SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECIUNILE PERSOANELOR VRSTNICE

Dr. Mihaela Gabriela BUHACIUC

SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECIUNILE PERSOANELOR VRSTNICE

Durerea la pacientul varstnic Anorexia Pruritul senil Constipatia Incontinena fecal Incontinena urinar

Retenia de urin
Adenomul de prostata Infeciile urinare Escara Atrofiile musculare Anchilozele

DUREREA LA PACIENTUL VRSTNIC

"dac te-ai trezit dimineaa i nu te doare nimic nseamn c ai murit". 50% pn la 70% dintre vrstnicii internai n spitale i 40-50% dintre cei aflai la domiciliu se plng de dureri. durerea la vrsta a treia este simit in mod mai accentuat dect la adult. n rile dezvoltate au luat natere aa numitele "centre de durere" (independente) sau "nuclee de durere" (n cadrul spitalelor). att durerea acut, ct i durerea cronic reprezint aspecte majore n patologia vrstei a treia, fiind recunoscut ca o boal n sine.

ANOREXIA

Anorexia este o afeciune obinuit n

rndul persoanelor n vrst, n special n cazul persoanelor aflate n aziluri sau alte instituii de ngrijire i tratament.
anorexia mbtrnirii, are cauze psihologice i contribuie la

dezvoltarea anorexiei patologice i a subnutriiei.

PRURITUL SENIL
apare dupa 60 de ani,

lipsesc leziunile cutanate, s

e ntlneste mai frecvent la batrni barbati, este foarte rezistent la tratament si nu are o etiologie cunoscuta bine. Suferinta este chinuitoare, mpiedica somnul, se nsoteste de

depresii care pot merge pna la suicid. Modificari ale pielii ce apar odata cu inaintarea in varsta:
-pielea devine mai aspra -apar leziuni, precum tumorile benigne -pielea devine mai slabita. -pielea devine mai transparenta. -pielea devine mai fragila. -echimozele (vanatai) apar mult mai usor. Acest fapt se datoreaza subtierii vaselor de sange de la nivelul pielii.

CONSTIPATIA
fiziologia colonic i anorectal

asociat cu mbtrnirea:
-timpul de tranzit colonic poate c rete cu mbtrnirea pn la 72 ore; -percepia de distensie rectal - sensibilitatea rectal; -sensibilitatea anal; -leziunile nervului ruinos (mai frecvent la femei, secundar traumatismelor din timpul travaliului) ;

INCONTINENA FECAL
consta n pierdere involuntara a materiilor

fecale si a gazelor prin orificiul anal.

se asociaza de obicei cu incontinenta

de urina si cu deteriorarea psihica avansata.

apare n demente, accidente vasculare cerebrale, afectiuni ale

maduvei, polinevrite, diabet, abcese rectale, hemoroizi, fisuri anale, cancere recto sicmoidiene si constipatia cronica.
tratamentul este descurajant si se reduce la ncercri de

reeducare si la ngrijiri generale.

se pot practica clisme, administra purgative

INCONTINENA URINAR
este una din marele probleme ale asistentei

geriatrice, alaturi de incontinenta anala, de imobilizare, escare si dementa. este foarte frecvent ntlnita si creste cu naintarea n vrsta. examenul prostatei la barbat si examenul ginecologic la femei este obligatoriu. incontinenta de urina poate fi:
- de stress, sau de efort, prin pierderea involuntara, dupa un efort de tuse, rs, stranut etc. Este mai frecventa la femei si prognosticul este benign. - tranzitorie. Apare ca reactie fie la o afectiune acuta (infectie urmara, pneumonie, febra, stari confuzionale, accidente vasculare cerebrale), fie la o schimbare psihologica (spitalizare, pierderea independentei etc). Alteori apare datorita faptului ca unii batrni, nu reusesc sa amne declansarea voluntara a mictiunii pna ce ajung la toaleta. - incontinenta definitiva, este de obicei neurogena si rareori cauzata de un adenom de prostata sau de o retentie de urina cu mictiuni prin "prea plin".

Tratamentul este sarac: psihoterapie, suprimarea obstacolului, exercitii fizice,

tratamentul infectiei, reeducare.

 Retenia de urin - este o tulburare a mictiunii, frecventa n geriatrie, constnd n

imposibilitatea eliminarii urinii din vezica. Retentia acuta apare brusc si este pasagera. Dispare dupa tratament sau sondaj vezical. Retentia cronica apare la vrstnici, datorita n special hiperfrofiei de prostata.
Adenomul de prostata afecteaza aproape totalitatea bolnavilor vrstnici.

Diagnosticul se pune nsa de obicei tardiv, medicul fiind consultat n stadii avansate. Mictiunile frecvente (polakiuria, disuria, nicturia), sunt semnele principale. Anxietatea este prezenta n special n caz de retentie de urina. Lentoarea jetului este semnificativa.
Infeciile urinare, sunt bolile cele mai frecvent ntlnite la persoanele vrstnice (20% dintre

femei si 10% dintre barbati, dupa 65 ani). Adeseori sunt latente, asimptomatice. O alterare inexplicabila a starii generale, tulburari digestive sau o febra izolata, la un vrstnic atrag atentia asupra bolii. Imobilizarea la pat, deteriorarea psihica si incontinenta urinara contribuie la aparitia acestei boli.

ESCARA
este o nevroza ischemica a tesuturilor

cuprinsa ntre planul osos si structura de sustinere si planul de compresiune (planul dur al patului sau fotoliului). zona cea mai afectata este proeminenta sacrala n pozitia culcat pe spate, trohanterul mare n pozitia culcat pe o parte si tuberozitatea ischionului n pozitia seznda. escarele sunt provocate de lipsa de oxigen, datorita presiunii prelungite. Factori favorizanti:
Imobilizari prelungite prin boli grave mai ales neurologice; imobilizari prin terapii cu neuroleptice si tranchilizante; aparate ghipsate, anestezice; factori care diminua presiunea arteriala si mpiedica aportul de oxigen (hipotensiune,

hipovolumie, colaps), etc

profilaxia vizeaza calitatea lenjeriei, mentinerea acestuia uscata prin

schimbare frecventa, ndepartarea cutelor si firimiturilor de pine, igiena riguroasa a pielii, alimentatie corecta.

ATROFIILE MUSCULARE
Sarcopenia - reprezinta scaderea masei musculare insotita de declinul

fortei musculare si a functionalitatii,

intalnita la varsta a treia.

Scaderea este de 8%/decada pana la 70 ani, Forta musculara a membrelor inferioare scade cu

iar dupa aceasta varsta pierderea este de 15%/decada. 10-15%/decada pana la 70 ani, apoi scaderea se accelereaza, la aproximativ 25-40%/decada.

Factori care contribuie la pierderea de masa musculara si la scaderea fortei musculare odata cu inaintarea in varsta:

atrofia fibrelor musculare, predominant afectate fiind cele de tip II (fibre rapide), care contribuie decisiv la efortul fizic de intensitate mare. Cresterea factorilor de inflamatie, ca urmare a modificarilor sistemului imun, odata cu varsta. Lipsa activitatii fizice, care determina scaderea fortei si masei musculare, Apoptoza (moartea celulara) miocitelor, care este accelerata la varstnici,.

Factorii genetici
Aportul nutritional si proteic scazut este frecvent la varstnici.

Casexia - este asociata cu pierdere musculara, cu sau fara pierdere de tesut

adipos.

Se poate intalni la orice varsta , fiind asociata cu o boala. Scaderea in greutate este principala manifestare.

ANCHILOZELE
reprezinta imobilizarea unei articulaii (pariala sau totala)

survenita fie prin atrofierea sau dispariia cartilajului articular i aderena consecutiva a capetelor arteriale (artrite, TBC, blenoragie, reumatism) fie in urma unor leziuni periarticulare (cicatrici ale pielii, scurtarea tendoanelor, etc).
sunt prezente la cei cu afeciuni cronice in mai mare sau mai mica

masura
constau in imposibilitatea micarilor unui segment ale unei

articulaii.
micarea poate fi uneori foarte dureroasa sau in cazurile mai

grave, anchilozele duc la imposibilitatea de a misca articulaia respectiva.

SPOR LA NVAT!

SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECIUNILE PERSOANELOR VRSTNICE

Dr. Mihaela Gabriela BUHACIUC