Sunteți pe pagina 1din 54

RADIOIMAGISTICA APARATULUI OSTEOARTICULAR

CATEDRA DE RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA A S.U.U.B.

Aspecte radioimagistice ale osului normal si ale componentelor sale


Scheletul este alcatuit din oase lungi, oase late si oase scurte. Macroscopic toate oasele au: - o portiune centrala constituita din os spongios cu spatii medulare - o portiune periferica densa si dura din os compact, inconjurata de periost Histologic, osul adult prezinta doua componente principale: substanta osoasa dura organizata in lamele / trabecule opace la raze X spatiile osoase ocupate de tesuturi conjunctive moi = spatii medulare, transparente la razele X
1. Substanta osoasa dura este constituita din matricea colagena proteica (fibrile+subst glico-proteica) care este suportul in care se depun sarurile minerale. 2. Spatiile osului = lumenele sistemelor Havers si ale canalelor anastomotice pe acestea (canale Volkmann), ochiurile spongioasei (ocupate de tesut conjunctival moale si vase sanguine nutritive) canalul medular, ocupat de maduva tesut conjunctival fibros tesut adipos (maduva galbena) tesut hematopoetic (maduva rosie)

+ Periostul = membrana conjunctivala transparenta la razele X, care inveleste osul si care, la extremitatile articulare se continua cu capsula articulara.

1.

Diafiza are forma de cilindru si este constituita din tesut osos compact care inconjoara canalul medular.

La osul lung se disting trei parti: diafiza, metafiza si epifizele


Epifiza Os spongios

Compacta - grosime si diametru in raport cu importanta osului


Tesutul osos compact este format din: sisteme tubulare Havers dispuse paralel cu axul osului (lamele dispuse in sisteme cilindrice concentrice) lamele complementare una care inconjoara diafiza in manson, sub periost alta situata spre canalul medular = endost; canalele Volkmann pe elementele precedente

Rgr: doua benzi opace paralele care delimiteaza canalul medular CT: inel cu densitate mult crescuta, omogen IRM: asemnal in toate secventele

Canalul medular
Rgr. banda radiotransparenta CT: densitate tisulara, predominant grasoasa IRM: la adulti semnal de tip grasos (HT1, izo-hT2) Diafiza Diafiza Canalul medular

Periost
Rgr, CT: nevizibil IRM: asemnal

Os compact

2.

Epifiza = tesut spongios,inconjurat de corticala epifizara

La osul lung se disting trei parti: diafiza, metafiza si epifizele


Epifiza Os spongios

Tesutul spongios este constituit din:


-

lamele ce nu sunt dispuse concentric ca in compacta, ci in trabecule mai rare,formand o retea trabeculele spongioasei sunt orientate in sensul liniilor de forta, in raport cu functiile osului

Rgr.: travee opace, fine, ce formeaza o retea cu ochiuri radiotransparente CT: travee dense ce se intersecteaza in retea IRM: semnal grasos dar < grasimii subcutanate

Corticala acelasi aspect ca si compacta diafizara, dar foarte subtire

Osul lat se compune din corticale paralele (tablii) intre care este o spongioasa (diploe) exemplu: oasele craniului (unite prin suturi denumite sinostoze). Oasele scurte sunt alcatuite dintr-o masa spongioasa invelita intr-un manson periostic (vertebrele) sau intr-o corticala foarte subtire (oasele carpiene).

Diafiza

Diafiza Canalul medular

Os compact

METODE DE EXPLORARE

Radioscopia Radiografia

- 4 conditii: 1. regim de raze corect


2. efectuarea a minim 2 incidente 3. incadrare si pozitionare corecta a regiunilor de interes, cu prinderea in campul radiografic cel putin a unei articulatii 4. explorare bilaterala a regiunilor simetrice

METODE DE EXPLORARE

Tomografia computerizata:
date suplimentare si de mai mare finete asupra leziunilor osoase vizibile pe rgr. caracterizeaza partile moi prelucrarea imaginilor - reconstructia 3D cu aprecierea corecta a volumului leziunilor - reconstructii 2D pentru aprecierea leziunilor si in alt plan decat cel axial

fereastra os

cupa axiala

fereastra parti moi

recon 3D

METODE DE EXPLORARE
+ Metode imagistice neradiologice:

A. Ecografia

date suplimentare privind aparatul musculo-ligamentar periarticular

B. Rezonanta Magnetica

investigatie de finete a partilor moi date asupra maduvei osoase

LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE


1.Demineralizare

= diminuarea sarurilor fosfocalcice la nivelul matricei proteice osoase, cu pastrarea integritatii acesteia (reversibila) Evidenta RADIOLOGIC la o pierdere mai mare de 30% din continutul normal de saruri PCa. Radiologic: in spongioasa: scaderea grosimii traveelor cu cresterea spatiilor dintre travee si accentuarea transparentei afectarea compactei poate merge de la discreta diminuare a opacitatii pana la aspect de spongiozare

Distributie: difuza generalizata dezechilibru metabolic general, cu rezultat activarea mecanismelor de mobilizare a calciului din schelet. localizata cauzata de factori locali producatori de hipo-/ hiperperfuzie inflamatori infectiosi tumorali parazitari mecanici Exemple:

Artrita hiperperfuzie locala ca raspuns inflamator metabolizarea sarurilor PCa scaderea concentratiei in segmentele vecine articulatiei demineralizare Fractura : demineralizare prin efecte locale + demineralizare prin imobilizare

Os normal

Demineralizare

Demineralizare

Os normal

LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE


2. Osteoliza
presupune lipsa de structura osoasa prin activarea osteoclastelor cu distructie a matricei proteice si mobilizare a sarurilor PCa
Geoda

Eroziune

+Sechestru osos

LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE


3. Osteonecroza
= leziune secundara hipoperfuziei sau lipsei de perfuzie intr-un teritoriu osos septica aseptica

Infarct osos

la nivelul epifizelor = osteonecroza aseptica la nivelul diafizelor, metafizelor = infarct osos la copil, osteonecroza ncl. epifizari = osteocondroza
Osteonecroza aseptica

LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE


4. Atrofia prin presiune
= caracterizata prin lipsa de substanta osoasa, generata de actiunea prelungita a unui element compresiv de vecinatate (adeseori vascular)

din interior spre exterior (ex. chist osos) dinspre exterior spre interior (ex. sa turceasca balonizata in adenomul hipofizar)

LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE


1. La nivelul structurilor ce produc os = osteoscleroza si periostoza

A. OSTEOSCLEROZA
In functie de componenta osoasa interesata, deosebim:

Endostoze formare de os la nivelul endostului compactei Radiologic: ingrosarea compactei ingustarea canalului medular Spongioscleroza intereseaza componenta spongioasa Radiologic: ingrosarea traveelor preexistente cresterea numarului traveelor scaderea numarului areolelor scaderea transparentei specifice osului spongios evolutia pana la aspectul de compactizare

LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE


B. PERIOSTOZA
= formare de os nou la nivelul periostului

In functie de aspectul radiologic:


1.

unilamelara (specifica proceselor inflamatorii)

2.

plurilamelara a.inflamatie

3.

spiculata (t. maligne)

4.

b.sarcom Ewing

apozitii periostale (triunghi malign Codman)

LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE


2. La nivelul unor structuri ce normal nu produc os = OSIFICARI HETEROTOPE

osteofite

sindesmofite

osificari posttraumatice

PATOLOGIA TRAUMATICA OSTEOARTICULARA


Interesarea osteoarticulara este de trei feluri:

Entorsa (neevidenta in conventional) Luxatie (lipsa de contact/ continuitate normala a 2 suprafete articulare, in aceeasi articulatie) Fractura

(fiecare presupune leziuni fie ale aparatului capsuloligamentar fie ale componentelor scheletice) Informatii suplimentare sunt aduse de ecografie si IRM metode invazive: artroscanner/ artroCT (necesita injectare de produsi de contrast)

Ruptura ligamentara

Fara tractiune

Cu tractiune

luxatie

fractura

Fracturile
= solutia de continuitate la nivelul pieselor scheletice Clasificare: 1. dupa aspectul traiectului de fractura Complete presupun interesarea tuturor componentelor unui os
- simple sau difragmentare (traiectul de fractura separa in doua componentele osoase) - cominutive (apar traiecte secundare de fractura cu piese multiple) - tasare ( corp vertebral)

Incomplete solutia de continuitate este partiala (compacta/ tablia anterioara/ compacta + spongioasa) 2. dupa mecanismul de producere

Tasare

Fractura completa

Fractura incompleta

Fractura intruziva

Diagnostic

Radiografia:

CT :
evaluarea si pozitionarea 3D a fragmentelor in focarul de fractura fracturile cominutive traiect intraarticular fracturile ce necesita protezare evaluarea interesarii partilor moi adiacente evaluarea complicatiilor (anchiloza, pseudoartroza, osteita)

= examen de prima intentie: simplu, ieftin, informativ = utilizare in diagnosticul precoce, cat si in evaluarea postterapeutica si stabilirea vindecarii. Radiografia corect interpretata: Aspect rx.: banda radiotransp / radioopaca sediul fracturii aspectul fracturii (completa, incompleta, traiecte, grad de deplasare) precizarea raportului cu structurile invecinate precizarea pozitiei fragmentelor la distanta de os dar in ax angulate telescopate, incalecate, angrenate cresterea distantei dintre fragmente prin interpunere de parti moi torsionare frecvent la nivel tibial stabilirea contextului (os normal/ patologic) traiect intraarticular ( modificare la nivelul sinovialei si spatiului articular anchiloza) leziuni asociate: hemartroza

Scintigrafia

sensibila, dar nespecifica

IRM:
leziunile articulare cazuri incerte, fr. oculte compresia medulara prin fractura vertebrala complicatii: osteonecroza, algodistrofie

Tipuri particulare de fractura

la copii:

fractura in lemn verde intrerupere unilaterala a compactei

fractura subperiostala fractura intereseaza si spongioasa si medulara dar periostul ramane indemn.

decolarea epifizara

Tipuri particulare de fractura


a. Fractura de oboseala/ stress
dupa solicitarea repetata asupra unui os Ex: fractura cosasului = sub insertia bicepsului pe ulna fractura maratonistului = fractura de metatarsian spondiloliza

a.

a.

a.

a. Spondiloliza
a. Fractura maratonistului

Vindecarea
ANATOMOPATOLOGIC: 3. Etapa de calus osos primitiv la nivelul matricei conjunctive sunt depuse saruri PCa, realizand o structura osoasa relativ anarhica in care sunt prinse cele 2 extremitati 4. Calus osos definitiv incepe procesul de modelare sub activitate osteoclastica

RADIOLOGIC:
dupa 3 saptamani opacifiere neomogena la nivelul focarului de fractura care depaseste limita traiectului treptat, dispare solutia de continuitate fiind inlocuita de structura osoasa

dureaza cateva luni, cel putin o luna calusul capata aspect trabecular stabilirea continuitatii compactei si reducerea volumului calusului

Tulburari de consolidare

Calus vicios: consolidare in pozitie anormala Calus exuberant: calus voluminos cu interesare de parti moi Pseudartroza: lipsa de stabilire a continuitatii intre fragmente la 6 luni de la producerea fracturii Mecanisme: distanta mare dintre fragmente hipervascularizatia teritoriului interpunere de parti moi si distrugere de periost rezulta osificare si depunere de os nou pe fiecare dintre fragmente, cu aparitia de corticala noua spre focarul de fractura Radiologic: lipsa de calus in jurul elementelor din focarului de fractura aparitia de os nou compact la nivelul versantilor fracturii

PSEUDARTROZA

imediate / tardive Infectia in cazul fracturilor deschise Radiologic: osteoliza neomogena ce intereseaza ambele piese osoase Clinic - semne de infectie acuta Prognostic prost si vindecare dificila.

Complicatii

Osteonecroza aseptica complicatia fracturilor ce intereseaza colul femural, scafoidul sau a luxatiilor congenitale de sold (intreruperea vascularizatiei)
Rgr: tardiv = osteocondensarea, fragmentarea sau diminuarea in dimensiuni a fragmentului necrozat IRM: faza incipienta = modificare de semnal a fragmentului respectiv

Osteoporoza algica posttraumatica = sindrom algodistrofic posttraumatic mana si picior (tulburari vasomotorii locale) Rgr: demineralizare patata localizata in teritoriul invecinat focarului de F IRM: edem osos Secundar, fenomene de atrofie musculara si cutanata Se remite prin reglarea circulatiei locale. Anchiloza complicatie a fracturilor cu interesare articulara, incorect tratate. Rgr: diminuarea inaltimii sp. articular cu scleroza neregulata a corticalei

Osificari in partile moi - secundare hematomului din partilor moi Rgr: aparitia de osificari heterotope in jurul focarului de fractura

OSTEOMIELITA-localizare
Cel mai frecvent - oase lungi (femur, tibie,humerus)

mai rar - oase plate foarte rar oase scurte monoostic / poliostic focar unic/ duble pe os lung cel mai frecvent: de la metafiza la epifiza

Cartilajul de crestere poate fi depasit de infectie, ceea ce duce la extindere in epifiza in articulatie = OSTEOARTRITA

OSTEOMIELITA- forme
1. acuta 2. cronica 3. cronica de la inceput : - forma condensata - forma pseudotumorala - abcesul central osos Brodie 4. dupa varsta (diferente copil adult) 5. dupa localizare (os plat, os lung)

ABCES BRODIE

FAZA DE CONGESTIE-HIPEREMIE

Aspect anatomo-patologic

Aspect radiologic

proces inflamator domina fenomenul conj.-vascular afectarea secundara a tesutului osos hiperemie demineralizarea mai ales in spongioasa , dar si in compacta

10-14 zile os : aspect normal parti moi: creste densitatea partilor moi in vecinatatea metafizei interesate dupa 10-14 zile os: demineralizare difuza(spongioasa si compacta), ce se extinde rapid 15-20 zile + reactie periostala unilamelara sau plurilamelara

+ inflamatia si a periostului

PREDOMINA FENOMENELE DISTRUCTIVE

FAZA DE ABCEDARE (SUPURATIE)


-

Aspect anatomo-patologic abcesul format difuzeaza in toate directiile se produc necroze, datorita emboliei microbiene, compresiei vaselor (in compacta mai usor, datorita vascularizatiei sarace si lipsei anastomozelor)

Aspect radiologic

- inflamatia periostului este intretinuta de prezenta sechestrelor

- aspect patat al demineralizarii, cu aparitia de mici zone de osteoliza - apar sechestre in spongioasa- dimensiuni mici in compacta dimensiuni mari Rx vizibil dupa mai multe luni (2) - portiuni de os izolate de tesutul din jur prin zone de osteoliza - delimitarea de tesutul din jur: 4-6 luni - se pot resorbi, se pot elimina (fistule) - reactii periostale din ce in ce mai bogate

PREDOMINA FENOMENELE DISTRUCTIVE

FAZA DE REMANIERE

Aspect anatomo-patologic

Aspect radiologic

- dupa indepartarea sechestrelor (eventual chirurgical) se regenereaza osul, de obicei neomogen , unde nu a fost distrus (abces, sechestre);

- apozitiile subperiostale isi reduc dimensiunile structura se reface, putind persista zone cu structura mai condensata sau mai rarefiata
-

- lipsa de substanta osoasa se completeaza partial sau total

pot persista cavitati ( zone de osteoliza )

PREDOMINA FENOMENELE CONSTRUCTIVE

FAZA DE CRONICIZARE:
pusee repetate, evolutie prelungita
Aspect anatomo-patologic - prezenta sechestrelor intretine infectia (congestia si staza locala conditii pt. osteoscleroza) circulatie locala lenta cu staza limfatica favorizeaza formarea de os

Aspect radiologic - reactii periostale abundente ingrosare neregulata a osului - osteocondensare - ingustare a canalului medular - compactizarea spongioasei

prezenta de abcese cu sechestre

- in interiorul acestor condensari apar zone de osteoliza bine conturate ce pot contine imagini de sechestre - prezenta de fistule

PREDOMINA FENOMENELE CONSTRUCTIVE

Forma condesanta

In curs de vindecare

Aspecte postoperatorii

3.OSTEITE

sechestre

OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP FEMURAL

DEFINITIE: moartea componentelor celulare din corticala si spongioasa osoasa ce rezulta din reducerea / obstructia / intreruperea vascularizatiei (arteriale, capilare, sinusoidale,venoase); se enumereaza multiple cauze:

origine macrovasculara: traumatism cu fractura sau luxatie de cap femoral origine microvasculara: embolii grasoase (hipercorticism, alcoolism, hiperlipidemie), embolii gazoase (maladia chesoanelor, plonjori), citotoxicitate (radioterapie, chimioterapie, maladie Gaucher)

EPIDEMIOLOGIE: 85% la sexul masculin, intre 4 si 10 ani (maladia Legg- CalvePerthes) respectiv intre 30 si 50 ani (maladia Chandler)

OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP FEMURAL


ANATOMIE PATOLOGICA:

Stadiul 1 : moarte celulara la debut Stadiul 2: aparitia unei interfete periferice reactive 2a = osteocondensare relativa prin scaparea de la demineralizare - ce apare prin hiperemia reactiva si diminuarea activitatii 2b = osteocondensare reala survenind la nivelul suprafetei portante Stadiul 3 si 4: resorbtia traveelor necrozate, fractura si stergerea osului subcondral Stadiul 5: distructia cartilajului de acoperire si aparitia coxartrozei

Std. 4

ASPECTE RADIOLOGICE: Dupa STEINBERG - 5 stadii: 1. infra-radiologic: anomalii hemodinamice, histologice si izotopice 2. la 5 saptamani de la debutul clinic: prima manifestare radiologica consta din modificari structurale teoretic reversibile : osteocondensare sectoriala a capului femoral o plaja de demineralizare heterogena subcondrala inconjurata la periferie de osteocondensare arciforma (situata de obicei in cadranul supero-extern si anterior) forma capului femural pastrata fara modificari ale spatiului articular, fara osteofite 3. fractura subcondrala coaja de ou spatiul articular in continuare normal 4. modificare de forma a capului femural spatiul articular normal 5. leziuni articulare degenerative secundare: ingustarea spatiului articular remanieri osoase degenerative

OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP FEMURAL


DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: COXARTROZA

SEMNE RADIOLOGICE: Pensarea spatiului articular

Condensare subcondrala
Osteofitoza a versantilor articulari (ca in orice proces artrozic)

In faze avansate: geode (tulburari de vascularizatie) osteonecroza aseptica, in care pensarea spatiului articular apare tardiv, capul femural fiind deformat

PATOLOGIA TUMORALA OSOASA


Tumori benigne Tumori maligne primitive secundare In functie de tipul de structura tumorala, aceasta poate fi: osoasa cartilaginoasa vasculara fibroconjunctiva Leziunile pseudotumorale la granita tumora-distrofie: Chist osos esential Tumora cu mieloplaxe t. cu celule gigante Chist osos anevrismal

Criterii de benignitate

Criterii de malignitate
monooste / polioste, politope rata de crestere rapida (limite imprecise) Exceptie: mielom multiplu rata lenta dimensiuni mari intrerup corticala determina reactie periostala (spiculata, triunghiulara) evolutie rapida pot recidiva

tumori monooste (1 os), monotope (1 localizare) rata de crestere lenta (da posibilitate osului sanatos de a de delimita de leziunea tumorala) = contur in harta geografica,eventual scleroza marginala, atrofie prin presiune nu distrug corticala nu determina reactie periostala (rar, de tip benign) nu invadeaza partile moi

TUMORI BENIGNE 1. osoase


OSTEOM aspect de condensare

omogena (osteom compact) neomogena (spongios)

contur neregulat/ regulat (in functie piesa scheletica) intereseaza oasele fetei (sinusuri) Exceptional intereseaza oasele lungi.

Radiologic: osteocondensare net delimitata fara reactie periostala fara invazie in partile moi

TUMORI BENIGNE 1. osoase


OSTEOM OSTEOID = OO relativ frecventa dezvoltata la tineri (8-12 ani) comportament pseudoinflamator: tumefactie + durere (cedeaza la AINS) Radiologic: zona de osteoscleroza + periostoza centrata de zona osteolitica = nidus (dimensiuni reduse) tumora + nidus ~ 2cm.
Recidiveaza la ablatie incompleta.

TUMORI BENIGNE 1. osoase


OSTEOBLASTOM tumora rara, comparabila ca aspect si structura cu osteomul osteoid (OO gigant) > 2cm intereseaza arcurile vertebrale, cu evolutie spre compresie medulara si interesare radiculara poate afecta oasele lungi, cand evolueaza asimptomatic Radiologic: osteoscleroza compacta, fusiforma, > 2cm fara reactie periostala (exceptional) fara extensie in partile moi

TUMORI BENIGNE 1. mezenchimale


FIBROM OSOS tumora aparent osteolitica intereseaza in special metafizele oasele lungi (maxim de incidenta tibia) poate stagna (non-evolutie) o perioada de timp sau cu evolutie brutala, cu recidiva postoperatorie. Radiologic: leziune osteolitica, rotund ovalara, contur geografic condensare marginala, septuri in aria tumorii nu determina reactie periostala nu invadeaza partile moi

TUMORI BENIGNE 1. natura vasculara


HEMANGIOM

30-60 ani localizare 90% coloana vertebrala : T-L calota craniana mai rar : metafize oase lungi hiperplazie capilare sau arteriole

Radiologic:
in localizarile vertebrale osteoliza delimitata de septuri ce dau un aspect tigrat prin ingrosarea trabeculelor verticale extensie in arc deformarea corpului : bombarea conturului posterior, latire, tasare asimptomatic, stabil / agresiv in localizarile pe oase plate (frontal, parietal, omoplat) orientare radiala a traveelor

TUMORI BENIGNE 1. cartilaginoase


CONDROM histologic tumora ce rezulta prin proliferarea cartilaginoasa de tip hialin localizare predilecta falange descoperita accidental (traumatism minor) aparitia fracturilor pe os patologic Radiologic: lacuna bine delimitata, cu scleroza marginala, pastrarea integritatii corticalei (chiar daca este uneori subtiata) fara reactie periostala dimensiuni in functie de piesa scheletica afectata
Condromul poate degenera malign!

TUMORI BENIGNE 1. cartilaginoase


OSTEOCONDROM evolutie benigna de regula, proliferarea inceteaza odata cu incetarea cresterii se poate maligniza: clinica zgomotoasa, efect de masa (durere si tumefactie), crestere rapida in dimensiuni, aspect radiologic modificat Radiologic: exostoza atasata unei piese scheletice, pediculata, cu structura asemanatoare osului (corticala + spongioasa) nu determina reactie periostala nu intrerupe corticala

Osteocondromul poate degenera malign!

TUMORI MALIGNE 1. osoase


OSTEOSARCOM osteocondensant, osteolitic, mixt in functie de locul de dezvoltare: OS propriu-zis, parosteal, periostal decada 2-3 de viata localizare metafizara evolutie rapida = una din tumorile cele mai agresive Radiologic: variabil ca aspect, in functie de forma histologica osteocondensare intinsa, neomogena / osteoliza maligna limite imprecise, fara scleroza marginala, corticala distrusa reactie periostala importanta, fie lamelara (rar), spiculata (frecvent) intotdeauna monoosta, monotopa

TUMORI MALIGNE 1. cartilaginoase


CONDROSARCOM tumora maligna primitiva sau secundara unui chondrom varste inaintate agresivitate medie, evolutie lenta. simptomatologie moderata nespecifica primul semn este tumefactia regiunii. Radiologic: osteoliza cu contururi sterse, de obicei burata prin microcalcificari de tip condroid fara scleroza marginala reactia periostala poate lipsi datorita cresterii lente tumorale

TUMORI MALIGNE 1. hemopatii


Reticulosarcom Ewing
maxim de incidenta la copii invadeaza partile moi agresiva - diseminari la distanta Radiologic: zona intinsa de osteoliza > 5cm (toata diafiza) imprecis delimitata, fara zone de tranzitie fara scleroza marginala absenta completa a matricei osoase tumorale corticala intrerupta reactie periostala specifica tip plurilamelar = in bulb de ceapa Particular: in localizarea vertebrala aspect tip osteocondensant

MIELOM MULTIPLU / PLASMOCITOM poliosta-politopa / rar solitara proliferare anarhica de celule plasmocitara, in maduva osoasa se localizeaza la nivelul pieselor scheletice cu maduva hematogena 40 - 70 ani Radiologic: a. zone multiple de osteoliza, rotundovalare, talie relativ mica, contur relativ bine delimitat, fara reactie periostala, situate in os complet sanatos b. plasmocitom: peste 5 cm

TUMORI MALIGNE 1. hemopatii

a.

b.

TUMORI OSOASE SECUNDARE


- METASTAZE OSOASE

1.

2.

3.

dupa tipul histologic de origine se pot manifesta diferit la nivel osos dupa expresia radiologica a leziunilor osoase determinari secundare osteolitice: comportament distructiv determinari secundare osteocondensante: determina o proliferare osoasa cu aspect compact, lipsit de structura regiunii afectate. mixte

TIP OSTEOLITIC specifice punctelor de plecare digestiv sau pulmonar, rar urogenital

orice localizare Rx, CT: osteoliza importanta, neomogena, distruge corticala in stadiul tardiv, fara rc periostala scinti: hiperfixare RM: hipoT1, hiperT2

TIP OSTEOCONDENSANT specifice punctelor de plecare prostatice, vezicale, dar si primitiv gastrice sau pancreatice

localizare predilecta pe oasele late bazin, coloana vertebrala


sunt infiltrativ-invazive, dand aspect intens opac heterogen au simptomatologie stearsa, evolutie lenta in general evolueaza spre ocuparea zonei hematogene a oaselor late mieloscleroza cu pancitopenie (punctie sternala diagnostica) RM: hiposemnal T1, T2

Metastaze mixte

LEZIUNI PSEUDOTUMORALE
Chist osos esential / solitar
dezvoltat la copil, cu maxim de incidenta 5-10 ani localizat de regula in metafiza osului lung evolutie asimptomatica, descoperire accidentala rar are expresie clinica Radiologic: zona de osteoliza intinsa (> 5cm), bine delimitata, ce subtiaza corticala si prezinta inferior o zona de scleroza marginala in semiluna (pahar de ou) uneori are contur policiclic / septuri nu interupe corticala nu determina reactie periostala (exceptie fractura pe os patologic)

LEZIUNI PSEUDOTUMORALE
Tumora cu mieloplaxe
= t cu celule gigante/ distrofia cu celule gigante la granita dintre tumora si distrofie poate avea orice aspect in functie de stadiul de evolutie - benign sau malign tineri, dupa inchiderea cartilajului de crestere localizare epifizara, vertebre Radiologic: osteoliza intinsa, de obicei poliseptata, policiclica fara scleroza periferica sufla osul subtiere importanta a corticalei, care isi pastreaza continuitatea intreruperea corticalei este primul semn de virare spre maligniatte apare reactie periostala, extensie in partile moi