Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Def. esutul este format din celule care au aceeai origine, aceeai structur i care ndeplinesc aceeai funcie.
Clasificarea esuturilor
Dup gradul de difereniere a celulelor distingem:
esuturi
Embrionul seminei este format din meristeme, de aceea meristemele mai sunt numite de unii histologi i esuturi embrionare.
Clasificarea meristemelor
Dup poziia pe care o ocup n organele plantelor: Apicale - n vrful rdcinii, tulpinii, ramurilor, determin creterea acestora. Intercalare - se ntlnesc la graminee deasupra nodurilor i determin creterea n lungime a internodurilor. Laterale - sunt dispuse n jurul axului plantei, determin creterea n grosime.
esuturi definitive
esuturi definitive care nvelesc organele plantelor i au rol de a le apra mpotriva agenilor externi. Ex: Epiderma Piloriza Suberul secundar
Un singur strat de celule vii. Celule turtite, strns unite ntre ele. Perei laterali cu ondulaii. Celule lipsite de cloroplaste (exceptie la ferigi, plantele de ap i de umbr). Pereii externi pot fi cerificai, mineralizai. Epiderma rdcinii se numete rizoderm.
Epiderma
Formaiuni epidermice
Stomatele
Formaiuni epidermice prin care se stabilesc legturi ntre mediul nconjurtor i esuturile aflate sub epiderm. Alctuire: Dou celule stomatice reniforme, cu cloroplaste. Orificiu - ostiol.
Perii
Formaiuni epidermice ce apar prin creterea i alungirea membranelor externe ale celulelor epidermice. Apr planta contra radiaiilor solare, alii sunt agtori, absorbani sau secretori, etc.
esuturile de absorbie
esuturi de depozitare
Depoziteaz