Sunteți pe pagina 1din 15

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE INGINERIE N ELECTROMECANIC MEDIU I INFORMATIC INDUSTRIAL

PROIECT CONVERTOARE STATICE II


PROFESOR NDRUMTOR: LINC MIHI

STUDENT: PAPA ADRIANA COSMINA

Cuprins
CAPITOLUL I. Notiuni teoretice 1.1. Schema de principiu a redresorului trifazat 1.2. Forme de unda 1.3. Marimi caracteristice CAPITOLUL II. Alegerea si verificarea elementelor semiconductoare de putere 2.1. Pierderile in tiristoare 2.2. Alegerea elementelor semiconductoare de putere 2.3. Verificarea elementelor semiconductoare la incalzire 2.3.1. Verificarea la incalzire in regim stationar 2.3.2. Verificarea la incalzire in regim tranzitoriu CAPITOLUL III. Protectia elementelor semiconductoare de putere 3.1. Protectia la supratensiuni de comutatie 3.2. Protectia la supratensiuni externe 3.3. Protectia la scurtcircuit 3.3.1. Alegerea sigurantelor ultrarapide 3.3.2. Verificarea sigurantelor ultrarapide
2

TEMA DE PROIECT

Sa se proiecteze schema de forta a unui redresor tifazat in punte, avand urmatoarele date nominale: = 500 10*i; - tensiunea nominala = 150 + 10*i; - curentul nominal = 1,5 ; - curentul de suprasarcina = 0,1 ; - frecventa de aplicare asupra sarcinii 1 = 4 ; - timpul de aplicare asupra sarcinii

0 = 5% ; = 40 ; I = 10% ; U = 10% ; i = 21. Prelucrarea datelor: = 290 ; = 360 ; = 540 ; = 2,5 ; 0 = 18 ; I = 29 A; U = 36 V;

- curentul de mers in gol - temperatura mediului ambiant - pulsatiile admise pentru curentul de sarcina - pulsatiile admise pentru tensiunea de sarcina

1.1 Schema de principiu


Redresorul trifazat n punte care este cea mai utilizat schem de redresare, deoarece mbin avantajele redresrii unui numr mare de pulsuri (p=6), cu cele ale folosirii unui numr, relativ redus, de tiristoare.

Fig 1. Schema de fora a unui redresor trifazat n punte complet comandat 4

Pentru succesiunea direct a sistemului trifazat de tensiuni din secundarul transformatorului,tiristoarele

trebuie comandate in ordinea numerotrii cu impulsuri defazate cu /3 radiani. n punctele comune ale tiristoarelor de pe fiecare faz se aplic sistemul trifazat de tensiune obinut de
la un transformator.

Pentru amorsarea iniial a schemei i pentru pentru ca schema s poat funciona i in regim de curent nentrerupt,fiecare tiristor mai primete un impuls de comand, numit secundar,la /3 dup primul. Rezult aadar c simultan se comand dou tiristoare cte unul pe fiecare parte

Fig.2 : Comanda unui tiristor

1.3.Marimi caracteristice
Marimile ce caracterizeaza functionarea redresoarelor comandate si intervin n calculele de proiectare se refer la valori ale curentilor, tensiunii redresate si puterii transformatorului . 1. Tensiunea medie redresata la mersul in gol: 0 = 343,01 2. Tensiunea medie redresata: = 336,14 3. Valoarea efectiva a curentului in secundarul transformatorului: 2 = 293,93 4. Valoarea efectiva a fundamentalei curentului: 21 = 280,83 5. Puterea aparenta in secundarul transformatorului: 2 = 129,24 6. Puterea aparenta pe fundamentala: 21 = 123 486 7. Puterea activa in secundarul transformatorului: = 121 013,92 8. Valoarea maxima a tensiunii ce solicita tiristoarele, in stare blocata: = 359,24

Cap.II. Alegerea si verificarea elementelor semiconductoare de putere


2.1 Pierderile in tiristoare

Pierderile totale Pt care se degaja intr-un tiristor si contribuie la incalzirea acestuia, se obtin prin insumarea mai multor componente: Pt = PR + PD + PT + PTT + PRQ + PSQ + PG Pentru tiristoarele rapide se determina grafic pierderile totale, iar pentru tiristoarele lente se determina grafic pierderile in conductie, celelalte aproximandu-se la 10% din acestea, respectiv : Pt = 1,1 PT.

2.2 Alegerea elementelor semiconductoare de putere


Dupa stabilirea tipului de element semiconductor, n functie de tipul convertorului n care acesta va functiona, alegerea se va face, in principiu pe baza soliciarilor n tensiune i curent, respectand urmatoarele relatii:

Pentru a fi indeplinite conditiile se alege, din catalog, tiristorul T 320 N 1000

Se alege = 2,5 = 300 Se alege = 2,5 = 898,1 ,

=1,8 2,5 coeficient de siguranta n curent =1,1- 1,5 coeficient de siguranta n tensiune

2.3. Verificarea elementelor semiconductoare la incalzire


Aceasta verificare are drept scop asigurarea ca in conditiile concrete de mediu si de ventilatie in care lucreaza elementul, nu se depaseste valoarea maxima admisibila a temperaturii jonctiunii. In general, este necesara verificarea la incalzire, atat in regim stationar, cat si in regim intermitent.

Alegerea ansamblului de racire


Se alege ansamblul de racire R150 E50,corespunzator tipului capsulei tiristorului

2.3.1. Verificarea in regim stationar


Orice element semiconductor de putere se monteaza pe un radiator, schema termica echivalenta a ansamblului evidentiind marimile:

- temperatura jonctiunii - temperatura capsulei - temperatura radiatorului - temperatura mediului ambiant - rezistenta termica jonctiune capsula - rezistenta termica capsula - radiator - rezistenta termica rediator mediu ambiant

Fig.2 Schema termica echivalenta

10

In regim stationar, temperatura jonctiunii este data de relatia de mai jos:

2.3.2. Verificarea in regim intermitent


Datorit sarcinii, elementele semiconductoare pot fi parcurse de curent variabil situaie n care temperatura jonciunii se modific continuu n jurul valorii medii.

Temperatura jonctiunii, atat in regim stationar, cat si in regim tranzitoriu trebuie sa respecte conditia:

= 125
11

Cap. III. Protectia elementelor semiconductoare de putere


3.1. Protectia la supratensiuni de comutatie
Supratensiunile de comutaie apar n procesul de blocare, iar pentru reducerea acestora, se monteaz un grup serie RC, in paralel cu tiristorul. Algoritm de dimensionare:
se impune un coeficient de sigurana =1,3-1,5 (se alege = 1,4); se calculeaza tensiunea maxima relativa: = 2;

se determina capacitatea c = 0,38; rezistenta optima 0 = 1,6 si panta maxima de variatie a tensiunii = 3,2;

Fig.6 Protectia tiristoarelor la supratensiuni de comutatie

se adopta pentru rezistenta o valoare normalizata: R = 28; se adopta pentru capacitate o valoare normalizata: C =0.47;

3.2. Protectia la supratensiuni externe


Convertoarele statice conectate la reteaua de curent alternativ trebuie protejate impotriva supratensiunilor esterioare. Protectia se realizeaza cu grupuri serie R1 C1, conectate in secundarul transformatorului.

Algoritm de dimensionare:
Se adopta pentru capacitate o valoare standardizata: 1 = 10 , de tipul Seite 272, B 7106 K4; Se adopta pentru rezistenta o valoare standardizata: 1 = 8,56 , de tipul E 192.

Fig.7 Conectarea grupurilor de protectie R1 C1

3.3. Protectia la scurtcircuit


Tiristoarele au capacitatea redusa de suprasarcin termic, i de accea, orice scurtcircuit trebuie ntrerupt in mai puin de 10 ms. Acest lucru poate fi realizat de ctre siguranele ultrarapide. Alegerea acestora se face pe baza valorilor efective ale curentului si tensiunii.

Astfel, trebuie satisfacute relatiile:

Fig.5 Montarea sigurantelor in secundarul transformatorului de alimentare a unui C.S.

MULTUMESC PENTRU ATENTIE!

15