Sunteți pe pagina 1din 27

Tehnici de bioremediere a solului poluat cu POPs-perticide organoclorurate Disciplina:Cinetica si bioreactoare

Cuprins I.Introducere
I.1.Date generale privind incidenta POPs in mediu si efectele acestora I.2.Efectul POPs asupra sanatatii umane

II. Biotehnologiile aplicate in remedierea solurilor poluate cu POPs


II.1.Tehnologiile de bioremediere ex situ II.2.Tehnologiile de biormediere in situ

Biore amedierea aeroba III.2. Bioremedierea anaeroba III.3. Izolarea consortiului de microorganisme care degradeaza POPs din mediile naturale III.4. Degradarea microbiana a POPs III.5. Biotehnologiile aplicate in remedierea solurilor poluate cu POPs III.5.1. Bioremedierea anaeroba utilizand sange deshidratat pentru indepartarea toxafenului din sol si sedimente III.5.2. Tehnologiile de tratare secventiala anaerob-aeroba tehnologia DARAMEND III. 5.3. Tehnologia XENOREM III. 5.4. Fitoremedierea sau fitotehnologia III.5.5. Landfarming-ul III.5.6. Compostarea

I.Intrducere Poluantii organici persistenti sunt substante chimice cu urmatoarele caracteristici:


sunt toxice si pot avea efecte adverse pentru sanatatea umana si a animalelor; sunt substante stabile chimic si, ca atare, persistente in mediu; sunt lipofile (prezinta afinitate pentru grasimi) si usor solubile in grasimi; se acumuleaza, ducand la cresterea concentratiei in corpul organismelor vii pe masura ce inainteaza in lantul trofic; pot fi antrenate pe distante lungi, putand fi localizate departe de locul de origine.

Pesticidele remanente in sol se gasesc in primii 12 cm, unde exista cea mai mare parte a florei si faunei, situatie care creaza astfel conditii pentru interactia pesticidului cu partea biologica a

solului; Unii poluanti organici pot fi convertiti la metaboliti chiar mai persistenti si mai toxici decat compusul initial,(Ex. cum este cazul conversiei DDT la DDE);

Pesticidele interactioneaza in sol cu oxigenul, apa si lumina


(fotooxidarea) dar si cu microorganismele ca bacteriile si fungii, principalele responsabile pentru biodegradare.

I.2. Efectele POPs asupra sanatatii umane

Toxicitatea crescuta a POPs se manifesta prin o serie de

afectiuni grave la om: cancer, alergii cronice si hipersensibilitate, afectiuni ale sistemului nervos central si sistemului nervos periferic, afectiuni ale sistemului reproducator si dereglarea sistemului imunitar; o generatie la alta pe perioade lungi;

Efectele negative ale POPs asupra sanatatii se transmit de la EPA a realizat o lista cu pesticidele cu efecte cancerigene la
om, incluzand: aldrin, dieldrin, clordan, DDT, heptaclor, HCB(heptaclorbenzenul, toxafen si PCB(bifenilii policlorurati);

BIOREMEDIEREA SOLURILOR POLUATE CU POPs

Microorganismele metabolizeaza poluantii din mediu prin procese oxidative sau reducatoare (Lakshmi, 2009).
Bioremedierea se refera la intensificarea proceselor naturale prin adaugarea de microorganisme in sol, bioaugmentare, sau prin crearea de conditii favorabile si/sau amendamente (oxigen, umiditate si nutrienti) pentru stimularea cresterii microorganismelor din sol biostimulare (US EPA, 2000). Dupa natura acceptorului final de electroni rezultati din oxidarea substratului, bioremedierea poate fi aeroba sau anaeroba. Bioremedierea poate fi realizata in conditii in situ sau ex situ (Rockne 2003).

III.1. Bioremedierea aeroba


In timpul oxidarii aerobe directe, oxigenul accepta electroni din oxidarea substratului iar microorganismele obtin energia necesara cresterii celulare. Microorganismele nu utilizeaza POPs ca substrate primare, procesul fiind denumit bioremediere aeroba cometabolica (McClain 2005; Murthy, 2007). Bioremedierea aeroba cometabolica oxideaza accidental poluantul cu o enzima sau cofactor produs in timpul oxidarii substratului primar. Oxidarea poluantului nu elibereaza energia necesara cresterii celulare a microorganismului care realizeaza degradarea cometabolica (McClain 2005).

III.2. Bioremedierea anaeroba

Declorurarea anaeroba reductiva directa este reactia de biodegradare prin care bacteriile obtin energia necesara cresterii celulare prin inlocuirea succesiva a unui atom de clor din structura pesticidului cu un atom de hidrogen
Declorurarea anaeroba reductiva cometabolica este reactia de biodegradare in care un compus organic clorurat este degradat de o enzima sau cofactor produse in timpul metabolismului microbian al altui compus. Biodegradarea compusului clorurat nu produce energie pentru cresterea celulara a microorganismului care mediaza reactia (Fennell 1997, Fairlee, 1997).

II.1.Tehnologiile de bioremediere ex situ includ utilizarea bioreactoarelor(functionand intr-o maniera similara treptei biologice de tratare a apelor poluate) , biofiltrelor, landfarmingul si compostarea.

o Bioreactoarele sunt vase inchise ermetic in care solul poluat este amestecat cu apa, amendamente si microorganisme, iar factorii de mediu ca temperatura, pHul si oxigenul sunt controlati riguros.
Amestecul care rezulta, sau slurry, este omogenizat continuu, permitand un contact optim intre particulele de sol poluat si microorganisme. Sistemul permite tratarea aeroba sau anaeroba a solului. Acest sistem a fost aplicat in SUA pentru tratarea solului poluat cu ierbicide, pesticide si alte POPs (EPA, 2005)

II.2.Tehnologiile de biormediere in situ- includ bioventilarea,


biosparging-ul si biostimularea, sistemele de aplicare a nutrientilor lichizi in sol precum si metodele de compostare

Metodele de tratare in
situ sunt preferate
pentru ca necesita un numar mult mai mic de echipamente sunt mai ieftine si mai putin invazive (EPA, 2000)
Sistem tipic de bioventilare

III. Izolarea consortiului de microorganisme care degradeaza POPs din mediile naturale

III.5.1. Bioremedierea anaeroba utilizand sange animal deshidratat pentru indepartarea toxafenului din sol si sedimente Aceasta tehnologie consta in biostimularea

microorganismelor anaerobe pentru indepartarea POPs ca toxafen din sol si sedimente Sangele deshidratat este adaugat ca amendament impreuna cu solutii tampon de fosfati( pentru crearea conditiilor anaerobe in sol, uneori se adauga si amidon) Solul este amestecat cu amendamente si apa in echipamente speciale sau omogenizatoare (pugmill) Amestecul obtinut este depozitat intr-o celula, fie uscat si utilizat ca material de umplutura pe sit sau ca sursa de microorganisme pentru aplicatii ulterioare. Produsii finali de degradare a POPs sunt dioxidul de carbon, apa si clorurile Bioremedierea anaeroba utilizand sangele animal deshidratat a fost implementata pentru tratarea deseurilor poluate cu toxafen in SUA, rezultatele au fost prezentate dar nepatentate

III.5.2.Tehnologiile de tratare secventiala anaerob-aeroba tehnologia DARAMEND,XENOREM Dintre tehnologiile de tratare

secventiala, cu aplicatii in-situ sau ex-situ la scara industriala se mentioneaza:

DARAMEND este o tehnologie de bioremediere avansata pentru tratarea POPs care implica crearea in sol de conditii secventiale anaerobaeroba. Tehnologia este utilizata pentru tratarea solurilor cu poluare
redusa in pesticide

Etapele procesului de tratare sunt:


adaugarea unui amendament solid de o anumita granulatie, Fe zero valent si apa pentru producerea conditiilor anoxice; amestecarea periodica a solului pentru crearea conditiilor aerobe; repetarea ciclului anoxic-oxic, pana cand obiectivele remedierii sunt atinse; adaugarea de la inceput a fierului zero valent stimuleaza consumul de oxigen din mediu si genereaza conditii reducatoare, iar saturarea porilor solului cu apa impiedica difuzia oxigenului in matricea solului; pe masura ce oxigenul existent in sol este consumat, se creaza conditii reducatoare pentru declorurarea POPs. in etapa anoxica matricea solului este lasata intacta o perioada de timp, de obicei 1-2 saptamani.

Tehnologia DARAMEND poate fi aplicata in situ sau ex situ

pana la o adancime de 2 m, adancime pana la care echipamentul de amestecare a solului poate ajunge, sau la o adancime mai mare, prin amestecarea solului pe sectiuni de 2 m. Tehnologia nu se aplica pentru tratarea solului poluat cu concentratii mari de POPs. Aplicarea tehnologiei a dus la indepartarea toxafenului si DDT-ului din sol dar nu si a PCB, dioxinelor si furanilor (EPA, 2005).

Cercetarile de laborator au aratat ca tehnologia

DARAMEND poate fi aplicata si pentru indepartarea HCH

in cursul etapei anaerobe se formeaza produsi intermediari

de metabolism, de exemplu clorbenzen, care sunt degradati ulterior in cursul etapei aerobe. acest proces de biodegradare secventiala a pesticidului este o solutie pentru indepartarea pana la mineralizare a poluantilor persistenti in sol.

III.5.3. Tehnologia XENOREM Este o tehnologie de bioremediere ex situ utilizata pentru indepartarea clordanului, DDT-ului, dieldrinului si toxafenului prin amestecarea solului cu amendamente organice ca dejectii animaliere si rumegus. Incorporarea amendamentelor in sol cu ajutorul unor omogenizatoare speciale realizeaza si o aerare a solului si stimuleaza activitatea metabolica a microorganismelor. Pe masura ce oxigenul este consumat de microorganisme sunt create conditii anaerobe pentru declorurarea POPs. Tehnologia a fost patentata in Canada si aplicata pe scara larga in SUA pe situl unei fabrici de pesticide poluat cu DDT, DDD, dieldrin, molinat si toxafen. o Solul poluat a fost intr-o prima etapa excavat, sitat si amestecat cu dejectii animaliere si rumegus. o Solul amendat a fost apoi compostat, monitorizandu-se temperatura, potentialul redox si umiditatea. o Dupa 24 de saptamani, valorile de concentratie ale poluantilor au scazut semnificativ, atingandu-se obiectivele bioremedierii (EPA, 2005).

III.5.4. Fitoremedierea sau fitotehnologia


Fitoremedierea se refer la capacitatea natural a anumitor plante numite hiperacumulatori la bioacumulare, degradare sau s fac contaminani inofensivi n sol, ap sau aer. (www.sciencedirect.com) Din punct de vedere al fitoremedierii planta poate fi considerata ca fiind un sistem de pompare si tratare care poate preveni raspandirea contaminarii solurilor.

n ultimii 20 de ani, aceasta tehnologie a devenit tot mai populara i a fost folosita pentru soluri contaminate cu plumb, uraniu, precum i arsen,pesticidelor. Este o tehnologie care poate fi aplicata atat poluantilor organici cat si poluantilor anorganici (metale mai ales) prezenti in sol, apa sau aer.
Cu toate acestea, un dezavantaj major al fitoremedierii este c acesta necesit un angajament pe termen lung deoarece procesul este dependent de creterea plantelor, toleranta la toxicitate i capacitate de bioacumulare.

Mecanismele fitoremedierii sunt:


biodegradarea avansata a poluantului de la nivelul rizosferei prin activitatea rizobiilor (bacterii fixatoare de azot din sol care traiesc in simbioza cu radacinile plantelor);

fitovolatilizarea sau transferul poluantilor in aer prin


transpiratia plantelor;

fitoextractia sau fitoacumularea contaminantilor in radacinile plantelor,


transportul si acumularea lor in tulpini si frunze (Joner, 2006);

fitostabilizarea, proces prin care planta sintetizeaza compusi la interfata


radacina-sol pentru imobilizarea poluantilor;

controlul hidraulic, prin utilizarea plantelor de talie mare, care prin


transpiratie mobilizeaza cantitati mari de apa subterana, asigurand astfel controlul penei de poluare (Benimelia, 2008).

Tehnologia este testata in laborator si pe teren. EX: Un proiect de decontaminare desfasurat in SUA a unui sit avand o suprafata de peste 8000 m2 poluat cu PCB in concentratie de 225 ppm, s-a finalizat cu indepartarea cu 90% a poluantului din sol, in decurs de doi ani, utilizand dudul rosu. EX: Un alt proiect in desfasurare utilizeaza fitotehnologia cu plante ierboase si plop pentru indepartarea dieldrinului si hexaclorobenzenului din sol. Fitoremedierea solului poluat cu pesticide (atrazina, metaclor si trifluralin) utilizand rizobiile din radacinile de Kochia sp. s-a finalizat cu degradarea pesticidelor din sol si apa subterana. Cele mai eficiente in remedierea solului poluat cu DDT, DDD si DDE sunt speciile de dovleac (White 2002, Wang 2003, Mattina 2003 si Zeeb, 2004).

Tabelul de mai jos arata exemple de utilizare a plantelor in fitoremedierea solurilor contaminate cu DDT si HCH.

III.5.5. Landfarming-ul

Landfarming-ul este o tehnologie de bioremediere utilizata


la scara larga constand in amestecarea mediilor poluate, ca sol, namol si sedimente cu sol nepoluat, si stimularea microbiotei indigene a solului pentru degradare poluantului din mediu;

Pentru ca in cursul degradarii pesticidului se formeaza

compusi volatili, este necesara instalarea unui sistem de captare si control al emisiilor pe perioada aplicarii tehnologiei;

Ulterior, solul tratat poate fi utilizat in agricultura (EPA,


2005).

III.5.6. Compostarea

Tehnologia consta in descompunerea biologica a materiei

organice in conditii controlate de aerobioza, cu mentinerea unei umiditati corespunzatoare. In contrast cu descompunerea naturala necontrolata a compusilor organici, temperatura in gramada de compostare poate creste prin autoincalzire la temperaturi mezofile (25-40 0C) si termofile (50-70 0C); Produsul compostarii solului este stabil, cu continut de humus, si poate fi utilizat ca fertilizator in agricultura, ca biofiltru sau combustibil;

Diversitatea microbiana poate varia in timpul

diferitelor etape ale compostarii, desi numarul total de microorganisme nu se schimba semnificativ Obiectivele compostarii sunt stabilizarea, reducerea volumului si masei, uscarea, eliminarea substantelor fitotoxice si igienizarea solului (EPA, 2005) Daca prin aerare rezulta substante volatile sau compostul contine substante toxice, compostul este tinut in spatii inchise, cu instalatii de captare a compusilor volatili.

Desi in unele cazuri este preferata prezenta bacteriilor termofile care au activitate optima la 50-70oC, prezenta unor substante toxice in materialul de compostare impiedica cresterea temperaturii pana la 50oC in gramada de compost (EPA, 2005;
Atkinson, 1997).