAT PENTRU ALIMENTAIA UNUI COPIL N PRIMUL AN DE VIA!
Continut scazut de Fe Continut crescut de proteine si saruri minerale creste incarcatura osmotica (densitatea urinara) !! N.n. are capacitate redusa de concentrare a urinii deshidratare severa.

Formulele de lapte praf

Indiferent de ct de sofisticate, nici o formul nu reuete, pn n prezent, s imite perfect calitile laptelui matern!

Tipuri de formule:
1. Pentru copii sanatosi: Formule de nceput - de la natere pn la vrsta de 4 - 6 luni
Humana 1 NAN 1 Milumil 1 de la 4 luni Novalac 1

Formule de continuare - de la 4 - 6 luni pn la 1 an:


Humana 2 Milumil 2 cu prebiotice Milumil 3 - de la 8 luni NAN 2 Lactogen 2 cu prebiotice Novalac 2

Formule Junior de la 1 la 3 ani


Nstle Junior

2. Pentru prematuri:
- Aptamil Prematil - Humana Pre - PreNAN

3. Formule hipoalergenice
- Humana HA 1 - Humana HA 2 - Milumil HA 1 - Milumil HA 2 - Nan HA 1 - Nan HA 2 - Novalac HA 1 - Novalac HA 2

4. Formule pentru copii cu enterocolita: - Hipolactozate:


- Milupa HN 25

- Delactozate: - NAN fara lactoza


- Humana HN - Novalac AD

5. Formule pentru copii cu alergie la proteinele laptelui de vaca sau cu malabsorbtie formule din soia

- Humana SL
- Milupa SOM

6. Formule pentru copii cu reflux gastro esofagian:

- Humana AR - Novalac AR - Novalac AR 2

Pentru a apropia formulele de lapte praf de compozitia laptelui matern


Aminoacizi: Carnitina etc.; PUFA: acizi grasi polinesaturati sintetizati din acid linoleic si acid linolenic (3); Milupan: amestec de acizi grasi polinesaturati si vitamine liposolubile; Prebiotice: oligozaharide stimulatoare ale florei intestinale saprofite, de aparare; Probiotice: microorganisme de echilibru, in formulele de continuare.

Cateva obiecte necesare pentru alimentatia sugarului: biberoase, tetine, capace pentru biberoane, cutit, lingurita, palnie, perie pentru sticla, recipient gradat

Spalarea biberonului

Testarea temperaturii laptelui

Alimentaia diversificata. Principii


De la 5,5 6 luni In deplina sanatate Fiecare aliment se introduce treptat Un singur aliment nou - La inceput: supe de legume - Ulterior: carne fiarta mixata, fructe, cereale - Laptele (matern sau praf) f. imp. in continuare

Diversificarea alimentatiei contribuie la:


- Dezvoltarea senzoriala: gust, culoare, miros, consistenta alimentelor; - Dezvoltarea motorie: mestecand si plimbandu-si mancarea in gura, invatand sa manance cu lingura si sa bea din cana; - Dezvoltarea psihologica si sociala: asezat pe scaunul lui inalt, copilul participa la masa familiei (inceputul vietii sociale)

Alimentatia la 4 luni
(5 mese la 4 ore a 180 200 g/masa)
Ora 6, 18, 22: Lapte (+ fainos instant de orez sau de porumb 1lgt/100g) Ora 10: masa de fruct: mar ras (pe razatoarea de plastic sau sticla), banana pasata cu furculita pe farfurie, fainos instant suc de morcov. Ora 14: supa de zarzavat (piure de legume). Se prepara pt. 2 zile si cuprinde: rondele de morcov (2/3 din cantitatea de legume) si albitura, telina, ceapa, ardei, 1 lg. orez !! Nu cartof si dovlecel pana la 5 luni !!

Alimentatia la 5 luni
(5 mese la 4 ore a 200 220 g/masa)

Ora 6, 18, 22: Lapte (+ fainos instant de orez sau de porumb 1lgt/100g) Ora 10: masa de fruct la care se adauga branza de vaci (preparata in casa)

Ora 14: supa de zarzavat (piure de legume) la care se adauga cartoful si carnea fiarta.

Alimentatia la 6 luni
(5 mese la 4 ore a 200 220 g/masa)

Ora 6, 18, 22: Lapte (+ fainos instant de orez sau de porumb 1lgt/100g, cereale cu gluten, biscuiti) Ora 10: masa de fruct la care se adauga branza de vaci (preparata in casa) Ora 14: supa de zarzavat (piure de legume) la care se adauga cartoful, carnea fiarta si galbenusul de ou.

Alimentatia la 7 luni
(5 mese la 4 ore a 200 220 g/masa) Ora 6, 22: Lapte (+ fainos instant de orez sau de porumb 1lgt/100g, cereale cu gluten, biscuiti) Ora 10: masa de fruct la care se adauga branza de vaci (preparata in casa) Ora 14: supa de zarzavat (piure de legume) la care se adauga cartoful, carnea fiarta si galbenusul de ou. Ora 18: se introduce iaurtul (cu cereale sau biscuiti)

Pana la varsta de 1 an, trebuie sa se evite:


Albusul de ou Capsunile Au risc de alergii alimentare Ciocolata Mezelurile Alimentele care contin conservanti, coloranti artificiali si aditivi alimentari. Sucuri tip Cola

Alimentatia copilului sanatos


- Dieta echilibrata si variata, incercand sa se evite monotonia - Respectarea (pe cat posibila) a aportului caloric, proteic, glucidic, precum si a necesarului de vitamine si saruri mienrale. - Evitarea alimentelor care contin indulcitori artificiali, aditivi si coloranti alimentari

Alimentatia copilului bolnav (cele mai frecvente afectiuni)


Copilul cu gastro enterocolita: - Saruri de rehidratarare orala - Nu se intrerupe alaptarea (sugar alimentat cu lapte matern) - sugar alimentat artificial: se inlocuieste formula de lapte praf initiala cu una hiposau delactozata

Copilul cu gastro enterocolita: Alimente permise:


- Ceai de menta (neindulcit) - Supa sau piure de morcov - Carne de pui sau vitel slaba - Orez fiert sau pilaf - Paine prajita, sticks-uri, covrigei, grisine

Copilul cu gastro enterocolita: Alimente interzise:


Orice dulciuri Fainoase de orice fel (inclusiv pufuleti) Lapte integral Smantana, frisca Fructe si legume crude Prajeli, mezeluri, tocaturi de orice fel

Copilul cu anemie feripriva:


- Tratament medicamentos adecvat - Excluderea laptelui de vaca integral - Cresterea aportului de alimente bogate in fier (cereale fortifiate, carne, ficat, galbenus de ou, legume verzi); - Cresterea aportului de alimente bogate in vitamina C

Copilul cu malnutritie protein energetica:


Dieta hiperproteica, hipercalorica Preparate sau alimente alese in functie de severitatea malnutritiei si de toleranta digestiva.

Alimentatia copilului obez


Principii: - Dieta normo- / hipocalorica, normoproteica si hipolipidica, echilibrata in macro- si micronutrienti - Mese frecvente si fractionate - Dieta
- bogata in proteine de origine animala, lipide de origine vegetala si legume proaspete - mai saraca in lipide de origine animala si dulciuri concentrate.

- Combaterea sedentarismului

Copilul cu sindroame de malabsorbtie:


Celiachie:
Esential: eliminarea alimentelor care contin gluten

Fibroza chistica
Dieta hipercalorica, hiperlipidica Alimente bogate in fier si zinc ( imunitatea) Alimente bogate in calciu (previn osteoporoza) Esential: enzime pancreatice (Kreon) la fiecare masa permit digestia principiilor nutritive

Copilul cu tulburari innascute de metabolism:


Fenilcetonurie / tirozinemie / galactozemie - Obligatoriu: eliminarea tuturor alimentelor care contin fenilalanina / tirozina / galactoza

- Alimentatia cu lapte matern este contraindicata formule speciale de lapte

Copilul cu insuficienta renala cronica:


Principii:
Limitarea aportului de proteine, in special a celor de origine animala Limitarea aportului de lichide Dieta normocalorica sursa principala de calorii = glucide si lipide (compensator pt restrictia de proteine) Dializa: ajustari ale dietei pierderile proteice prin dializa impun liberalizarea aportului

Va multumesc!

S-ar putea să vă placă și