Sunteți pe pagina 1din 6

Criteriile pe care trebuie s le ndeplineasc seriile:

1. 2. s fie clar delimitate unitile componente trebuie s se situeze la distane relativ mici unele fa de altele.

3.seriile nu trebuie s conin un numr prea mare de elemente; 4.pe ct posibil s se evite efectul de serie.
Alegerea planului de sondaj n funcie de tipul variaiei

Variaia intra-clase 2 Slab Puternic

Variaia inter-clase 2 Puternic Slab

Plan de eantionare recomandat Sondaj stratificat Sondaj de serii

Probleme ce se pun n momentul organizrii uni sondaj de serii:


Definirea seriilor. : prin gruparea natural a unor elemente naturale (cuiburile cu pui ); prin gruparea natural a unor elemente artificiale (suprafa cultivat divizat n loturi); prin gruparea artificial de elemente naturale (curse pentru capturarea duntorilor); prin gruparea artificial de elemente artificiale .

Alegerea mrimii seriilor. . Extragerea seriilor.

Etapele selectrii eantionului de serii printr-un procedeu sistematic cu probabiliti egale: 1. pregtirea unei liste numerotate a seriilor aranjate n funcie de context alfabetic sau geografic. 2. calcularea pasului de eantionare mprind numrul total de serii din populaie (R) la numrul de serii ce urmeaz a fi selecionat (r) : k=R/r; 3. alegerea unui numr aleator de debut (D) n intervalul [1, k]; 4. selectarea seriilor pornind de la numrul de debut i pasul de eantionare. Exemplu: selecie de serii sistematic cu probabiliti egale Nr. serie 001 002 003 004 005 006 007 008 009 010 011 Selecie X r = 40 R = 170 K = 170/40=4,25 D =2 Seriile selecionate: 002 2+4,25=6,25 ? 006 6,25+4,25=10,5 ? 011 ..

170

Etapele selectrii eantionului de serii printr-un procedeu sistematic cu probabiliti proporionale cu mrimea seriilor (PPM): 1. pregtirea unei liste care s conin unitile de eantionare i o mrime corespunztoare dimensiunii fiecrei serii. Acestea vor fi aranjate alfabetic sau geografic;

2.
3. 4. 5. 6.

calcularea valorilor cumulate pentru mrimea seriilor;


calcularea pasului de eantionare mprind valoare cumulat total a mrimii la numrul de serii ce vor forma eantionul; alegerea unui numr aleatori de debut ( D ) n intervalul [1, k] calcularea numrului de eantionare selectarea unitii care va intra n eantion. Ea este acea serie pentru care mrimea cumulat este prima care este mai mare cel mult egal cu numrul de eantionare.

Ultimele dou etape se vor repeta pn cnd se vor selecta toate cele r uniti. Exemplu:

Nr. serie

Mrime (nr. de gospodrii)

Valoare cumulat

Nr. de eantionare

Selecie

001 002 003 004 005 006 007 008 009 010 011 012

120 105 132 96 110 102 165 98 115 60 104 168

120 225 357 453 563 665 830 928 1043 1103 1207 1375

73

X
r = 40 R = 170 K = 17219/40=430,475 D =73 Nr. de eantionare: 73

503

934

73+430,475=503,475 ?

503

503,475+430,475=933,96 ? 934

1364

933,96+430,475=1364,425 1364 ..

170 Total

196 17219

17219 -

Notm cu: R = numrul de uniti complexe (serii) din populaie; r = numrul de uniti complexe (serii) din eantion; N = numrul de uniti simple (indivizi) din populaie; n = numrul de uniti simple (indivizi) din eantion; N 1 N T Yi este totalul din populaie; T Yi este totalul mediu pe serie; R i 1 i 1 R N 1 N j Y Yi Y j este nivelul mediu pe fiecare unitate simpl (individ) N i 1 j 1 N unde Y j este nivelul mediu pe fiecare serie.

S-ar putea să vă placă și