O prezentare sustinuta de Radu Cirstea si Robert Dumitru

PREROGATIVELE REGALE: -exercita puterea executiva -numeste seful guvernului -numeste si revoca ministri -sanctioneaza legile -are drept de a bate moneda -este seful armatei -confera decoratii si grade militare -negociaza si incheie tratate de alianta -are drept de gratiere -orice act al suveranului devine valabil doar

contrasemnat de ministrul de resort

 La moartea Regelui Carol I, tronul a fost mostenit de catre

Ferdinand, fiul fratelui mai mare al defunctului Rege. Ferdinand, dupa cum ne spune Nicolae Iorga in "Istoria Romanilor", "era pentru cei mai multi un necunoscut si un netinut in seama, pentru cativa o taina, aproape pentru nimeni o certitudine". In 1914, Ferdinand a devenit Rege al Romaniei, la 49 de ani, depunand juramantul solemn si promitand ca va fi "un bun roman". In timpul razboilului mondial Regele Ferdinand sa alaturat curentului favorabil Antantei, si, in 1916, pe 14 august, a prezidat Consiliul de Coroana in cadrul caruia a luat o hotarare dramatica: intrarea Romaniei in razboi impotriva tarii sale natale, Germania.

 Desi familia sa din Germania l-a renegat, la Castelul

Hohenzollernilor arborandu-se steagul de doliu, Ferdinand nu si-a pierdut sperantele. Astfel, el a refuzat sa ratifice pacea separata intre Puterile Centrale si Romania. In cele din urma, situatia avea sa se schimbe in cursul anului 1918, anul de nastere al Romaniei Mari. Ferdinand s-a intors triumfal la Bucuresti, in fruntea armatei sale eroice, trecand pe sub arcul de triumf, intampiant fiind de populatia entuziasta.

 Cel mai controversat dintre cei patru Regi ai Romaniei

este, fara indoiala, Carol al II-lea. Foarte multi au vazut in el principalul vinovat pentru dezmembrarea statului roman la inceputul celui de al doilea razboi mondial. Carol al II-lea a instaurat prima dictatura din Romania secolului al XX-lea. Viata lui aventuroasa a fost criticata de catre toti contemporanii sai, indignandu-i pana si pe cei mai loiali sustinatori ai monarhiei.

 In timpul Primului Razboi Mondial, in 1918, cand

intreg guvernul si Casa Regala erau in refugiu la Iasi, Carol a parasit garnizoana in care se afla, fugind la Odessa, impreuna cu iubita lui, Ioana (Zizi) Lambrino, fiica unui maior din anturajul curtii. Acolo cei doi s-au casatorit pe ascuns. Inevitabil, un imens scandal s-a iscat. Carol a fost trimis in "arest" la Manastirea Horaita-Neamt, iar casatoria a fost ulterior anulata de catre Tribunalul Ilfov. Cu toate acestea, Carol a continuat sa se intalneasca cu iubita lui, astfel ca, in 1920, Ioana Lambrino a ramas insarcinata. In 1920 se nastea Mircea, fiul nelegitim al lui Carol. Toate acestea au dus la trimiterea lui Carol intr-o lunga calatorie in jurul lumii, pentru a o uita pe Ioana Lambrino.

 In 1921, Carol a cunoscut-o pe Elena, fiica Regelui

Constantin al Greciei. Cei doi aveau sa se casatoreasca in acelasi an. Pe 25 octombrie 1921, se nastea Mihai, viitorul Rege al Romaniei. . Un al doilea scandal avea sa se declanseze atunci cand Carol a fugit impreuna cu amanta sa la Paris, renuntand din nou la drepturile sale de mostenitor al Coroanei. De data aceasta, Regele Ferdinand l-a indepartat din Familia Regala, desemnandu-l ca mostenitor pe nevarstnicul sau nepot, Mihai. Pe fondul unei situatii politice interne instabile si a crizei mondiale, Carol s-a reintors in tara pe data de 6 iunie 1930 inlaturandu-si fiul de pe tron. Folosindu-se de adancirea contradictilor din viata politica si lisa de autoritate si prestigiu a regentei, Carol a obtinut la 8 iunie 1930 in parlament recunoastera sa ca rege sub numele de Carol alII-lea.

 La 20 februarie 1938 s-a publicat o noua Constitutie. Ea

a fost redactata de Istrate Micescu. Prin prevederile noii Constitutii pozitia monarhiei s-a intarit considerabil. Noua Constitutie a privilegiat puterea regala. Pentru a controla mai bine situatia in tara la 13 august 1938 s-a facut o noua reforma administrativa. Pe langa vechile unitati administrative-judetul, plasa, comuna s-a adaugat tinutul, in numar de 10 la nivelul tarii si condus de un rezident local. Regimul autoritar impus de catre rege a du la desfintarea sindicatelor si inlocuirea lor cu breslele. Sunt interzise activitatile politice.

 Faptul ca regele Carol al-II-lea era considerat vinovat

pentri dezastrul tarii, fara o baza sociala de sustinere, violent criticat de liberali si national-taranisti, asaltat de legionari, toate acestea au decis soarta regimului carlist, ce s-a prabusit la inceputul lunii sptembrie 1940, prin abdicare regelui. Tronul este lasat fiului sau Mihai, iar puterile dictatoriale generaluilui Ion Antonescu.

 Mihai I, Rege al Romniei, Principe al Romaniei, fost

Principe de Hohenzollern (n. 25 octombrie 1921, Sinaia), n perioada domniei tatlui su, Regele Carol al II-lea, cu titlul Mihai, Mare Voievod de Alba-Iulia, a fost suveran al Romniei ntre 20 iulie 1927 i 8 iunie 1930, precum i ntre 6 septembrie 1940 i 30 decembrie 1947. Este strstrnepot al reginei Victoria a Marii Britanii i vr de gradul trei al reginei Elisabeta a II-a. Mihai este una dintre ultimele figuri publice n via din perioada celui de-al Doilea Rzboi Mondial.

 Partidul Naional rnesc a fost un partid politic format n

1926 prin fuziunea Partidul Naional Romn din Transilvania (prezidat de Iuliu Maniu) cu Partidul rnesc din Vechiul Regat (prezidat de Ion Mihalache). Partidul s-a afirmat n special n perioada interbelic ca alternativ de guvernmnt la Partidului Naional Liberal i ca o for care a militat pentru meninerea regimului democratic-constituional, n contextul creterii tendinelor de natur totalitar i fascist. Dup al doilea rzboi mondial, PN a fost principal for politic care s-a opus instaurrii comunismului n Romnia. Liderii naionalrniti vor avea ns de pltit pentru curajul lor, fiind condamnai la ani grei de nchisoare, unde muli dintre ei, inclusiv Iuliu Maniu i Ion Mihalache, i vor gsi sfritul.

 Ion C. Brtianu a fost primul preedinte al PNL, pn la moartea sa n 1891, urmat

de Dumitru Brtianu (1891 - 1892), Dimitrie Sturdza (1892 - 1908), Ion I. C. Brtianu (1908 - 1927), Vintil Brtianu (1927 - 1930), Ion G. Duca (1930 - 1933), care a fost asasinat de legionari, i Constantin I. C. Brtianu (1933 - 1950), care a fost ntemniat de comuniti la penitenciarul Sighet, unde a i murit. Liberalii au avut relativ o perioad lung de conducere ntre 1867 i 1937, guvernare ntrerupt n principal de Partidul Conservator, pana in 1918 iar apoi de Partidul Naional rnesc. Perioada interbelic Liberalii au continuat, n schimb, s joace un important rol politic, reprezentnd n practic cel mai puternic partid politic al perioadei interbelice. Ei au condus nentrerupt din 1914 i pn n 1919 (cu o scurt ntrerupere ntre martie-noiembrie 1918), cnd, asemenea altor partide liberale europene, au pierdut alegerile organizate de ei pe baza votului universal. Dup o scurt perioad de organizare i de extindere n teritoriile nou alipite, liberalii s-au rentors la putere, crmuind cu autoritate ntre 1922-1928 (cu o ntrerupere ntre martie 1926 i iunie 1927) i 19331937. Perioada 1922-1926 a fost probabil epoca celor mai mari succese liberale, guvernul lui Ion I. C. Brtianu rezolvnd cu pricepere problemele dificile ale organizarii noului stat ntregit, ale unificrii celor 4 regiuni, att din punct de vedere administrativ ct i cel legislativ; au fost de asemenea anii refacerii economice i ai aplicrii reformelor; s-a adoptat o nou constituie. Se poate socoti c, n 1926, Partidul Liberal se afl n culmea puterii i influenei sale, ncheindu-i o misiune istoric nceput n 1848.

Perioada comunist Activitatea PNL a fost suspendat ntre 1938 i 1944, an n care i-a reluat activitatea, doar pn la dizolvarea de ctre comuniti n noiembrie 1947. Membrii partidului au urmat s fie nchii la Sighet, Aiud, Jilava, Gherla, Botoani, Rmnicu Srat, sau n lagrele de munc propagandist de la Bicaz sau Canalul Dunre-Marea Neagr. PNL s-a implicat n istoria sa n mai multe evenimente ce aveau s devin semnificative pentru Romnia, n special obinerea independenei n 1877, construirea Regatului Romniei n 1881, rzboiul de rentregire naional (crearea Romniei Mari) n 1918, reforma agrar n 1921, relansarea economic dup criza mondiala din 1929 - 1933 i intrarea Romniei in Uniunea European in 2007.