CONCEPTUL DE SATISFACTIE A MUNCII Satisfactia muncii este un important "produs" al oricarei ntreprinderi fiind, n acest sens, angajata functia

sociala a ntreprinderii, respectiv obligatia acesteia de a fi loc "de munca si de viata", de a oferi oamenilor posibilitati optime de manifestare a personalitatii lor. SURSELE DE SATISFACTIEI IN MUNCA

FACILITATI economice - respectiv posibilitati de cstig n raport cu alte intreprinderi; socio-profesionale - posibilitatea dobndirii unei calificari superioare, a promovarii

SURSELE DE SATISFACTIEI IN MUNCA

FACILITATI sociale oferite de ntreprindere - avem n vedere existenta, sau nu, a unor crese, gradinite, cantine, locuinte de serviciu, bilete de concediu, organizarea timpului liber; orarul de lucru - n raport cu celelalte conditii de viata poate fi sau nu convenabil; departarea locuintei de ntreprindere si mijloacele de transport disponibile aflat la dispozitia angajatilor

CONDITII FIZICE periculozitatea muncii - respectiv riscul accidentelor sau existenta noxelor generatoare de boli profesionale; caracteristicile fizice ale locului de munca, din care mentionam: - curatenie-murdarie; - ordine-dezordine; - luminozitate-temperatura-zgomot; - estetica (culoare, forme ).

CONTINUTUL MUNCII calificarea ceruta de postul ocupat caracterul rutinier al muncii tipul muncii concordanta ntre munca, talentul si aptitudinile angajatului varietatea sau monotonia muncii

RELATIILE UMANE IN MUNCA

Reprezinta o puternica sursa de satisfactie-insatisfactie n munca

Relatiile cu colegii din colectivul de munca Relatiile cu seful ierarhic direct

CADRUL ORGANIZATIONAL AL MUNCII

Munca este afectata direct si de cadrul general al ntreprinderii: de conducerea ntreprinderii, de relatiile dintre sectii, servicii, ateliere, de aprovizionarea cu materii prime, materiale, de nzestrarea cu utilaje moderne, de circulatia informatiilor, de modul cum se iau deciziile, cum se realizeaza controlul

RAPORTUL SATISFACTIE - PRODUCTIVITATE

Una dintre cele mai interesante ncercari de abordare teoretica a relatiei dintre satisfactie si performanta apartine lui March si Simon.
Relatia dintre satisfactie si performanta poate fi descrisa printr-un model simplu, compus din urmatoarele enunturi: 1. cu ct satisfactia va fi mai scazuta, cu att comportamentul de cautare de programe de activitate, care sa le nlocuiasca pe cele vechi, va fi mai intens; 2. cu ct comportamentul de cautare va fi mai intens, cu att mai ridicata va fi valoarea asteptata a recompenselor; 3. cu ct valoarea asteptata a recompenselor este mai ridicata, cu att satisfactia va fi mai mare; 4. cu ct valoarea asteptata a recompenselor va fi mai mare, cu att nivelul de aspiratii va fi mai mare; 5. cu ct nivelul de aspiratii va fi mai ridicat, cu att satisfactia obtinuta va fi mai scazuta.

Acest model este valabil doar n masura n care sunt ndeplinite doua conditii suplimentare: 1. individul trebuie sa perceapa mediul ca fiind prietenos,cautarea de programe mai bune fiind considerata, n general, ca urmata de succes. Daca mediul este perceput ca ostil sau steril, din punct de vedere al succesului unor programe de cautare, diminuarea satisfactiei nu va fi urmata de un comportament de cautare, n acest caz, consecinta este aparitia unor reactii nevrotice caagresivitate, retragerea din sistem, resemnarea ; 2. comportamentul de cautare sa aiba un rezultat pozitiv. Daca nu este astfel perceput, schema nu este valabila

CAI DE CRESTERE A SATISFACTIEI IN MUNCA

Preocuparile sociale de perfectionare a calitatii umane a muncii ncep cu aspecte fizice elementare - micsorarea riscului de accidente, a nocivitatii, asigurarea conditiilor de temperatura si zgomot normale din punct de vedere uman, mbunatatirea calitatilor estetice ale locurilor de munca , continua cu o noua conceptie, ergonomica, a muncii - unelte si masini adaptate la posibilitatile umane, usor de mnuit, placute - si sfrsesc cu perfectionarea relatiilor umane, a conditiilor sociale ale muncii.

Ce poate face fiecare angajat pentru a-si creste calitatea umana a muncii, satisfactia muncii?
alegerea profesiunii si a locului de munca n functie de propriile aptitudini si nclinatii. Capacitatile si aptitudinile personale, daca gasesc conditii de realizare, devin o sursa importanta de satisfactie, de afirmare si dezvoltare umana. nfrumusetarea locului de munca. Omul si poate umaniza conditiile sale de munca, le poate adauga putina frumusete si caldura. Dorinta de a nfrumuseta, de a umaniza munca poate fi considerata o nclinatie naturala a omului. Ea face munca mai frumoasa pentru cel care o exercita. O transforma ntr-o activitate a sa, ntr-un mod de viata. Lipsa ei este semnul cel mai sigur al alienarii fata de munca;

1. 2.

asigurarea satisfactiei muncii bine facute. Orice munca facuta de mntuiala lasa un gol psihic, un sentiment de nemplinire umana, dupa cum o munca bine facuta ofera satisfactii profunde. A munci bine nu este numai o norma sociala, o exigenta exterioara, ci re- prezinta totodata o sursa interna, importanta a satisfactiei n munca. Si acest lucru depinde ntr-o larga masura de salariati. Exista mai multe motive pentru aceasta, respectiv: constiinta utilitatii sociale a efortului; naltul profesionalism. De altfel, numeroase cercetari au aratat ca satisfactia muncii este corelata cu capacitatea profesionala. Pentru bunii profesionisti munca este nu numai usoara,dar si interesanta, variata si satisfacatoare. Cel mai sigur mijloc de a urti munca este sa o faci prost.

participarea activa la rezolvarea problemelor colectivului si ale ntreprinderii. Constiinta unei activitati de simplu executant reprezinta una dintre ele mai puternice surse de insatisfactie care poate fi - partial, evident - contracarata prin implicarea n toate problemele colectivului si ale ntreprinderii, n ansamblul ei. Normal, aceasta posibilitate depinde n mod hotartor de stilul de conducere al sefului ierarhic direct; acordarea unei atentii speciale relatiilor cu oamenii. Fiecare angajat este, ntr-un anumit grad, responsabil de climatul uman al muncii din colectivul din care face parte. n ncheiere, trebuie sa subliniem rolul conducerii n a asigura conditiile unei atitudini active a colaboratorilor lor fata de munca, care sa asigure cresterea satisfactiei n munca.