Sunteți pe pagina 1din 29

U.A.U.I.M.

CURS ANALIZA MORFO- TIPOLOGICA URBANA ANUL II Conf.dr.arh. ANGELICA STAN

CURS 2
FORME URBANE ARHETIPALE ROLUL LIMITEI IN DEFINIREA FORMEI URBANE LIMITA- SPATIU- LOC TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN

FORME URBANE ARHETIPALE


ARHETIPURI Cuvntul

arhetip deriva din:

< latinescul archetypum, grecescul arkhetypon - ce nseamn primul format, modelul.

Arkhe = prim, original + typos = model, tipologie


Caracter universal Caracter inconstient si colectiv (dupa Carl Jung - imagini arhetipale tematice, patterns of behaviour) Caracter modelator > creeaza modelul

Arhetipurile nu au un coninut determinat dect din momentul n care devin contiente, adic alimentate cu materialul experienei contiente... Arhetipul este vid, el este un element pur formal, nimic altceva dect o posibilitate de preformare (C. Jung)

FUNCTIA IMAGOLOGICA A ARHETIPULUI

REPREZENTARI ARHETIPALE SIMBOLURI ARHETIPALE IMAGINI ARHETIPALE FORME ARHETIPALE

ARHETIPUL PUR caracter obiectiv (...fiind colectiv)


REPREZENTAREA ARHETIPALA caracter subiectiv (individual)

3 STRATURI DE ADANCIME ALE ARHETIPULUI:


(C.G. Jung, Arhetipurile i incontientul colectiv, Ed. Trei, 2003, pg.165).

1. Biologic 2. Psihologic 3. Metafizic

Habitatul uman se dezvolta pe toate cele trei niveluri. Asezarile umane sunt expresia fizica a acestei pozitii.

ARHETIPURI URBANE

FORME ANCESTRALE CARE AU CREAT MODELE EVOLUTIVE DE ORGANIZARE A ASEZARILOR UMANE.

CRUCEA LABIRINTUL* ZIGURATUL* > TURNUL ARCA* > ARCUL > SISTEMUL TRILITIC >PUZZLE-UL ARBORELE OGIVA > CUPOLA > RETEAUA

* Teofil Mihailescu - Orasul Posibil, ed. UAUIM, 2001

Derivate
din arhetipurile originale

RIZOMUL

ca modele arhetipale ale cresterii urbane

>MELCUL, SPIRALA

IDENTIFICAREA FORMELOR URBANE ARHETIPALE

CARDO SI DECUMANUS - axele primordiale ale urbanismului roman

MODELUL HIPODAMIC DE ORGANIZARE PLANIMETRICA

VIA PRETORIA in fata taberei/fortului VIA DECUMANA in spatele fortului

LABIRINTUL din labra, laura (asir.) = piatra, caverna, pestera, grota

In literatura > Proust, Kafka, Durrenmatt (labirintul-peisaj), Baudelaire, Walter Benjamin, Konrad Lorentz> labirint -text In arta > motiv decorativ > gradinile sec. XV Simbol religios al cautarii caii spre mantuire

Arhetipul labirintului urban


Tesut urban vernacular Forma urbana initiatica ( necesitatea gasirii unei cai/ fir de iesire) Labirint retea Existenta unui centru / a unei origini

De la Turnul Babel, simbol al pedepsei pe care Dumnezeu a aruncat-o oamenilor, incurcand limbile vorbite de acestia, (cf. Bibliei,
Geneza,cap.11) la turnul

bastion de aparare, la turnul catedralei gotice- simbol al puterii religioase, la


turnul de afaceri actual, simbol al puterii financiare, politice, etc.

Cnd totul este arhetipal, nimic nu mai este arhetipal. ( C.G. Jung)

MORFOLOGIE

FORMA URBANA

FORMA URBANA ARHETIPALA

DECUPAJ / DE-LIMITAREA

LIMITA IN SPATIUL URBAN

ROLUL LIMITEI IN DEFINIREA FORMEI URBANE

Limitarea ca operatiune ritualica in


alegerea si definirea locului unde era creata asezarea

-element primordial in edificarea asezarilor sau a constructiilor


-orasele elenistice construite dupa modelul lui Hipodamus ( !! pionier

al urbanismului/ 450 IC)


- orasele romane - Axis mundi, la intretaierea, in centrul asezarii a celor doua axe perpendiculare cardo si decumanus, definindu-se astfel un interior, organizat si un exterior, pomerium.

Orase antice construite dupa principiul planului grid (trama cvasi rectangulara diamond grid)

Ordinea planului inducea ordine si claritate sociala

= Limita garant al confortului social

!! Unitatea de vecinatate era fixata la 240mp

Ceva este in masura in care are hotare. Actul hotararii este actul ontologic suprem Un lucru este prin identitatea pe care i-o confera propriul hotar: caci datorita acestuia el este acest lucru inconfundabil si nu un altul
LIICEANU, Gabriel, Despre limita , Humanitas, 1994

Limita este locul din care un lucru isi incepe esenta sa


Martin Heidegger- Originea operei de arta Construire, locuire, gandire, Humanitas, 2001

Limita ca principiu general de organizare, explicand deopotriva

identitatea lucrurilor si existenta oricarui univers


cosmotic in general (PITAGORA, ARISTOTEL) Limita ca hotar al infinitului / necunoscutului (HOMER, HESIOD, PLATON)

limita pamantului, limita universului, limite ale marii, cerului, astrelor, in general locuri care nu puteau fi experimentate direct, ci doar in imaginatie.

SPATIU LIMITA - LOC

Spatiul = ceva randuit, cedat, eliberat in vederea asezarii unei limite


Locul este un spatiu pregatit si marcat prin prezenta limitei care

strange laolalta.
Limita ca revelatoare a identitatii lucrurilor / locurilor Limita ca principiu al

diferentei.

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN:


LIMITE TOPOGRAFICE relief, curs de apa

LIMITE FUNCTIONALE utilizari diferite ale terenului, zone functionale diferite

LIMITE STRUCTURALE intre diferite tipuri de structura urbana / tesut

LIMITE INFRA-STRUCTURALE prezenta unor mari implanturi de infrastructura rutiera, feroviara, edilitara, zone neconstruibile din cauza unor implanturi subterane

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN


LIMITE ADMINISTRATIVE limita intravilanului, limita administrativa a localitatii, limite de sectoare

LIMITE JURIDICE - limite de proprietate, limite intre domeniul public si cel al persoanelor fizice/juridice, al Statului sau al Autoritatii publice locale

LIMITE SOCIO- ECONOMICE intre zone cu caracter social diferit, cu pret diferit, etc

LIMITE AMBIENTALE intre zone cu ambiante urbane diferite

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN

Limite efemere - care vor disparea intr-un viitor imediat

Limite istorice - care au disparut cu mult timp in urma - pastrate doar partial (limitele mahalalelor traditionale ale Bucurestiului)

Limite perene (mari unitati de relief, forme naturale)

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN

Limite metabolizate care nu mai reprezinta o separare intre doua entitati diferite, ci sunt componente ale organismului urban

Limite ne-metabolizate - care inca reprezinta o separare intre doua entitati diferite

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN LIMITE VIZIBILE in spatiul fizic

LIMITE INVIZIBILE in spatiul fizic, ci doar pe planurile de urbanism, dar care induc asupra spatiului fizic conditionari juridice, economice,
ambientale, sociale, etc.

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN


DUPA POZITIA LIMITEI FATA DE ORAS:

LIMITE INTERNE STRUCTURII URBANE (diferentieri bruste, rupturi de tesut, discontinuitati de imagine si de structura)

LIMITE EXTERNE STRUCTURII URBANE (la marginea structurii constituite a urbanului)

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN


DUPA POZITIA LIMITEI FATA DE CENTRUL ORASULUI: LIMITE EXTERIOARE LIMITE TANGENTE LIMITE SECANTE EXTERIOARE LIMITE SECANTE INTERIOARE

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN


DUPA CARACTERUL LIMITEI:

LIMITA INCHISA, RIGIDA, OPACA

LIMITA DESCHISA, FLEXIBILA, DINAMICA