Sunteți pe pagina 1din 25

Studiu asupra efectelor toxice si al comportarii in mediul oral al unor materiale metalice (Ni,Cr,Co,Ti,) utilizate in implantologie

Proiect realizat de: Docan Alina,MD,Anul 2 Bogulean Mihaela,MD,Anul 2 Coordonator:Prof. Dr. Ing Vasilescu Elisabeta

Implantologia
Implantologia este o disciplina care studiaza implanturile si transplanturile de organe in chirurgia generala si stomatologie.

Ce este implantul dentar?


Implantul dentar este una dintre cele mai sigure forme de tratament stomatologic. Un implant dentar endo-osos este un dispozitiv metalic care se insera in grosimea osului alveolar in scopul inlocuirii radacinii unui dinte natural lipsa. Filetul are rol de a primi viitoarea constructie dentara (dintele propriu-zis) .

Implantul dentar
Implantul dentar reprezinta tratamentul recomandat in cazul pierderii dintilor si asigura suport pentru intreaga dantura sau partial. Procedura face parte din categoria procedurilor odontologiei protetice, dar poate fi incadrata si in domeniul esteticii dentare.

Implantul dentar

Tratamentul prin implant dentar


Tratamentul prin implant dentar include doua etape: 1.Chirurgicala etapa in care implantul este introdus in osul maxilar. Implantul dentar este prevazut in interiorul sau cu un tunel cu filet. In functie de tehnica aleasa (subgingival sau transgingival), dupa inserarea in os, implantul este acoperit cu un mic surub numit surub de vindecare sau cu un cilindru din titan numit conformator gingival ( ambele se infileteaza in tunelul filetat). Primul are rolul de a sigila interiorul implantului ramas sub gingie, impiedicand patrunderea sangelui sau a salivei in interiorul implantului. Cel de-al doilea se aplica ori imediat dupa inserarea implantului ori dupa perioada de osteointegrare si are rolul de a sigila implantul si de a dirija vindecarea gingivala in vederea fixarii dintelui artificial pe implant. 2. Protetica etapa de realizare a lucrarii dentare pe implant. Implantul dentar va primi dupa perioada de osteointegrare (varianta clasica) sau imediat (varianta de incarcare protetica imediata) lucrarea dentara. In acest sens, dupa indepartarea conformatorului gingival, la implant se va atasa componenta de legatura numita bont protetic.

Implantul dentar

Implantul dentar
Prin proprietile lor fizico chimice, biomaterialele utilizate n mod curent ar putea asigura implanturilor ndeplinirea cerinelor funcionale, dar capacitatea lor de a - i ndeplini funcia att timp ct este necesar este impusa i de ctre ali factori. n primul rnd, implantul este supus atacului sistemului imunitar, iar aceast interaciune a biomaterialului cu organismul poate duce la apariia unor infecii, iritaii, reacii alergice, poate provoca toxicitate, modificri morfopatologice ale esuturilor, cancer, deteriorri ale implantului. Toate aceste indic necesitatea unor criterii suplimentare de selecie a biomaterialelor, diferite de cele referitoare la biofuncionalitate, iar noiunea de biocompatibilitate le ncorporeaz.

Biomaterialele
Reactivitatea suprafeei biomaterialului si rspunsul esutului viu se msoar prin gradul de biocompatibilitate, care clasific biomaterialele in 3 categorii importante: materiale biotolerante; ex: implant separate de tesut osos printr-un strat de tesut moale; - materiale bioinerte nu provoaca migrari de ioni in mediul viu, nu influenteaza biochimic celulele vii, nu conduc la fenomene de respingere; - materiale bioactive: realizeaza o legatura intre implant si tesut fara utilizarea de lianti.

Biomaterialele
Un biomaterial trebuie s ndeplineasc anumite condiii:

s fie biocompatibil;

s fie stabil biochimic (s nu sufere procese de degradare n


timp, n contact cu mediul fiziologic); s aib proprieti mecanice asemntoare cu cele ale esutului substituit.

Influena biomaterialului asupra mediului biologic Efecte locale

1.Interaciunea snge-biomaterial
-absorbia de proteine -coagularea -fibrinoliza -adeziunea proteinelor i leucocitelor -hemoliza

2.Toxicitatea 3.Modificri ale vindecrii normale


-ncapsulare -reacia de corp strin

Influena mediului biologic asupra biomaterialulu Efecte fizico-mecanice 1. Uzura abraziv 2. Frecarea 3. Coroziunea 4. Coroziunea sub tensiune 5. Degradarea Efecte biologice 1. Absorbia de substane din esuturi 2. Degradarea enzimatic 3. Calcifierea

4.Infecii 5.Tumorigeneza
Efecte sistemice

1.Embolizarea 2.Hipersensitivitatea 3.Eliberarea particulelor metalice n snge 4.Transportul particulelor limfatice

Toxicitatea metalelor
Din literatura de specialitate se pot desprinde cteva aspecte generale referitoare la toxicitatea biomaterialelor metalice: metalele pure sunt rareori toxice; puterea toxic a diferiilor ioni metalici variaz cu 2-3 ordine de mrime; efectele toxice, alergenice i carcinogenetice depind de concentraia i natura amestecurilor (oxizi, sruri simple sau complexe); doi compui ai aceluiai metal pot induce rspunsuri puternice dar diferite. De aceea, precizarea tipurilor de compui e de o importan capital.

Grupa Platinei
Metalele din grupa platinei, respectiv platina-Pt, iridiul-Ir, paladiul-Pd, rodiul-Ro, ruteniul-Ru, i srurile lor minerale, au efecte toxice reduse la oameni. Sensibilizarea la aceste metale are loc doar n rarele cazuri de expunere prelungit, care pot apare n rafinriile de platin. Cel mai studiat metal este paladiul, deoarece acesta apare n aproape toate aliajele dentare. Din fericire, s-a demonstrat c toxicitatea oral a paladiului este foarte mic, comparabil cu cea a molibdenului.

Titanul
-nu este considerat a fi un element esenial vieii, -concentraia lui tisular normal fiind de 0,2 ppm. - este biologic inert i nu induce efecte toxice sau inflamatorii -e un bacteriostatic i nu afecteaz semnificativ enzimele specifice. Comportamentul excelent n mediu biologic, remarcabila rezisten la coroziune i elasticitatea asemntoare cu cea a osului, justific pe deplin utilizarea tot mai frecvent a titanului pentru execuia implantelor pentru esuturile dure umane.

Cromul
Cromul aparine i el grupului de elemente eseniale vieii. Toxicitatea sa depinde de starea de oxidare n care se afl. Cromul hexavalent e mai toxic dect cromul trivalent, fiind considerat un puternic agent mutagen i cancerigen. Cromul este absorbit, n principal, prin tubul digestiv i, secundar, prin piele i plmn. Cromul se poate acumula n ficat, uter, rinichi i oase, acumularea fiind mai mare pentru forma hexavalent. Cromul are i un mare potenial alergenic.

Cobaltul
Cobaltul este considerat un element esenial vieii. Absorbia de cobalt variaz n funcie de produs: 0,5% pentru CoO; 18% pentru CoCl2; 70% pentru vitamina B12.. Cobaltul este depozitat n ficat, rinichi i pancreas. Cobaltul deine locul 3, dup nichel i crom, ntre metalele alergene.

Nichelul
Nichelul este unul dintre cele mai studiate elemente n relaie cu efectele asupra organismului uman. El aste omniprezent n mediul n care trim i este absorbit pe ci digestive, respiratorii, cutanate sau implanturi metalice, prin inhalare, implantare, ingestie, injecii intraperitoneale, intramusculare sau intravenoase. Nichelul este considerat cel mai sensibilizant metal pentru esuturile moi. El conduce la dermatita alergic de contact, producnd mai multe reacii alergice dect toate celelalte metale la un loc.

Fierul si Manganul
Fierul e un element esenial, omniprezent n organism. El are un rol central n transportul oxigenului. esuturile umane conin 50 de ppm (pri pe milion) de fier, legat n sistemele enzimatice. Fierul este toxic doar prin expunere la nivele foarte mari. Fierul rezultat prin procesele de oxidare nu se acumuleaz i este rapid metabolizat. Manganul nu are efect toxic dect n cazuri extreme de expuneri profesionale. Manganul este un antagonist al fierului i excesul de mangan diminueaz absorbia fierului, deci i producia de hemoglobin.

TESTAREA BIOLOGIC A BIOMATERIALELOR


(A). Teste de evaluare iniial Testele iniiale de rspuns biologic sunt indicate n continuare: 1. Citotoxicitate -aceste teste determin liza celular, inhibiia creterii celulare 2. Sensibilizare -aceste teste evalueaza pe un model corespunztor, probabilitatea sensibilizrii la contactul cu materialele, dispozitivele i/sau extractele lor 3. Potenial iritant -aceste teste evalueaz potenialul iritant al dispozitivelor, materialelor i/sau extractele lor, utiliznd zone corespunztoare sau esuturi de implantare ca pielea, ochiul i mucoasele, pe un model adecvat. 4. Reactivitate intracutanat -aceste teste evalueaz reacia local a esutului la extracte cu dispozitiv.

Teste de evaluare iniial


5. Toxicitate sistemic (acut)-aceste teste evalueaz pe un model animal potenialele efecte duntoare datorate expunerii unice sau multiple, ntr-un timp mai mic de 24 h, a dispozitivelor, materialelor i/sau al extractelor lor 6. Toxicitate subcronic (subacut) 7. Genotoxicitate 8. Implantare -aceste teste evalueaz efectele patologice locale asupra esuturilor vii, att la nivel macroscopic ct i microscopic, ale unui eantion de material sau produs finit plasat sau implantat ntr-o zon de implantare sau un esut corespunztor pentru aplicaia prevazut. 9. Hemocompatibilitate

Teste de evaluare complementar


(B).Teste de evaluare complementar
Testele de evaluare complementar sunt urmtoarele:

1. Toxicitate cronica 2. Carcinogenitate 3. Biodegradare - aceste teste pot pune n eviden procesele de absorbie, distribuie, biotransformare i eliminare a substanelor extractibile i produsele de degradare a dispozitivelor, materialelor i/sau extractelor lor.

Concluzii
Titanul si aliajele de titan raman materialele cele mai compatibile cu tesutul biologic avand toate proprietatile biocompatibilitatii prezentate anterior. La polul opus, se afla aliajele Cr-Co care prezinta alungire mica la rupere, ce implica riscul unei ruperi fragile, slaba adeziune la tesuturile osoase si la care pot aparea reactii alergice datorate cobaltului.

Bibliografie
[1] Bratu D., Ciosescu D., Rominu M., Leretter M., Uram-

Tuculescu S., Materiale dentare in cabinetul de stomatologie, ED. Helicon, Timisoara, 1998, ISBN 973-574-495[2] I.Patrascu, Tehnologia aliajelor dentare, Materiale dentareteste, ed. Libripress, 2000 [3] Ardelean L., Materiale dentare, Curs litografiat, Timisoara, 2004 [4] Nicola Codruta., Materiale dentare, Consideratii clinice si tehnologice, ISBN 978-973-133-467-7, Casa cartii de stiinta Cluj-Napoca, 2009 [5]Tratat de implantologie orala,A. Bucur,N.Ganuta,A. Ganuta

Va multumim pentru atentie!