Sunteți pe pagina 1din 42

Literatura aservita ideologiei comuniste

Proiect realizat de: Hanza Manuela Gherman Denisa Aciobanitei Mihaela Ibanisteanu Mariana Mirauta Iulia Ceica Alexandra Amarandei Loredana

Cuprins
Comunismul si ideologia sa Literatura in perioada comunista:
poezie Proza Dramaturgie

Exceptiile literare de la regim Concluzii

CINE NU-I CU NOI, E MPOTRIVA NOASTR!

COMUNISMUL
Comunismul este un regim politic care promoveaz un sistem social n care nu exist clase sociale i proprietate privat, n care statul este atotputernic i totalitar, aflat sub conducerea excluziv a unui singur partid, zis comunist, socialist sau muncitoresc. Primul conducator al statului romanesc in perioada comunismului a fost Gheorge Gheorgiu Dej urmat de Nicolae Ceausescu.

Contextul istoric al aparitiei:


Regimul comunist a fost instaurat n Romnia sub presiunea direct a forelor sovietice de ocupaie,mpotriva voinei poporului romn aprut dup terminarea celui de-al doilea rzboi mondial. Acest proces a parcurs, ntre anii 19451947, o perioad de tranziie tulbure,care s-a ncheiat prin actul de abdicare forat a regelui Mihai, la 30 decembrie 1947 Moment in care comunismul se instaleaza oficial la putere proclamand Romania republica populara.

Trasaturi generale ale regimului comunist:


antidemocratic, anticapitalist, antimodern, bazat pe teroare, antiegalitarist si agresiv, promoveaza cultul conducatorului.

Debutul comunismului in literatura


Din anul 1948, regimul incepe sa ia stapanire in domeniul creatiei, astfel se va produce o reforma a literaturii. Elita intelectuala si politica romaneasca, pentru a nu putea opune rezistenta, a fost efectiv decapitata; scriitori, artisti, preoti, savanti, intelectuali care nu au aderat la regim sau care erau banuiti ca potentiali adversari ai regimului au fost inchisi sub diverse pretexte, tinuti ani de zile in inchisori sau trimisi sa lucreze la Canalul Dunarea-Marea Neagra, unii fara sa fie judecati, atii condamnati la ani grei (15-20 de ani) de inchisoare.

n 1948 s-a tiparit un catalog de 522 de pagini, cuprinznd aproximativ 8.000 de titluri de carti si reviste interzise, care au fost scoase din bibliotecile publice si din manualele scolare. Operele unui numar de autori sunt interzise n ntregime:Radu Gyr, Octavian Goga, Nichifor Crainic, Mircea Vulcanescu etc. Autoritatile nu scapa din vedere scoala, fiind interesate de primenirea ideologica a manualelor si a programelor didactice (intrucat toate manualele anterioare anului 1947 fusesera scoase din uz). In 1948, se infiinteaza facultati muncitoresti care produc pe banda, in cateva luni, specialisti cu origine sanatoasa, apti sa-i inlocuiasca pe cei disponibilizati, concediati ori trimisi in puscarie.

Eliminarea modelelor
n 1948, ziarul Scnteia public un articol semnat de un oarecare Sorin Toma i intitulat Poezia putrefaciei i putrefacia poeziei n care, la comand, autorul atac violent creaia liric a lui Tudor Arghezi. Imputrile nu vin, desigur, din zona esteticului, ci din aceea politico-ideologic. inta acestui articol : marii creatori interbelici care nu aderaser explicit la politica partidului unic trebuia s fie nlturate din viaa literar, din istoria literaturii i din contiina public.

TUDOR ARGHEZI
n-a fost publicat pn n 1955. A fost publicat din nou dup ce a scris un volum despre rscoala arneasc din 1907.
Din 1951 este solicitat sa traduca opere.

By ABC

Lucian Blaga
a fost dat afar din nvmnt, din Academia Romn.
n 1956 este propus pentru Premiul Nobel, Dar guvernul comunist din Romania nu sia dat acordul cerand sa fie sters de pe lista
By ABC

Fenomenul nu-i vizeaz doar pe scriitorii n via, ci i pe cei clasicizai. Titu Maiorescu, de exemplu, ori Octavian Goga i Ioan Slavici. Chiar n opera liric eminescian se opereaz o selecie drastic, insistndu-se pe creaiile care puteau fi exploatate ideologic. Geniul, de pild, este definit drept fiina superioar neneleas de regimul burghezo moieresc.

Vor avea aceast soart, alturi de Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Hortensia Papadat Bengescu, Vasile Voiculescu, Nichifor Crainic, Mircea Eliade i destui alii. Unii vor ajunge n nchisori ispind varii pcate ideologice. Li se reproeaz, dup caz, reacionarismul, obscurantismul ideologic, misticismul, etc. Nu vor mai publica, iar crile le vor fi ndeprtate din biblioteci. Lectura operei lor devine un delict i se va mai face doar ntr-o primejdioas clandestinitate.

Literatura comunista
Pentru a defini acest tip de literatura, comunistii preiau de la sovietici doua concepte: -Proletcultismul ; -Realismul-socialist;

PROLETCULTISMUL
respingea ntreaga motenire cultural a trecutului, susinnd c ea nu este util poporului, propaga ideea crerii unei culturi pur proletare, a unor opere artistice inspirate numai din procesul de producie, reflectat adesea n mod simplist

Realismul socialist
Preluarea critica si creatoare a celor mai valoroase cuceriri in folosul societatii si al culturii socialiste Eliminarea elementelor burgheziei Este metoda fundamentala de creatie pentru literatura si critica literara sovietica

Trasaturile literaturii socialiste


Indrumarea literaturii catre partid si cadrele sale Utilizarea unor genuri si specii literare pentru slujirea ideologiei Impunerea unor scriitori si critici literari, fideli regimului Sanctionarea sau eliminarea scriitorilor ce se abateau se la ideologie

POEZIA
Elogia partidul Mesaj accesibil oamenilor muncii Teme prosovietice legate de viata noua la orase si sate, de omul nou , de partid si binefacerile sale; Comunismul-erou civilizator Promovau formula poemelor narative

Direciunea colii mai are de dus o lupt continu n ceea ce privete educarea tinerilor studeni. Printre acetia sunt unii poei talentai cum este Nicolae Labi, care aduce cri cu caracter dumnos n coal scrise de scriitori legionari ca Radu Gyr sau de scriitori formaliti ca Lucian Blaga, Tudor Arghezi etc. (...) Unii poei (...) scriu poezii lipsite de coninut, n care apar pduri, cmpii i munii n care gseti de toate, numai omul nou, constructor al socialismului nu-l gseti. (din Secolul XX, nr. 6-7/1963);

Reprezentanti ai liricii comuniste:


Importani reprezentani ai poeziei realist socialiste, ce traduceau n versurile lor lozincile PMR au fost:
Dan Deliu: Cntec pentru tovarul plan, Lazr de la Rusca, aprute in ziarul Scnteia. Victor Tulbure: Balada tovarului czut mprind Scnteia n ilegalitate. Marcel Breslau: Cntec de leagn al Donci. Mihai Beniuc: n frunte comunitii, Cntec pentru tovarul Gheorgiu-Dej, Partidul m-a nvat.

Lazr de la Rusca Dan Deliu Dar alt gnd acum te doare, dintre toate l mai tare: Acolo la tine-acas, ade o carte pe mas [] Cartea unde orice rnd lumineaz sngernd i-n orice slov din toate inim de om viu bate: arm, flamur i zid, Cartea Marelui Partid

. "Cantec"

[...] Cantecele undse lasa? Tocmai la Stalin acasa Si cu aripe maiestre Bat la dansul in ferestre: Staline, iubitul nost, Drumul greu si lung ne-a fost, Dar de-ar mai fi fost pe-atat, Tot nu ne-ar fi fost urat. Ca lumina din Kremlin Ne-a facut cerul senin, Si invatatura ta Luminatu-ne-a calea.[...]

Mihai Beniuc

Minerii din Maramure de DanDeliu


Sare Toader dintr-odat, proptete spinarea lat, dar ct ar propti spinare, Compresorul e mai tare ! Si parc-n aceeai clip Hohot lung se nfirip Si rsun glas de bici: Pn-aici Aici aici ! Clip, sti, oprete-i zborul ! Se prvale compresorul,
Cade-n rp viaa, dorul. Hulind, zvrli piciorul. Munte, munte, brad bogat, Trsnetul te-a srutat, Piatra c i-a sngerat ? Parc s-a lsat un nor Pe lumina ochilor Si din cerul nroit Soarele s-a prvlit Si tot muntele czu, Dar compresorul, nu!

Balad de A.E. Baconski Punile s-au isprvit Ce-i de fcut ? M duc la partid. Si glasul pdurilor s-a auzit: M duc la Partid. Trebuie s merg la Partid.

Partidului
de George Lesnea

Partidul e-n toate. E-n cele ce sunt Si-n cele ce mine vor rde la soare; E-n holda ntreag i-n bobul mrunt, E-n pruncul din leagn i-n omul crunt, E-n viaa ce venic nu moare.

Partidului A. Toma Cnd stavili pn-n cer ne cresc n cale, Noi, comunitii, nu cunoatem jale: Proptim largi umeri, toi rostim PARTID Cad muni de fier, ci dalbe se deschid.

Ce s v spun?

Ce s v spun? Noi tia sntem prea comuniti Ca s mai fim, de soarta ce ne pndete, triti; Firete soarta noastr de ini supui la soarte, Cci drumul nostru-n via, el, nu cunoate moarte.
n spate-mi venicia trofeele-i nal, Nainte-mi viitorul sandalele-i descal Ce trece Rubiconul, ca s-i ncerce cale i noi ndejdi i aripi spre rile astrale. Se poate pn la urm s afle alte astre Mai priincioase vrerii i visurilor noastre. S afle! Dar iubirea s-o duc-n orice parte, Leac pentru jalea vieii i cale peste moarte

NICOLAE LABIS Comunistului


[] Lumea amorf ctig Timbru de limpezi cristale Cnd patima-n opot ori tunet i-o strig Strunele tale. III [] Vibraie pentru zidiri de granit, Vibraie pentru un om obidit, Vibraie pentru visare, Inim , lacrim, floare, By
ABC .

Pentru greeal, pentru pcat, Pentru copil i brbat, Pentru speran, vibraie, Pentru ale dansului ritmuri i graie, Pentru dansul de flcri i roi Nimic pentru tine, tot pentru toi. Simt cum distinct n adnc Stropii de cntec se strng, Acolo vibreaz puternic o strun i-o lume ntreag rsun

Proza
abordeaz acum teme impuse: uzina, antierul, satul, colectivizarea Desfurarea epic este redus la lupta dintre bine si rau, triumfator iese binele. Binele este ntruchipat de activistul de partid, om cu contiin naintat, provenit din rndul maselor. impecabil din punct de vedere moral i druit complet cauzei partidului. n funcie de spaiul tematic pe care l abordeaz romanul, de partea lui sunt muncitorii sau ranii sraci Necesitatea existentei unui erou pozitiv

Cteva exemple din cele mai semnificative:


Mihail Sadoveanu: Fantezii rsritene (1946), Puna Mic (1948), Mitrea Cocor (1950), roman devenit simbol al prozei realist-socialiste, cu prezentarea luptei de clas, a eroilor pozitivi, fierarul comunist Florea Costea i muncitorul cazangiu Voicu Cernea, a transformrii morale i ideologice a lui Mitrea n timpul prizonieratului n Uniunea Sovietic. Zaharia Stancu: romanul Descul (prima variant aprut n 1948). Alexandru Jar: Sfritul jalbelor (1950), Marea pregtire (1952), romane despre grevele muncitoreti de la atelierele Grivia din 1933, respectnd schema conflictului de clas i distorsionnd adevrul istoric. Petru Dumitriu: Drum fr pulbere i Pasrea furtunii, romane ale realizrilor construciei socialiste de la Canalul Dunre-Marea Neagr, n realitate recunoscut ca sinistru lagr de exterminare a prizonierilor politici. Eusebiu Camilar: romanul Negura (1949), carte plin de barbarie, prostie i cruzime, toate puse pe seama armatei romne n timpul rzboiului de cotropire a Uniunii Sovietice. Eugen Barbu, (care, n 1988, o va numi pe Elena Ceauescu "nalta Doamn a rii"): autor al romanelor Groapa (1957) i oseaua Nordului.

Dramaturgia
Se preconizeaz un teatru militant cu prezen activ n actualitatea luptei de clas i solidarizare a ntregului popor n jurul idealurilor partidului comunist. Exemplele cele mai semnificative sunt: Mihail Davidoglu: Omul din Ceatal, Minerii, Cetatea de foc. Aurel Baranga: Bal la Fgdu (1946) i, mpreun cu Nicolae Moraru, Anii negri. Maria Banu: Ziua cea Mare, prima pies despre noul sat colectivizat romnesc. Lucia Demetrius: Cumpna (1949), Vadul nou (1951), Oameni de azi (1952). Alexandru Mirodan: Ziaritii (1956), eful sectorului suflete (1963).

Opera valoroasa din perioada comunismului


Exceptiile de la regim nu lipsesc, in aceasta perioada aparand cateva romane importante pentru literatura romana si considerate valoroase din punct de vedere artistic: -Bietul Ioanide ( George Calinescu)-1953 -Morometii (vol. II)- Marin Preda- 1955 -Cronica de familie (Petru Dumitru)1956 -Groapa (Eugen Barbu)1957

Bietul Ioanide de George Clinescu


Orientarea noastra este clara. Sunt compromisuri si compromisuri. Nu stiu de ce unii scriitori fug de spiritul de partid. Partidul nostru este un partid revoluionar , nu un partid oarecare. El conduce sub anumite eluri poporul, oamenii muncii. Este un partid n care nu sunt oameni butucnoi, sunt oameni care i furesc vise, care au imaginaie bogata.
(Gheorge Gheorgiu Dej)

Morometii vol. II
de Marin Preda

Slabirea cenzurii comuniste


Dupa slabirea regimului comunist romanesc, in literatura Incep sa apara creatii valoroase si scriitori care se intorc la adevarata lirica se caracterizeaz n primul rnd in diminuarea controlului ideologic asupra teritoriului liric, care este confiscat i folosit ca instrument de propagand in perioada de pana acum. Temele impuse - partidul glorios, cuceririle socialismului, eroul conductor - nu mai sunt unice i obligatorii

CONCLUZII
Instaurarea regimului comunist a produs o serie de schimbari atat la nivel politic si social, cat si la nivel cultural. Literatura din aceasta perioada este profund marcata de componenta nationala, devenind o unealta a partidului pentru a educa si a manipula cat mai multi oameni. Scriitori erau obligati sa scrie doar despre temele propuse si sustinute de catre partid, le era dictat cum sa scrie, ce sa scrie si cum sa se comporte in acord cu profesia lor. Cei care nu se supuneau acestor reguli trebuiau sa faca fata repercursiunilor: li se interzicea publicarea operelor sau erau exclusi din putinele cercuri literare ramase.

Perioada comunista a insemnat un zid urias construit in calea dezvoltarii culturii romanesti, proces favorizat de perioada interbelica.

CONCLUZII
Alex Stefnescu s-a pronuntat pe un ton casant: Din punctul meu de vedere, de exemplu, care este unul printre altele, literatura nu datoreaz nimic regimului comunist, ideologia marxist-leninist nu a generat literatur, literatura s-a scris ntrun raport de ostilitate sau, n cel mai bun caz, de indiferent fat de regimul comunist

BIBLIOGRAFIE
ScrieLiber, on-line - http://scrieliber.ro/2012/10/26/despreproletcultism/#ixzz2LvCbM7Sn Raportul Tismneanu, on-line http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=8288&_ Eugen NEGRICI - Trei particulariti ale literaturii romne din perioada comunist, Scrisul Romnesc Nr. 10 (74) octombrie 2009

Limba si literatura romana, manual pentru clasa a XII-a (1996) http://www.preferatele.com/docs/romana/21/-cultura-romana-inp5.php http://revistacultura.ro/nou/2011/04/istorie-morala-literatura-cenzuracomunista/ http://echipa12a.blogspot.ro/p/blog-page.html etc