Tradiii i obiceiuri

Realizator: Andreea Ionela STANCIU

Totul ncepe cu cererea n castorie, pentru care mirele ar trebui s mearg in peit la viitorii si socri, nainte de a-i cere mna iubitei sale. Dac are consimmntul acestora, alege cu mult atenie inelul de logodn si apoi o cere in castorie pe aleasa inimii.

Odat acceptat cererea n castorie, tinerii miri trebuie s decid pe cine vor alege nai, adic parini spirituali. Rolul nailor cu timpul a nceput sa fie minimalizat, dar conform tradiiei, naul (sau `naul mare` cum i se mai spune) este de fapt personajul central al nunii, i nu tinerii miri. Naul este urmat ca importan n nunt de mireas, deci in mod paradoxal mireasa este a doua figur din nunt. Apoi de abia urmeaz mirele, naa, domnioarele i cavalerii de onoare, parinii si ceilalti nuntai. Alegerea nailor, deci, are o importana covritoare, att pentru desfurarea nunii ct i pentru viitorul tinerilor miri.

Dup ce s-au hotart pe cine i doresc ca nai, tinerii miri trebuie s le fac acestora o vizit cu ploconul in brae. Ploconul poate fi primit sau refuzat de ctre nai, primirea acestuia echivalnd cu acceptarea propunerii de a-i ni pe tinerii miri. Dup primirea ploconului, naii trebuie s cinsteasc onoarea care li s-a fcut si sa desfac o sticl din cel mai bun vin (sau ampanie, mai degrab, in zilele noastre).

La casa miresei are loc gtitul miresei de ctre na i domnioarele de onoare, si prinsul voalului de ctre na. Gtit fiind, mireasa iese din cas si se ntlnete cu mirele care i druiete buchetul de mireas. n semn de apreciere, mireasa le prinde cocardele naului, naei si mirelui (exact in aceast ordine). Apoi domnioarele de onoare continu cu mpritul cocardelor ctre socrii mari i mici, ctre rude i ctre ceilali nuntai.

Nuntaii prezeni n alai ncing apoi hora miresei in bttura casei acesteia, n timp ce naa are datoria s rup turta miresei i s o mpart celor prezeni. Tot alaiul, urmat de lutari, pornete n cele din urm ctre biseric.

n timpul cununiei religioase, preoii slujesc nti `logodna` celor doi miri, ntruct de cele mai multe ori mirii nu fac slujba de logodire naintea celei de cununie. n timpul acestei slujbe, ei `logodesc` pe cei doi miri, si de regul aeaz verighetele pe degetele inelare ale minii drepte. De abia dup logodn are loc slujba de cununare a celor doi miri, n timpul careia preoii inverseaz verighetele ntre miri, i apoi le aeaz pe degetele inelare de la mn stng, unde vor rmne pentru tot restul vieii.

Apoi, tot alaiul se ndreapt spre locaia unde va avea loc petrecerea. Dei tradiia spune c la nunt se petrece 3 zile si 3 nopi, poate doar n anumite zone rurale se mai respect acest obicei. La ora, petrecerea ine ns aproape toat noaptea, i are i aceast anumite obiceiuri de respectat. In locul unde va avea loc petrecerea, intrarea se face exact n ordinea ieirii din biseric, adic: domnioar si cavalerul de onoare care poart lumnrile ntr primii, cu lumnrile aprinse. Urmeaz mirii, apoi naii, socrii mari, socrii mici.

Odat intrai n local, dup servirea antreurilor pe muzic de `cafconcert`, mirii fac deschiderea serii cu valsul miresei. Imediat dup aceea, naii urmai de restul nuntailor pot dansa i ei.

Unul dintre obiceiurile de nunt cele mai cunoscute este furtul miresei. Furtul miresei este un moment plin de umor, finalizndu-se cu rscumprarea miresei de ctre na sau mire i cu regsirea romantic a proaspeilor nsurei. In zilele noastre, nuntaii au nceput s improvizeze si alte furturi (al mirelui, al naei, al socrilor, etc) pentru a avea ocazia s cear ca rscumparare executarea de diverse sarcini umoristice.

Dup ce au servit petele, sarmalele i fripturile nuntaii continu dansul i petrecerea pn spre dimineaa, cnd este tiat i servit tortul de nunt i cnd mirii sunt din nou felicitai de ctre toi nuntaii.

Imediat dup servirea tortului, naa se ocup de scosul voalului miresei. Scoaterea voalului si nlocuirea acestuia cu o esarf rosie (de regul pe ritmul cntecului popular `ia-i mireas ziua bun`) semnaleaz tranformarea tinerei fete n femeie mritat. Mireasa va prinde voalul scos din prul ei in prul altei tinere nemritate.

Apoi femeile toate se prind in hor alturi de mireas, pentru a celebra pe aceasta. Urmeaz un moment mult ateptat de ctre cei necstorii, anume aruncarea buchetului de ctre mireas si aruncarea jartelei de ctre mire. Mireasa arunc buchetul spre mulimea de fete nemritate, iar conform tradiiei cea care va prinde buchetul va fi urmtoarea la mriti. La fel se ntmpl i n cazul aruncrii jartelei de ctre mire.

Pe rnd nuntaii se retrag, dar nu nainte de a le nmna tinerilor cstorii cadouri de cas nou. Ajuni acas (sau la camera de la hotel), mirele trebuie s treac pragul cu soia lui purtat pe brae, paind astfel mpreun pentru prima oar n cminul conjugal.

Dup cteva zile proaspeii cstorii pleac n luna de miere pentru a celebra primele zile ale csniciei. Astfel se ncheie acest eveniment unic in viaa oricrui cuplu.