Sunteți pe pagina 1din 14

Proprietati magnetice ale substantelor

Particulele cu sarcini electrice,in miscare,au proprietatea de a determina aparitia unui camp magnetic.Deoarece atomii sunt alcatuiti din electroni si nucleu,ambele categorii de particule avand sarcini electrice si gasindu-se in miscare,rezulta ca vor apare doua feluri de proprietati magnetice ale substantelor:proprietati magnetice electronice si proprietati magnetice nucleare.

Magnetismul electronic
1. Susceptibilitatea magnetica
Sarcina si miscarile electronilor in atomi sau in ioni pot determina aparitia a trei categorii de substante cu proprietati magnetice diferite: diamagnetice,paramagnetice si feromagnetice. Substantele respinse de un camp magnetic se numesc substante diamagnetice.Substantele atrase puternic de un camp magnetic,mult mai puternic decat cele paramagnetice sunt substante feromagnetice. Proprietatile feromagnetice apar numai pentru anumite substante solide si cristalizate.Substantele feromagnetice se magnetizeaza de cel putin un milion de ori mai puternic decat cele paramagnetice si mentin o parte din magnetizare si dupa disparitia campului magnetic.

2.a Momentul cinetic orbital si momentul magnetic orbital

Pentru interpretarea corecta a proprietatilor diamagnetice si paramagnetice ale substantelor este necesara prezentarea unor probleme legate de electronul atomilui de hidrogen.Momentul cinetic orbital L,al electronului in miscare in jurul nucleului,se defineste prin produsul: L=r*p

unde r este raza vectoriala si p=mv este impulsul.

b. Momentul magnetic datorat miscarii orbitale a electronului

Electronul in miscarea sa de rotatie in jurul nucleului poate fi asimilat cu un curent circular cu intensitatea i ,data de produsul dintre sarcina electronului si frecventa trecerii printr-un punct al traiectoriei circulare,al carui moment de dipol este: M=iA=e
2 2

3. Energia potentiala de interactie magnetica Efectul Zeeman

Momentul magnetic orbital , la introducerea atomului intr-un camp magnetic de inductie B, se orienteaza astfel incat sa ajunga intr-o stare de energie totala minima. Daca directia vectorului B coincide cu directia axei z, atunci energia potential de interactive magnetica va fi:

Emag= -zB = mBB


deoarece in mecanica cuantica momentul magnetic este cuantificat si energia de interactiune magnetica este cuantificata.

Energia de interactiune magnetica se adauga la energia totala a electronului. In absenta campului magnetic exterior exista un singur nivel energetic, dar in prezenta unui camp magnetic apar (2l+1) nivele energetice corespunzatoare valorilor pe care le poate lua numarul cuantic magnetic.

a)

b)

Efectul Zeeman in absenta campului magnetic exterior (a) si prezenta campului magnetic exterior (b).

4. Momentul cinetic de spin si momentul magnetic de spin

In afara miscarii pe orbita, electronul executa si o miscare de spin (in jurul axei proprii) posedand un moment cinetic de spin corespunzator. Ulterior s-a constatat ca aceasta ipoteza reprezinta doar un support intuitive, deoarece proprietatile momentului cinetic de spin sunt proprietati cuantice ce rezulta din calcul. Momentul cinetic de spin este redat prin relatia: 3 = + 1 = 2 2 2
Sz=ms 2

Momentul cinetic de spin este cuantificat si ca directie.

Diamagnetismul
In miscarea sa in jurul axei proprii electronul genereaza un moment magnetic de spin. Cand un orbital este ocupat de 2 electroni,spinii lor fiind opusi, momentele magnetice rezultate se compenseaza reciproc.Daca toti orbitalii moleculelor sau ionilor unei substante sunt ocupati cu perechi de electroni cu spin opus,substanta nu are moment magnetic, este diamagnetica. Diamagnetismul este o proprietate generala a materiei. Proprietati diamagnetice se intalnesc la gaz rar pe ultimul strat , cum sunt Na+ , Ca2+ , Cl- , Br- , Zn2+ etc. De asemenea, sunt diamagnetice moleculele si ionii complecsi care contin un numar par de electroni imperechiati in orbital de legatura, ca de exemplu CH4 , CH3-H3, C6H6. Diamagnetismul apare si la substante paramagnetice, dar paramagnetismul este cu mult mai mare decat diamagnetismul si de sens opus, incat susceptibilitatea magnetica globala este paramagnetica. Diamagnetismul nu este influentat de temperatura, in timp ce paramagnetismul scade cu ridicarea temperaturii. Proprietatea diamagnetica a unei molecule poate fi estimate cu ajutorul unor tabele ce dau contributia diamagnetica a diferitilor atomi dintr-o molecula (constante Pascal).

Paramagnetismul

Substantele paramagnetice sunt atrase de un camp magnetic, ele au un moment magnetic permanent,generat de existent electronilor neimperechiati.Campul magnetic exterior va determina orientarea momentului magnetic al substantei considerate sic a urmare aceasta va fi atrasa de liniile de forta ale campului. Paramagnetismul depinde de temperature, deoarece orientarea moleculelor care au moment magnetic si atractia lor spre interiorul campului, este perturbata de agitatia termica si deci paramagnetismul scade cu cresterea temperaturii. Paramagnetismul se intalneste rar.El apare la substante care au orbital cu electroni neimperechiati, ca de exemplu, la metale alcaline in stare solida, la moleculele de O2, NO, ClO2, la atomul de hydrogen,etc.De asemenea, sunt paramagnetici atomii de halogeni, radicalii organici ca: CH3-, C2H5-, C(C6H5)3- si majoritatea ionilor metalelor tranzitionale(acestia avand mai multi electroni necuplati).Prin determinarea proprietatilor magnetice se poate constata daca apar radicali liberi.

Feromagnetismul
Feromagnetismul apare la acele substante care sunt atrase de un camp magnetic cu o intensitate mult mai mare decat substantele paramagnetice.Dintre substantele feromagnetice cea mai cunoscuta este fierul.Proprietatile feromagnetice se intalnesc si la cobalt, la nichel, la unele lantanide (gadolinium, ceriu, samariu), precum si la unele aliaje.Se cunosc aliaje rezultate din Co, Cu, Fe, Al, Ni, Sn, Ce, care sunt mai feromagnetice decat fierul. Intr-un camp magnetic exterior slab, aceste substante au o polarizatie magnetica puternica, care se mentine si dupa disparitia campului magnetic; astfel de substante sunt magneti permanenti si poarta numele de substante feromagnetice. Feromagnetismul este generat de momentele magnetice de spin ale electronilor necuplati din atomi si apare ca o proprietate a retelelor cristaline in care atomii sunt uniti prin legaturi metalice.Pentru atomii vecini din retea, aceste momente sunt orientate paralel.

Metamagnetism
Metamagnetismul este o forma specifica de magnetism, prezentata de unele substante ( de exemplu, elementele din familia pamanturilor rare ) care se manifesta in intervale limitate de temperatura, aparand adesea ca stadiu intermediar, intre feromagnetism si paramagnetism.

Aplicatii ale masuratorilor de susceptibilitate magnetica


Masuratorile de susceptibilitate magnetica au multiple aplicatii in domeniul chimiei si in particular in cel al controlului farmaceutic precum si in domeniul medical. Se pot astfel enumera cele mai semnificative aplicatii. Susceptibilitatea magnetica constituie un criteriu de apreciere al aromaticitatii substantelor organice. Astfel pentru substantele diamagnetice susceptibilitatea este o marime aditiv constituitiva, permitand aprecieri pentru aromaticitatea substantelor din diferentele dintre valorile susceptibilitatii magnetice determinata experimental fata de ele calculate Susceptibilitatea magnetica permite determinarea gradului de disociere a unor substante in radicali liberi. In domeniul medical, prin masuratori de susceptibilitate magnetica se determina raportul dintre oxihemoglobina ( complex organic cu rol fiziologic care este diamagnetica) si hemoglobina ( care este paramagnetica ). Se apreciaza astfel diferenta dintre sangele arterial si cel venos prin cunoasterea proportiei de hemoglobina si oxihemoglobina. Susceptibilitatea magnetica permite determinarea proportiilor diverselor gaze cu molecule paramagnetice. Prin masuratori de susceptibilitate paramagnetica se detecteaza proportiile gazelor paramagnetice din amestecuri de alte gaze industriale, ca de exemplu O2, NO, NO2, ClO2, etc.

Bibliografie
Chimie fizica Rodica Srbu Ovidius University Press 2001

S-ar putea să vă placă și