Sunteți pe pagina 1din 41

ENTEROBACTERIACE AE BACILI GRAM NEGATIVI NEFERMENTATIVI

Familia Enterobacteriaceae este format din peste 200 specii de bacili Gram negativi, cu habitat natural tractul intestinal al omului i animalelor. Au dimensiuni variabile cuprinse ntre 10 16m lungime i 0.3m diametru, sunt aerobi facultativ anaerobi, unii mobili datorit unor cili peritrichi, alii imobili, majoritatea nencapsulai, iar unii ncapsulai, nesporulai. Enterobacteriile fermenteaz glucoza.

SAPROFII

PATOGENI

CONDIIONAT

Genul

Coli. Genul Klebsiella, cu specia tip Kebsiella pneumoniae Genul Proteus, cu speciile: Proteus vulgaris, Proteus mirabilis. Genurile: Enterobacter, Citrobacter, Serratia, Providencia, Morganella, etc.

Escherichia, cu specia tip E.

genul Salmonella, speciile S. Typhi S. Paratyphi A, B, C S. Enteritidis, S. Cholerae suis


Genul Shigella, speciile Shigella disenteriae, specia tip Sh. Flexneri Sh. Boydii Sh. Sonnei Genul Yersinia, speciile Y. Pestis Y. Enerocolitica Y. Pseudotuberculosis

Echerichia coli Echerichia coli (E. Coli) este principala bacterie aerob-facultativ anaerob din tractul intestinal al omului.

anumite situaii, n care tulpini endogene sau exogene de E.coli realizeaz contaminarea unor regiuni anatomice sau esuturi normal sterile, produc infecii , de exemplu peritonite, colecistite, infecii de plag, infecii cutanate. Tulpinile patogene de E.coli determin trei tipuri de infecii la om: infecii de tract urinar (peste 80% din totalul infeciilor urinare), meningit la nou nscut i infecii intestinale.

Adezine: factorii de colonizare CFAI/CFAII, fimbrii, factorul de aderen al EPEC. Invazine: hemolizina, invazine Shigella-like ce determin invazia intracelular. Mobiltatea: flagelii. Toxine: enterotoxine LT (termolabil), ST (termostabil), citotoxine, endotoxina (LPZ). Proprieti antifagocitare, antibactericide: capsula, antigenele K, (LPZ)

E. coli uropatogen (UPEC) produce 90% dintre infeciile urinare la persoanele fr obstrucii i fr anomalii anatomice ale tractului urinar. Pilii P (asociati cu pielonefrita) ader la receptori celulari dizaharidici specifici de pe suprafaa celulelor uroepiteliale. Densitatea acestor receptori este variabil ntre indivizi i poate explica susceptibilitatea la infecii urinare repetate a unor persoane.

afecteaz

nscui. Originea tulpinilor de E.coli este endogen, din tractul intestinal al copilului sau naso-faringe, de unde trec n circulaie i ajung la meninge.

2000-4000

nou

E.coli

enterotoxigen, ETEC) care determin diareea cltorilor, boal diareic la turiti sau alte persoane ce consum alimente procurate din comerul stradal i fr s se spele pe mini; diareea este de tip secretor, determinat de enterotoxinele . Clinic, dup o incubaie de 1-2 zile, se manifest cu dureri abdominale colicative, grea, vrsturi, diaree apoas.

E.coli

enteropatogen, EPEC produce boala diareic a nou-nscutului, tot prin contaminare exogen, n condiiile lipsei de igien. Poate evolua sub aspectul unor epidemii n seciile de nou-nscui. Tulpinile sunt enteroaderente (fimbrii) i produc distrugerea microviilor la nivelul intestinului subire. Clinic se manifest cu crampe abdominale, vrsturi, scaune diareice, fr snge.

Gastroenterite

E.coli

enteroinvaziv, EIEC determin un sindrom disenteric asemntor celui din infecia cu Shigella. Mecanismul este invazia i distrugerea celulelor epiteliale la nivelul colonului i se manifest prin febr, dureri abdominale colicative, scaune cu mucus, snge i numeroase leucocite.

E.coli

enterohemoragic, EIEC determin colita hemoragic, care se poate complica evolund spre sindromul hemolitic-uremic. Mecanismul este producerea unor toxine asemntoare structural i funcional cu toxina Shiga verotoxine, codificate plasmidic, cu aciune la nivelul intestinului gros. Produc scaune diareice i hemoragii, dureri abdominale intense, de obicei afebrile.

Genul

Klebsiella a fost denumit dup microbiologul german Edwin Klebs. Cuprinde bacili Gram negativi scuri, ncapsulai, imobili, lactoz-fermentativi.

este

cel mai frecvent izolat i determin: infecii ale tractului respirator, infecii urinare, peritonite, colecistite, infecii ale esuturilor moi, infecii de plag. Poate produce boal diareic la copii i nou nscui, situaie n care este izolat n cultur pur sau ca bacterie majoritar n coprocultura recoltat de la acetia.

Bacteriile din genul Klebsiella, n special K. pneumoniae sunt frecvent implicate n producerea de infecii intraspitaliceti. n unele cazuri, acestea capt aspectul unor izbucniri epidemice, mai ales cele din seciile de nou-nscui. Tulpinile de spital prezint frecvent rezisten la antibiotice, fiind izolate tulpini productoare de beta-lactamaze cu spectru extins (ESBL).

Genul Proteus cuprinde specii ce se caracterizeaz printr-o deosebit mobilitate, datorit unui numr mare de cili peritrichi .
Speciile cel mai frecvent izolate la om sunt Proteus mirabilis i Proteus vulgaris. Mai rar se ntlnesc Proteus penneri i Proteus myxofaciens.

Cele mai frecvente infecii produse de Proteus sp. sunt infeciile urinare. Datorit producerii de ureaz ureea urinar este descompus n CO2 i amoniac, ceea ce determin alcalinizarea puternic a urinii i mirosul puternic de amoniac n infeciile cu Proteus. Mediul puternic alcalin favorizeaz precipitarea srurilor (fosfai i carbonai de Ca i Mg) i apariia litiazei urinare.

Proteus sp, produc i alte forme de infecii ca: infecii intraabdominale: peritonite, colecistite, infecii cutanate: infecii de plag la ari, suprainfecii ale exemelor de staz, meningoencefalite la nou-nscui, osteomielite, septicemii.

Genul Salmonella Salmonelele sunt bacili Gram negativi, mobili prin cilii peritrichi, nencapsulai, aerobi-facultativ anaerobi, lactozo-negativi. Sunt bacterii larg rspndite n natur, determinnd boli ale omului i animalelor slbatice i domestice Structura antigenic: antigenul O somatic, de grup; antigenul H flagelar, proteic; Antigenul Vi (de virulen),de suprafa, ntlnit la speciile foarte virulente, ex. Salmonella typhi.

Salmonella typhi (grup D) i S. Paratyphi A, B, C determin febra tifoid, respectiv febrele paratifoide, boli infecioase sistemice, cunoscute sub numele de febre enterice. Transmiterea se face pe cale fecal-oral. Sursa de infecie: apa contaminat, ou de ra contaminate insuficient preparate termic. Oamenii sau animalele bolnave pot elimina cantiti mari de bacterii (106/g de materii fecale).

Dup ingestie, n faza iniial, salmonelele se multiplic activ n submucoas i formaiunile limfoide ale intestinului (plci Peyer), apoi trec n ganglionii mezenterici. Din sistemul limfatic trec n snge, determinnd prima bacteriemie, apoi invadarea tuturor formaiunilor limfatice, splinei, mduvei osoase hematopoietice, ficatului, i altor organe. De aici se descarc din nou n snge (cea de a doua bacteriemie) i se elimin masiv i prin bil i urin. Ulterior, din foliculii limfatici abcedai n intestin i prin bil, salmonelele se elimin prin materiile fecale.

Incubaia: 10 14 zile Perioada de stare, caracterizat prin: febr nalt: 39-410C, cefalee, alterarea strii generale, prostraie (starea tific) datorate bacteriemiei i endotoxemiei masive; simptomatologia digestiv: anorexie, constipaie. Splenomegalie, hepatomegalie; Erupie maculo-papular leucopenie Complicaii: perforaia intestinal (peritonita tific) i hemoragia intestinal, prin abcedarea foliculilor limfatici.

Este necesar efectuarea antibiogramei. Antibioticele de elecie sunt: Cloramfenicol, Ampicilin, Cotrimoxazol, antibiotice care se concentreaz intracelular. Purttorii se trateaz cu ampicilin.

Enterobacteriace

strict patogen responsabil de dizenteria bacilar. Bacterii imobile, caracterizate printr-o slab activitate metabolic, nu cresc pe mediu cu citrat, nu produc H2S, nu posed LDC, fermenteaz glucoza fr gaz.

Shigelele sunt grupate n 4 subgrupe, pe baza antigenelor somatice O: subgupa A: Shigella disenteriae, cu 12 serotipuri, dintre care S. Disenteriae tipul 1 sau S shiga posed o toxin foarte puternic i este responsabil de forma cea mai sever de dizenterie, Subgrupa B: Shigella flexneri, cu 6 seroptipuri, Subgrupa C: Shigella boydii, cu 18 serotipuri, Subgrupa D: Shigella sonnei, 1 serotip.

Singurul rezervor de Shigelle este tubul digestiv al omului. Shigella nu face parte din flora intestinal normal, ci sunt prezente n materiile fecale ale bolnavilor, purttorilor, foti bolnavi sau persoane din anturajul acestora. Transmiterea este fecal-oral, de la persoan la persoan, prin mini murdare, sau prin ap i alimente contaminate. 10 bacterii sunt suficiente pentru a provoca boala la om.

Boala se manifest sub dou forme clinice: prin apariia la 24 - 48 h de la contaminare, a unei diarei cu snge i mucus, nsoit de dureri abdominale, tenesme i febr. Deshidratarea este rar. diaree apoas asociat cu vrsturi i cu deshidratare moderat. Durata medie a bolii la aduli este de 7 zile i bacteria poate fi cultivat din materiile fecale 30 de zile.

Yersinia

pestis Virulena aceste specii este dat pe de o parte de capacitatea de multiplicare intracelular i de prezena unei capsule cu rol antifagocitar, iar pe de alt parte de producerea de endotoxin i exotoxin (antagonist adrenergic), coagulaz i fibrinolizin. Yersinia pestis produce ciuma sau pesta.

Aceast

boal care a produs epidemii care au ucis aproape un sfert din populaia Europei n Evul Mediu, mai produce astzi cazuri izolate n toat lumea. Rezervorul de bacterii este reprezentat de roztoare: obolani, oareci, la care Yersinia pestis produce o infecie septicemic letal. Transmiterea se face prin intermediul puricilor sau contactului cu esuturi animale infectate sau pe cale respiratorie.

Infecia la om are dou forme clinice: pesta bubonic i pesta pulmonar (pneumonic). Pesta bubonic se caracterizeaz printr-o perioad de incubaie de aproximativ 7 zile de la contaminare, urmat de febr i adenopatie dureroas axilar i inghinal. Aglomerarea de ganglioni tumefiai, cu edem i hemoragie i care abcedeaz formeaz bubonul. Boala poate evolua rapid spre forme septicemice, cu deces n 75% din cazuri.

Forma

pneumonic poate apare dup o perioad de incubaie mai scurt, de 1-3 zile, cu febr, stare general alterat i manifestri clinice pulmonare. Se poate complica cu septicemie i meningit. Mortalitatea este de peste 90%.

PSEUDOMONAS, MORAXELLA, ACINETOBACTER, ALCALIGENES Genul Pseudomonas cuprinde bacili Gram-negativi aerobi, mobili datorit unui flagel polar, glucoz non-fermentativi, oxidaz pozitivi, productori de pigmeni hidrosolubili. Pot tri i n absena oxigenului, dac gsesc NO3 ca acceptor de electroni. Se gsesc n sol, ap, pe plante, n intestinul i pe tegumentul omului i animalelor. Pot supravieui n medii umede n bi, toalete, n special n spitale, chiar n prezena unor substane dezinfectante slabe.

Principala specie de interes medical este Pseudomonas aeruginosa. Aceste bacterii sunt saprofite, condiionat patogene. n numr mic, se gsesc n flora tegumentului i a intestinului subiecilor sntoi, ca saprofii. La persoanele cu imunitate sczut, cu internri frecvente i spitalizare prelungit, sau n urma unor manevre de cateterizare intravenoas sau urinar, pot produce infecii redutabile. n spitale se selecteaz de asemenea tulpini deosebit de rezistente la antibiotice, responsabile de infecii intraspitaliceti.

P.

aeruginosa produce un pigment specific, piocianina, de culoare albastr - verzuie fluorescent, ce difuzeaz n mediul de cultur. Ali pigmeni, produi att de P. aeruginosa, dar i de alte specii sunt pioverdina, un pigment galben verzui fluorescent, piorubrina, piomelanina (mai rar).

Pseudomonas

aeruginosa determin infecii la pacienii cu aprare antiinfecioas redus: infecii de plag, infecii cutanate la ari, infecii urinare, infecii respiratorii, otite medii (de bazin), conjunctivite post-operatorii i post-traumatice, meningit, osteomielite. Bacteriemia i septicemia pot complica evoluia unei infecii localizate la copii i aduli imunodeprimai.

Acinetobacter

sunt cocobacili Gramnegativi, strict aerobi, (nonfermentativi), oxidaza-negativi.


specie responsabil de infecii la om este Acinetobacter baumanii. Indivizii sntoi nu sunt afectai, n timp ce la bolnavii imunodeprimai pot produce infecii severe.

Principala

Acinetobacter

sunt saprofii i au fost izolai n mediul spitalicesc, att din ambient (mediu umed) ct i din diferite produse patologice provenite de la bolnavii internai: sput, urin, lichid peritoneal, fiind implicat i n infecii de cateter i n diferite infecii nosocomiale. Sunt afectai n special pacienii n stare grav, cu imunitate sczut, bolnavi din seciile de terapie intensiv i care au fost supui unor proceduri invazive.

caracteristic a speciei A. baumanii este multirezistena la antibiotice. Abilitatea tulpinilor multirezistente de A. baumanii de a disemina la bolnavii spitalizai este cunoscut pare s depind de asocierea factorilor de virulen care asigur colonizarea: aderena la celulele epiteliale i formarea de biofilme.

S-ar putea să vă placă și

  • Banc
    Banc
    Document1 pagină
    Banc
    Cristiana.A
    Încă nu există evaluări
  • Banc 7
    Banc 7
    Document2 pagini
    Banc 7
    Cristiana.A
    Încă nu există evaluări
  • Hey
    Hey
    Document1 pagină
    Hey
    Cristiana.A
    Încă nu există evaluări
  • Bancuri 6
    Bancuri 6
    Document1 pagină
    Bancuri 6
    Cristiana.A
    Încă nu există evaluări
  • Partea Speciala
    Partea Speciala
    Document23 pagini
    Partea Speciala
    Cristiana.A
    Încă nu există evaluări
  • Bacili Gram Pozitivi
    Bacili Gram Pozitivi
    Document17 pagini
    Bacili Gram Pozitivi
    Cristiana.A
    Încă nu există evaluări
  • Banc 4
    Banc 4
    Document2 pagini
    Banc 4
    Cristiana.A
    Încă nu există evaluări
  • Concluzii
    Concluzii
    Document1 pagină
    Concluzii
    Cristiana.A
    Încă nu există evaluări
  • 5
    5
    Document1 pagină
    5
    Cristiana.A
    Încă nu există evaluări
  • Banc 2
    Banc 2
    Document1 pagină
    Banc 2
    Cristiana.A
    Încă nu există evaluări
  • Problema Puscariasului
    Problema Puscariasului
    Document2 pagini
    Problema Puscariasului
    Cristiana.A
    Încă nu există evaluări
  • Banc 3
    Banc 3
    Document2 pagini
    Banc 3
    Cristiana.A
    Încă nu există evaluări
  • Reteta
    Reteta
    Document1 pagină
    Reteta
    Cristiana.A
    Încă nu există evaluări
  • Partea Generala
    Partea Generala
    Document33 pagini
    Partea Generala
    Cristiana.A
    Încă nu există evaluări
  • Clonarea Umana
    Clonarea Umana
    Document6 pagini
    Clonarea Umana
    Cristiana.A
    100% (1)
  • Un Bărbier Evreu: Îmi Pare Rău, Dar Nu Vreau Să Fiu
    Un Bărbier Evreu: Îmi Pare Rău, Dar Nu Vreau Să Fiu
    Document2 pagini
    Un Bărbier Evreu: Îmi Pare Rău, Dar Nu Vreau Să Fiu
    Cristiana.A
    Încă nu există evaluări
  • Problema Puscariasului
    Problema Puscariasului
    Document2 pagini
    Problema Puscariasului
    Cristiana.A
    Încă nu există evaluări
  • Bacili Gram Pozitivi
    Bacili Gram Pozitivi
    Document17 pagini
    Bacili Gram Pozitivi
    Cristiana.A
    Încă nu există evaluări
  • Fizioterapie
    Fizioterapie
    Document223 pagini
    Fizioterapie
    Ioana Harpa
    86% (7)
  • PRACTIK
    PRACTIK
    Document1 pagină
    PRACTIK
    Cristiana.A
    Încă nu există evaluări
  • Problema Broastelor
    Problema Broastelor
    Document2 pagini
    Problema Broastelor
    Cristiana.A
    Încă nu există evaluări
  • Hormoni 1
    Hormoni 1
    Document7 pagini
    Hormoni 1
    Cristiana.A
    Încă nu există evaluări
  • Metabolismul Lipidelor
    Metabolismul Lipidelor
    Document12 pagini
    Metabolismul Lipidelor
    Andreea Iacob Ioana
    75% (4)
  • Frac Turi
    Frac Turi
    Document2 pagini
    Frac Turi
    Cristiana.A
    Încă nu există evaluări
  • Greaca - Alfabet
    Greaca - Alfabet
    Document12 pagini
    Greaca - Alfabet
    Cristiana.A
    Încă nu există evaluări
  • Sub1 14
    Sub1 14
    Document3 pagini
    Sub1 14
    Cristiana.A
    Încă nu există evaluări
  • LP 3
    LP 3
    Document5 pagini
    LP 3
    Cristiana.A
    Încă nu există evaluări
  • Fiziopat
    Fiziopat
    Document4 pagini
    Fiziopat
    Cristiana.A
    Încă nu există evaluări