Sunteți pe pagina 1din 66

Bazele neurofiziologice [i mecanismele `nv\]\rii comportamentului adictiv

Comportament - defini]ii sintetice

Comportamentul unei fiin]e vii sau al unui sistem oarecare, este partea activit\]ii sale care se manifest\ vizibil unui observator; Comportamentul este ansamblul atitudinilor, ac]iunilor [i reac]iilor oamenilor [i animalelor; Comportamentul reprezint\ orice schimbare `ntr-un sistem complex organic sau nu;

O caracteristic\ major\ a unor organisme vii, o reprezint\ capacitatea de mi[care, care permite interac]iunea activ\ cu mediul `nconjur\tor. Un aspect important al acestei capacit\]i `l reprezint\ faptul c\ mi[carea aceasta nu este un efect fortuit (ca mi[carea unei crengi `n v=nt), ci rezultatul unei organiz\ri specifice a organismului.

Definirea conceptului de comportament

Sinteza acestor elemente , permite elaborarea unei defini]ii a conceptului de "comportament", bazat\ pe caracteristicile biologice, structurale [i func]ionale primordiale, [i care este valabil\ pentru toate organismele vii.

Defini]ia conceptului de "comportament", valabil\ pentru toate organismele vii, este : ansamblul mi[c\rilor organizate pentru ac]iunea `nafara organismului.

Observarea extern\, obiectiv\ a unei mi[c\ri a unui organism (sau a unei p\r]ia a acestuia) reprezint\ un comportament `n m\sura `n care exist\ structuri biologice specific organizate pentru a produce aceast\ mi[care.

Generarea unui comportament

~nv\]area. Procesele prin care indivizii pot nv\]a

Modelarea

Modelarea: persoana nva]\ prin urm\rirea [i imitarea altora: (prini care consum, prieteni etc);

Condi]ionarea clasic\

Asocierea repetat\ dintre anumi]i stimuli (persoane, locuri, obiecte, momente ale zilei etc.) [i un anumit comportament, influien]eaz\ probabilitatea repet\rii comportamentului respectiv

Un astfel de gen de condi]ionare , se poate instala [i pentru comportamente complexe cum sunt r\spunsurile emo]ionale sau cele de craving la drog. Reclamele `ncearc\, `n general, s\ asocieze imaginea produsului cu alte imagini care genereaz\ un r\spuns emo]ional pozitiv. Aceasta conduce la crearea unei asocia]ii (la nivel cortical) `ntre produsul respectiv [i r\spunsul emo]ional evocat de publicitate.

Mecanismul func]ioneaz\ [i `n cazul drog-dependen]ei.

Condiionarea operant\

~n condi]ionarea operant\, comportamentul se produce in virtutea consecintelor sale; el este instrumental `n producerea consecintelor . Acest tip de comportament este adesea descris ca fiind unul dirijat spre scop.

~nt\rirea pozitiv\: Procedur\ prin care probabilitatea frecven]ei apari]iei unui comportament tinde s\ creasc\ ca urmare a ad\ug\rii unui stimul apetitiv contingent r\spunsului. Ex: ad\ugarea unei recompense, felicit\ri

~nt\rirea negativ\: procedur\ prin care probabilitatea frecven]ei apari]iei unui comportament tinde s\ creasc\ ca urmare a retragerii unui stimul aversiv contingent acelui r\spuns. Ex: `nl\turarea unei dureri, a unei obliga]ii...

Pedeaps\ pozitiv\: Procedur\ prin care probabilitatea frecven]ei de apari]ie a unui comportament tinde s\ scad\ consecutiv ad\ug\rii unui stimul sau consecin]e aversive contingente comportamentului ]int\. Ex: ad\ugarea unei obliga]ii, unei dureri...

Pedeaps\ negativ\: probabilitatea frecven]ei de apari]ie a unui comportament tinde s\ scad\ consecutiv retragerii unui stimul apetitiv. Ex: retragerea unui privilegiu, a unui drept

Fenomene legate de condi]ionarea operant\

Fasonarea: un anumit comportament este `nt\rit ce se apropie c=t mai mult de cel dorit p=n\ c=nd acesta reu[e[te. o Poate fin continuu\ sau intermitent\ Generalizarea: comportamentul este adoptat sau evitat `n anumite circumstan] ce au asem\nare cu comportamentul re`nt\rit sau pedepsit;

Discriminarea: comportamentul este adoptatsau evitat `n circumstan]e precise, dar nu [i `n altele doar cele asem\n\toare cu comportamentul re`nt\rit sau pedepsit; Extinc]ia: dup\ un timp `n care comportamentul nu mai este re`nt\rit sau pedepsit, va disp\rea trptat; Recuperare spontan\: dup\ un timp `n care comportamentu a disp\rut, el poate s\ reapar\ subit;

~nv\]area (unui comportament), este o consecin]\ a asocierii unor m\nunchiuri de stimuli apetitivi sau aversivi;

Buclele de retroac]iune a conduitelor asupra mediului, permit, `n ultim\ instan]\, men]inerea st\rii de bine a organismului [i, `n felul acesta prezervarea structurii sale

Rolul emo]iilor

Indiferent de specie, rolul esen]ial al amigdalei `n elaborarea r\spunsurilor comportamentale pare s\ r\m=n\ foarte bine conservat.

C=nd circuitul emo]ional semnalizeaz\ regiunilor cerebrale implicate `n memorie, el activeaz\ creerul s\ creeze amintirea ac]iunili care v\ face s\ v\ sim]i]i bine. Aceasta spore[te probabilitatea ca dv s\ repeta]i ac]iunea din nou.

Efectul motivant al unei recompense asupra comportamentului este universal recunoscut, chiar dac\ rolul exact al pl\cerii este `nc\ dezb\tut.

Circuitele de recompens\ -re`nt\rire

Circuitele dopaminergice de la ATV spre NAc se continua mai departe c\tre zonele corticale prefrontale form=nd o serie de circuite neuronale numite circuite de recompens\-re`nt\rire.

Aceste structuri sunt activate de stimulii recompensatori

(alimente, apa, sex, droguri).

Exist\ , desigur, si posibilitatea stimul\rii artificiale (exogene) a acestui sitem complex de recompens\reint\rire.

Lobul frontal are un rol major `n planificarea [i executarea mi[c\rilor. Cortexul pre-frontal este asociat `n cel mai mare grad cu planificarea [i luarea deciziilor. Are un rol inhibitor semnificativ asupra impulsurilor [i ac]iunilor Cortexul pre-motor [i motor proceseaz\ [i transmit informa]ii legate de mi[carea corpului.

Sinapsa transmiterea poten]ialului de ac]iune


1.Vezicule
presinaptice (con]in=nd mediator) 2. Poten]ial de ac]iune 3.Eliberarea mediatorului `n fanta sinaptic\ 4.Mediatorul migreaz\ spre receptorii postsinaptici pe care `i cupleaza (5) 5.Generarea poten]ialului de ac]iune postsinaptic 6.Recaptarea prin pompa de recaptare

Cocaina se distribuie la nivelul `ntregului creer dar se concentreaz\ `n anumite arii specifice: (zonele turcoaz) ATV, NACC [i N caudat. Se observ\ faptul c\ substan]a se concentreaza in special in ariile sistemului de recompens\. Acumularea cocainei si `n alte arii explic\ afectele adverse ale administr\rii acesteia: comportamente stereotipice (rosul unghiilor, sc\rpinatul, etc).

Cre[terea AMPc la nivel post-sinaptic, induce modific\ri ale desc\rc\rilor neuronale postsinaptice.Ca rezultat, se produce o cre[tere a num\rului de impulsuri care vor activa sistemul de recompens\.

Receptorii opioizi se g\sesc `n num\r mare la nivelul termina]iilor presinaptice ale interneuronilor GABA-ergici din ATV. Activarea lor (de c\tre opia]ii naturali) duce diminuarea eliber\rii de neuromediatori inhibitori (GABA).

Heroina [i opia]ii exogeni mimeaz\ structura endorfinelor[i cupleaz\ receptorii opia]i, sc\z=nd inhibi]ia eliber\rii de dopamin\. Rezult\ dezinhibi]a a neuronilor dopaminici din ATV. Ca urmare cre[te activitatea dopaminergic\ `n nucleul accumbens.

De vreme ce exist\ o activare crescut\ a dopaminei va exista [i o activare a receptorilor la dopamin\, similar cu efectul cocainei. Ca un rezultat al ac]iunii opiatilor la nivelul NAc, va exista deci, un impuls crescut pornind de la acest nivel, ce va activa `n consecin]\ sistemul de recompens\.

THC se leag\ de receptorii THC care sunt concentra]i `n ATV, NACC, NC, hippocamp [i cerebel.

Ac]iunea THC la nivelul hippocampusului explic\ capacitatea de a interfera cu memoria [i activitatea iar la nivelul cerebelului este responzbil\ de producerea incoordon\rii [i pierderea echilibrului.

THC ac]ioneaz\ similar opia]ilor. Canabinoizii nativi (numi]i anandamide) cupleaz\ receptorii endocanabinoizi ai neuronilor inhibitori GABA, lipsa inhibi]iei permi]=nd eliberarea de mai mult\ dopamin\.

Ca o rezultant\ a ac]iunii THC la nivelul NAc, exist\ o cre[tere a impulsurilor activatorii pornite de la acest nivel ce vor activa sistemul de recompens\ (cortexul frontal)..

MDMA [i ecstasy mimeaz\ structura serotoninei [i aceasta explic\ de ce ea este captat\ de c\tre pompele de recaptare. De fapt ecstasy este captat\ mai rapid dec=t serotonina `ns\[i, perturb=nd procesul de recaptare. Ca urmare, la un moment dat pompa de racaptare `[i inverseaz\ sensul [i o mare cantitate de serotonin\ apare la nivelul sinapsei care va stimula mai mul]i receptori serotoninici.

Consecintele

pe termen lung ale abuzului de drog, la diferite niveluri de organizare implica antrenarea in joc a doua tipuri de mecanisme: adaptative homeostazice (resetarea homeostazica)

control

cu cocaina

Masurarea nivelurilor de glucoza din creer indica zonele hipofunctionale ale creerului persoanei afectate. Reducerea activitatii cerebrale sub efectul consumului cronic de cocaina duce la tulburari de functionare in multe zone corticale.

Questions & Comments