IMSP INSTITUTUL DE CARDIOLOGIE USMF N.

TESTEMIANU CATEDRA CARDIOLOGIE

COMPLICAIILE CATETERISMULUI CARDIAC

Rezident anul II Brnza Serghei

INTRODUCERE
Riscul survenirii unei complicaii majore n timpul coronaroangiografiei este mai mic de 1%. Riscul complicaiilor trebuie apreciat pentru fiecare pacient n parte.
Demografie (virsta, sex) Anatomia cordului (CAD , AS, disfuncia VS) Manifestarile clinice (ACS, oc, ARF) Tipul procedurii efectuate (diagnosis, PCI)

INTRODUCERE
Familiarizarea cu aceste riscuri are o valoare inestimabil
Anticiparea unui risc crescut de complicaii. Luarea de masuri suplimentare pentru a le evita. Recunoasterea ct mai precoce atunci cnd apar. Gasirea unei tactici de tratament.

INTRODUCERE
Discuii cu pacientul si familia lui
Referitor la planificarea i riscurile procedurii Consimamntul informat Documentat n istoria pacientului
Specificarea procedurii planificate Potentialul complicatiilor majore si estimarea riscului apariiei

INTRODUCERE
Posedarea cunostintelor vaste despre potenialul apariiei complicaiilor periprocedurale. Colectarea informaiilor despre frecvena acestor complicaii i analiza acestor date cu personalul medical cel puin o data pe an.

COMPLICATIILE CORONAROGRAFIEI SI ALE CATETERISMULUI CARDIAC SE POT CLASIFICA IN 3 GRUPE:

Complicaii cardiace

Complicaii la locul de acces vascular Hematoamele Fistula arteriovenoas Pseudoanevrismele arteriale Disecia arteriala Ocluzia arterial acut Infeciile

Diseciile ostiilor Embolia coronariana Embolizarea cu corp strain Infarctul miocardic acut Blocurile de ramura sau blocul atrioventriculare complete Perforaia cardiac cu tamponada Fibrilaia atrial paroxistic Fibrilaia si tahicardia ventricular sustinut Edemul pulmonar

Complicaii sistemice Reaciile vagale Emboliile sistemice Toxicitatea substanelor de contrast iodate Reaciile alergice la susbstana de contrast

Complicaii Frecvena
Decesul Infarctul miocardic Edem pulmonar AVC Tamponada cardiac Reacii la substanta de contrast Aritmia Fibrilatia ventricular Tahicardie ventricular Fibrilatia atrial Tahicardie supraventricular Blocuri cardiace 0.1% 0.1% 0.1% 0,1% 0.1% 0,4% 0,4%

Reactii vasovagale 2-3% Complicaii vasculare 1-2% Hemoragia Pseudoanevrism Fistula arteriovenoas Infecii Disecia coronarelor 0,1% Embolia gazoasa 0,4% Insuficiena renal 0,7% Embolia lipidic 1,4% Cardiac Catheterization and Coronary Intervention, 1st Edition Copyright 2008 Oxford University Press

DECESUL N TIMPUL CATETERISMULUI CARDIAC

Incidena
Prima inregistrare a Societatii pentru Angiografia Cardiac - perioada anilor 1979 pna n 1981: 0.14% decese n timpul procedurii O a doua nregistrare n perioada anilor 1984 pna n 1987: n jur de 0.1% A treia nregistrare 1990: 0.08%, cu pna la 1.5% incidena complicaiilor majore.

RISCUL MORTALITAII N URMA CATETERISMULUI CARDIAC Vrsta CRETE ODATA CU:

Stenoza avansata pe a. coronar stng Afectare tricoronariana Insuficiena cardiac CF IV Boala valvei aortice
Cei cu stenoze de trunchi comun >50% (mortalitatea 0,94%) Cei cu FE a VS <30% (0,54%) Cei cu insuficiena cardiac CF NYHA III si IV (0,24%) Vrsta > de 60 de ani (0,23%), Cei cu vrsta peste 80 de ani au mortalitate de 0,8% Leziunile valvulare aortice (0,23%) Boala tricoronarian (0,13%).

RISCUL MORTALITAII DUP CORONAROANGIOGRAFIE SCORUL MAYO, FIIND ATRIBUIT COEFICIENTI NTREGI PENTRU FIECARE VARIABIL CLINIC.

GRUPURILE CU RISC CRESCUT

DECESUL N TIMPUL CATETERISMULUI CARDIAC

Disfuncia sever a ventricolului stng (FE < 30%)
De 7 ori mai mare riscul
n particular este asociat cu PCWP > 25mmHg si TA sistolica < 100 mmHg

Prezena insuficienei cardiace congestive PWCP > 30mmHg, facei toate posibilitaile pentru imbunatairea hemodinamicei
PAM > 65 mmHg diuretice, oxigen , vasodilatatoare PAM < 65 mmHg administrarea agenilor inotropi IABP Percutaneous cardiopulmonary bypass (CPS) Ageni cu osmolaritate scazut pentru micoraea depresiei miocardice

DECESUL N TIMPUL CATETERISMULUI CARDIAC

Pacienii care au suportat anterior CABG
Risc crescut de deces, ateroscleroz coronarian mai difuz i generalizata, funcia ventricolului stng mai diminuat, procedura mult mai complex i durata mai indelungat. Un studiu dup CABG : 2635 supui coronaroangiografiei; lipsa deceselor, 0.7% complicatii majore

Pacienii pediatrici sunt n grupul pacienilor cu risc crescut Explicaii pentru scaderea mortalitaii dupa procedur
Imbunatairea calitaii cateterului, a sistemului de imagistic, a agenilor de contrast Creterea numarului procedurilor pe an ( >1.5 mill/an) Scaderea timpului procedurii Utilizarea heparinei?

INFARCTUL MIOCARDIC
Incidena este scazut (0,1%) , Reducerea progresiv 0.25% n 1970 pna la 0.05% actualmente, 1. Ocluzia arterei ca urmare a diseciei, 2. Emboliei gazoase, 3. Tromboza sau emboli cu resturi aterosclerotice.

INFARCTUL MIOCARDIC
1. 2. Diagnosticul Dureri in piept cu semne de paloare si transpiraii Tahiaritmii, bradicardie supra- si ventriculare hipotensiune arterial. Supradenivelarea segmentului ST n teritoriul afectat Bolnavi cu PCI si biomarkeri > 3 x 99a percentila LSR (periprocedural 72h dupa interv) Repede observat la angiografie

3. 4.
5.

INFARCTUL MIOCARDIC

INFARCTUL MIOCARDIC
Management

-Oxigen 100%, -Revascularizarea imediat folosind PTCA, -Dac revascularizarea nu este o opiune, atunci pacienii pot fi gestionai cu ajutorul masurilor conservatorii de susinere (cum ar fi inotropele), -Tromboliza n acesta situaie nu este de obicei recomandata, -n spitalele far sprijin intervenional la faa locului se ia n considerare transferul de urgent pentru revascularizare.

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Mai puin frecvente dar destul de grave Descreterea incidenei: 0.23% (1973) 0.07% (actualmente) Cauze Deplasarii mecanice a materialului aterosclerotic din peretele aortei Emboliei trombotice Embolia gazoas , Disectia a. carotide sau a. vertebrale, Trombembolism din trombii existeni (ex. Tromb in ventricolul stng), sau n urma formarii cheagurilor pe catetere, Hemoragia intracranian. Riscul de AVC este mai mare la pacienii Vrstnici cu ateroscleroz cunoscut anterior sau cei cu AVC n anamnez, Pacienii cu diabet zaharat, Insuficina renal, Hipertensiune arterial, Boala valvular aortic.

COMPLICAII CEREBROVASCULARE

COMPLICAII CEREBROVASCULARE
O analiz recent a 12407 pacieni care au suportat PCI de la spitalul Washington Center , au aratat : Un risc de 0,38% al AVC per procedural (aproximativ jumtate embolice i jumatate hemoragice). Pacienii care au suportat un AVC in anamnez au avut un risc de 37% mortalitate n spital i de 56% mortalitate la un an comparativ cu 1,1% mortalitate in spital si 6,5% mortalitate la un an la pacienii care nu au suportat un accident cerebrovascular.

EVITAREA AVC
Inspecia cu atenie toate tuburile, seringi n privina prezenei bulelor de aer. Spalarea si curaarea tuturor cateterelor nainte de utilizare cu soluie salin heparinizat. Schimbarea cateterului pentru a reduce riscul de perturbare a placii aterosclerotice. Utilizarea unui anticoagulant sistemic n cazurile cu risc crescut i monitorizarea timpului de coagulare.

COMPLICAII CEREBROVASCULARE
Diagnostic Dereglari de vedere, Slabiciune, Alterarea strii mintale, Hemiparez, Afazie, Com.

COMPLICAII CEREBROVASCULARE
Management -Asigurai permiabilitatea cailor respiratorii, respiraia, circulaia. -Renun la caz i eliminai orice catetere. -Efectuai o examinare completa neurologic. -Gindiiva asupra tratamentului cu anticoagulante. Este acesta un evenimet hemoragic sau embolic? -Efectuai CT pentru a exclude hemoragia. Au existat raportari de caz care descriu folosirea cu succes a trombolizei sistemice si locale pentru AVC-urile embolice extinse. Clinica multor evenimente neurologice se amelioreaz n termen de 24 ore. Pacientul se transport pentru reabilitare ntr-o unitate de accident vascular cerebral.

EDEMUL PULMONAR
Ca urmare al administrarii unor volume crescute de soluie de contrast Ca consecin a unei reacii de contrast Ca urmare a ischemiei miocardice. Prezint particularitai urmatoarele grupe de pacieni: -pacieni cu insuficient ventricular stng -pacieni cu dilatarea ventricolului drept i presiunea diastolic crescut -pacieni cu stenoza aortic i mitral sever -pacieni cu insuficien renal dependeni de hemodializ

EDEMUL PULMONAR
Management Administrarea unui flux de oxigen crescut Supravegherea continu a pacientului Administrarea diureticelor de ansa iv (ex. Furosemid 80-100mg) Daca TAd este mai mare de 100mmHg se perfuzeaza i.v. nitrai (ex. Izosorbid dinitrat 2-10 mg/h) Continum cu ventilaie asistat cu presiune pozitiv Plasarea unui balon de pompare intraaortic Monitorizarea atent i tratament continuu

HIPOTENSIUNEA
-

Este comun pre-, peri- i postcateterism cardiac. Pacienii sunt adesea deshidratai Poate fi cauza combinaiilor de medicamente hipotensive cardiace. Poate aprea datorit unui numr de alte cauze reversibile, care pot pune viaa in pericol dac sunt lsate netratate:

-tamponada pericardic, -reacie la substana de contrast, -reacie vasovagal, -hemoragie, -ischemie miocardic.

HIPOTENSIUNEA
Tratament
Administrarea rapid de volume Administrarea Atropinei dac este acompaniat de bradicardie Examinarea n privina perderilor de snge

nlaturarea disfunciei cardiace primare: ischemia, tamponada, VHD

Suport empiric cu ageni inotropi , vasopresoare sau dispozitive de meninere a circulaiei Intervenie chirurgical

Asigurai permiabilitatea cilor respiratorii

TAMPONADA CARDIAC
0.8% in 1968, 0.006% si 0.08% actualmente
ca rezultat al perforarii coronariene ca urmare a injectiilor intramiocardice manipularea de catetere si fire stimulatoare in ventricolul drept
Diagnosticul tahicardie, hipotensiune arteriala si sincopa care apar in citeva minute contrastul poate fi deseori vazut colectat in jurul inimii in spatiul pericardic ecocardiografia va confirma diagnosticul pericardiocenteza. Management recunoasterea precoce pericardiocenteza cu pozitionarea unui dren pina la oprirea hemoragiei tratamentul cu antiheparinice-protamina sulfat, precum si administrarea de trombocite si factori de coagulare. De tratat cauza daca este posibil (ex. sigilarea perforarii coronariene folosind stenturi acoperite sau bobine).

REACII ALERGICE I ANAFILACTOIDE

Materialul alergen
Anestezia locala Agentii iodati de contrast Protamina Conservanti

Agentii de contrast iodati

Cele mai frecvente reacii alergice n declanarea - pn la 1% Reacii anafilactoide implica degranularea bazofilelor circulante i ac tivarea directa a complementului . Alte manifestari clinice cauzate de histamina sau alti agentistranut, urticatie, edemul angioneurotic, bronhospasm. Reactiile sunt de tip 1, IgE

REACII ALERGICE I ANAFILACTOIDE

Premedicatie reduce incidenta reactiilor adfverse de la 5% la 10% si a reactiilor severe mai putin de 1% Prednisolon 20mg timp de 24 pina la 48 hours H1 antihistamine diphenhydramina 25mg H2 blocatori cimetidina sau ranitidina Diagnosticul Simptomele incep de obicei in termen de 15 minute de la prima injectie,. Semnele si simptomele includ prurit, inrosirea fetei, cianoza, eruptii cutanate, respiratie sueratoare si angioedem. Poate aparea tahicardie si hipotensiune arteriala.

REACII ALERGICE I ANAFILACTOIDE

Management Asigurarea permiabilitatii cailor respiratorii si administrarea O2 100%. Administrarea iv 200 mg de hidrocortizon si un antihistaminic (ex. Clorfeniramina 10 mg) Administrarea de epinefrina 0,5 mg im (0,5ml de 1:1000). Indicam bronhodilatatoare nebulizante (salbutamol 5mg) pentru bronhospasm. Se administreaza iv fluide, NaCl 0,9% solutie salina. Se face un test de singe pentru triptaza serica, care va arata niveluri ridicate in cazul in care nu a avut loc degranularea mastocitelor. In anafilaxia severa se indica 100 mcg epinefrina iv (1ml de 1:10000). Pacientii pot avea, rapid, tahicardie si hipertensiune arterial severa. ardia or even VF

REACII VASOVAGALE
Stari sincopale (2-3%), Stari emotionale ridicate, dehidratare, foama usoara. Sincopa neurocardiogena. Barbatii tineri par afectati in mod deosebit de anxietate. Atacuri uneori apar pe sectie inainte de procedura mai ales in timpul venesectiilor si canularii, sau in timpul hemostazei compresive. Diagnostic Sentiment non-specific de rau, oboseala, greata si transpiratii FCC TA Pacientul poate deveni palid, apnoic, sincopal. Ne asiguram ca diagnosticul este corect. Tamponada poate prezenta in mod similar si la fel de repede astfel de simptome dar de obicei este asociat cu tahicardie. Incertitudine de efectuat ecocardiografia imediata.

REACII VASOVAGALE
Management Recunoasterea timpurie poate evita sincopa. Pozitionam pacientul in decubit dorsal si ridicam piceoarele pacientului (daca este posibil). Monitorizam regulat hemodinamica, conectam pacientul la un monitor EKG. Administram atropina 0,5-1,0 mg iv. Perfuzam sol. NaCL 0,9%, simptomele ar trebui sa se imbunatateasca in citeva minute. Daca nu, atunci modificam diagnosticul si excludem alte cauze de hipotensiune arteriala (ex. IM, tamponada cardiaca, hemoragie retroperitoniala).

ARITMIA SAU DEREGLARI DE CONDUCERE

Fibrilatia ventriculara, Tahicardia ventriculara , Fibrilatia atriala Tahicardia supraventriculara Bradicardia si blocurile cardiace Extrasistolii supraventriculare si ventriculare

FIBRILAIA VENTRICULAR
rezultatul manipularii cateterului linga ostium a unei ar tere coronare stenozate injectie in ramura RCA complicatii care duc la ischemie coronariana Tratament iv lidocaina (1.5 mg/kg timp de 1 minut, bolusul urmator 0.75 mg/kg peste 7 minute mai tirziu) Procainamida (15 mg/kg timp de 20 min,BP ,QRS or QT) iv amiodarone (5 mg/kg timp de 20 minutes, 1 g/24 h)

TAHICARDIA VENTRICULAR
este greu tolerata este nevoie imediat de cardioversie folosind soc 200j-360j cind TV este tolerata in mod rezonabil atunci se ia in considerare administrarea B-blocantelor (ex. Metoprolol 5 mg bolus iv) sau amiodarona 150 mg iv timp de 10 minute. Daca tensiunea arterial ramine stabila, se administreaza lidocaina 50 mg iv timp de 2 minute, repetata la fiecare 5 minute pina la maxim 200mg.

FIBRILAIA ATRIAL
Simptome si semne -dureri in piept, palpitatii , dispnee, presincopa, sincopa, edem pulmonar. Majoritatea se vor restabili spontan . Tratament Pacient hemodinamic afectat O2 flux mare Heparina 5-10000 ui iv Aplicare socului sincronizat (360J curent monofazic sau 200J curent bifazic). Pacient simptomatic cu risc minim de compromitere a hemodinamicii Heparina (5-10000 un iv) apoi o doza de ajustare subcutanata in cazul in care persista fibrilatia atriala. Hemodinamica pacientului nu este afectata Flecainida 2 mg/kg (max 150mg) iv timp de 30 minute Se stabileste un plan pentru cardioversie electrica peste 2-3 ore Luam in considerare cardioversia farmacologica cu amiodarona 300 mg iv timp de o ora (desi eficacitatea este mica).

TAHICARDIA SUPRAVENTRICULAR
Manevra Valsalva (presiune oculara), masajul sinusului carotidian, aplicarea de gheata, adenozina 6-18 mg in bolus cu solutie salina. STV reinitiate imediat dupa administrarea adenozinei, se ia in consideratie administrarea de verapamil 5-10 mg iv lent, (Contraindicatii). Tratamentul alternativ - flecainida, esmolol sau sotalol iv . Cardioversia electrica (200J-360J) in cazul in care tratamentul farmacologic a esuat.

BRADICARDIA SI BLOCURILE CARDIACE

Incetarea stimulului dureros Administrarea rapida de volume Atropina 0,5-1 mg iv Sprijin suplimentar vasopresoare poate solicita n cazul n care persist hipotensiune. Blocurile de gradul I si gradul II tip Wenckebach nu necesita interventie de urgenta, blocurile de gradul II Mobitz si blocurile gr III, AV complete solicita stimulare de urgenta transvenoasa. Izoprenalina iv (bolus 25-50 mcg, perfuzie 5-10 mcg/min) sau alte medicamente simpatomimetice rareori imbunatateste conducerea, dar poate creste automatismul nodului sinusal.

COMPLICAIILE VASCULARE LOCALE

Judkin si colaboratorii sai au raportat o rata de 3,6% complicatii locale (Society for Cardiac Angiography registries) a raportat o incidenta de 0,5-0,6% Tromboza arteriala, Embolizare distala, Disectii, Singerare, Laceratia vasului Hematoamele, Anevrism, Fistula arterio-venoasa .

COMPLICAIILE VASCULARE LOCALE

Complicatiile brahiale - trombotice pe cind complicatiile femurale - hemoragice, exceptie la pacientii cu lumen mic al arterei femurale commune (boli vasculare periferice, diabetul zaharat, sexul feminin), la pacientii care au cateter femural cu diametru mare de lunga durata (de exemplu pompa cu balon intraaortic), sau atunci cind compresia postprocedurala este prelungita. Pacientii au piciorul alb, dureros, cu deficit senzorial distal si deficit motor, precum si impulsurile absente distal. Consulatatia angiochirurgului - Esecul de a restabili fluxul de singe in decurs de 2 pina la 6 ore poate duce la extinderea trombozei in ramurile distale, mai mici.

COMPLICAIILE VASCULARE LOCALE

Hemoragia Daca singerarea se opreste in curs de desfasurare cu compresie mecanica, hematomul se va resorbi, de obicei, peste 1 pina la 2 saptamini. Poate fi extrem de dureros Poate precipita uneori colaps cardiovascular Se pot dezvolta modificari de culoare pe coapsa si in zona inghinala Slabiciune in picior in urma compresiei nervului femural Managementul Verificati pulsul la periferie Efectuati ultrasonografia daca nu sunteti siguri Presiune ferma manuala Utilizarea dispozitivelor mecanice de compresie Umflarea mansetei gonflabile Administrarea pungii cu ghiata Analgizarea pacientului

Hematomul reptroperitonial In urma puctiei feurale superioare (mai sus de ligamentul inghinal). Hipotensiune arteriala progresiva colaps cardiovascular. Pe flanc o vinataie poate fi vazuta ocazional CT a abdomenului va confirma diagnosticul Managementul Perfuzia de lichide Procoagulante Plastia chirurgicala a arterei

COMPLICAIILE VASCULARE LOCALE

COMPLICAIILE VASCULARE LOCALE

Pseudoanevrismul Cavitate cu pereti formati din tesuturile inconjuratoare Fluxul de singe intra si iese print-un canal (sau git) Diagnosticul se confirma prin intermediul ecografiei duplex Managementul Compresia ghidata cu ultrasunete sau injectarea directa a trombinei Plastia chirurgicala si inchiderea endovasculara

COMPLICAIILE VASCULARE LOCALE

Fistula arterio-venoasa Acul a penetrat atit artera cit si vena Poate fi asimptomatica citeva zile dupa procedura Auscultativ suflu continuu Tratament chirurgical daca fistula nu se inchide timp de 2-4 saptamini

Tromboza arterei femurale

COMPLICAIILE VASCULARE LOCALE

Hemoragia retroperitoniala.

COMPLICAIILE VASCULARE LOCALE

Infectia la nivelul locului punctiei vasculare este mai putin frecventa, rezultat al infectiei cu Staphylococcus Aureus. Pacientii pot prezenta durere, eritem, eliminari din plaga si febra. Managementul este tratamentul cu antibiotic (in functie de cultura) rar drenarea abcesului.

COMPLICAIILE VASCULARE LOCALE Disectia coronariana

Separarea patologica a straturilor peretelui vascular coronarian, de obicei intima de media. Evitarea disectiei Nu incercati sa avansati cu cateterul daca se opune rezistenta. Efectuat injectii blinde pentru a verifica pozitionarea. Ostiumul lima este mai predispus la disectie Management Nu efectuat nici o injectare suplimentara de contrast Administrati flux de O2 si analgezie Nitratii intracoronarian pot inlatura spasmul asociat De urgenta PCI cu insertie de stent sau by-pas coronarian Disectiile mici asimptomatice se trateaza conservator. De repetat coronarografia peste citeva luni.

COMPLICAIILE VASCULARE LOCALE

Embolismul gazos apare la ~ 0,4% din procedurile de angiografie coronariana. Preponderent afectate sunt vasele mici distale. Discomfort toracic, paloare, greata. In timpul scanarii pulmonare asimptomatice dupa cateterizarea cardiaca au fost descrise pina la 10% de cazuri de trombembolie pulmonara. Management Flux de O2 100%. Analgetice opiacee pentru durerile ischemice. Aspirarea pe cateter pentru a disloca bula. Nitratii intracoronarian pot evita orce spasm coronarian. In cazul ca vasul ramine astupat se trateaza pacientul ca pentru IM. Balonul intraaortic de pompare in socul cardiogen. Pot fi necesare de urgenta by-pass coronarian.

COMPLICAIILE VASCULARE LOCALE

Perforatia coronariana Se pot manifesta in 0,3% din procedurile de PCI. Este vizibil imediat la angiografie, prin scurgeri de contrast din artera. Hipotensiune arteriala progresiva. Tamponada cardiaca. Colaps cardiovascular. Tratament Pericardiocenteza imediata In timpul PCI astupata cu un balon pentru a preveni singerarea

INSUFICIENA RENAL
Disfunctia renala tranzitorie apare pina la 15% din cazuri in timpul interventiei coronariene Rezultatul nefropatiei de contrast Rezultat al embolizarii lipidiene Rezultatul administrarea medicamentelor nefrotoxice 7 din 1000 vor dezvolta iranecesita tratament specializat. 5% din pacienti prezinta o crestere tranzitorie a cr serice (>0,5 mg/dl sau o crestere relativa de 25%) A 3 cauza comuna - duce la insuficienta renala intraspitliceasca. Aparea la 15% din populatia generala sau 50% la pacientii care au si alti factori de risc, dz, disfunctie renala preexistenta, mielom multiplu sau terapia cu alte medicamente (ex. Gentamicina, inhibitorii enzimei de conversie, AINS). Picul cr- timp de 1-2 zile si apoi revine la7 zile, Ir de contrast durata de spitalizare si mortalitatea spitaliceasca de 5 ori.

INSUFICIENA RENAL
Evitarea nefropatiei de contrast Volumului de contrast de pina la 3ml/kg sau 5 ml/kg (191 ml pentru procedurile de angioplastie ). Hidratarea cu solutie salina 0,45-0,9% la 1 ml/kg/h timp de 12 ore inainte si timp de 12 ore dupa procedura. Ar putea fi unele beneficii la pacientii la care s-a utilizat bicarbonate de sodiu (154 meq/l) mai degraba decit solutie salina pentru prehidratare. In studiul CONTRAST 300, in care 28% de pacienti au primit fenoldopa si 24% dintre pacientii tratati au primit placebo au avut cu 0,5 ml/dl cresterea creatininei serice dupa 96 de ore dupa cateterizare. Un dispozitiv care permite infuzie selectiva simultana a fenoldopei in ambele artere renale ( sistemul de perfuzie benephit tm, flowmedica, fremont ca ) permite vasodilatatie mai profunda renala cu hipotensiune arteriala sistemica, este acum in curs de investigare pentru ir de contrast.

INSUFICIENA RENAL
Embolizarea sistemica cu emboli colesterolici 0,15% din cateterizari Se manifesta clinic prin livido reticularis, dureri abdominale, dureri de spate, dureri in picior si degete de la picioareviolete, hipertensiune arteriala periodic, eozinofilie IR din cauza emboliei colesterolice se dezvolta incet Tratamentul este pur de sustinere Administrati cu 12 ore inainte n-acetilcisteina 600mg pe zi, si dupa procedura la pacientii cu insuficienta renala severa. O alternativa ar fi perfuzia de bicarbonat de sodiu incepind cu o ora inainte de procedura. Pacientii care necesita hemodializa dupa coronarografie se manifesta printro mortalitate ridicata (35% la un an)

1.

2. 3.

4. 5. 6. 7.

BIBLIOGRAFIE: Cardiac Catheterization and Coronary Intervention, 1st Edition, Copyright 2008 Oxford University Press Editors: Mitchell, Andrew R.J.; West, Nick E.J.; Leeson, Paul; Banning, Adrian P. Compendiu de boli cardiovasculare, edetia a II-a, editura universitara Carol Davila Bucuresti 2004. Autor Maria Dorobantu. Grossman's Cardiac Catheterization, Angiography, & Intervention, 7th Edition, Copyright 2006 Lippincott Williams & Wilkins, Editors: Baim, Donald S. http://www.ptca.org/news/2011/0505_RADIAL.html http://www.ptca.org/radial/radial_training.html https://www.dcri.org/education-training/meetings/transradial-master-course https://www.dcri.org/education-training/meetings/meetingpresentations/transradial-master-course-2012/Bertrand_Radialcomplication.pdf