Cuprins

1. Evolutia romanului in perioada interbelica; 2. Tipuri de roman; 3. Romanul Ion, de Liviu Rebreanu 4. Romanul Baltagul, de Mihail Sadoveanu; 5. Romanul Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, de Camil Petrescu; 6.Romanul Maitreyi, de Mircea Eliade; 7. Romanul Enigma Otiliei, de George Calinescu; 8. Bibliografie

Anii interbelici se caracterizeaza in literatura romana printr-o remarcabila dezvoltare a romanului care in scurt timp atinge nivelul valoric european. Romanul romanesc isi largeste tematica, el cuprinzand medii sociale diferite si problematici mai bogate si mai complexe. Un an de referinta pentru romanul romanesc este 1920, cand apare "Ion" al lui Liviu Rebreanu. "Ion" este insa primul roman romanesc comparabil cu capodoperele universale prin impresia coplesitoare de viata pe care o degaja. In romanul interbelic se continua inspiratia rurala prin operele lui Sadoveanu si Rebreanu, dar pe trepte valorice superioare si cu modalitati specifice. Acum apar romanele citadine in care cadrul de desfasurare a actiunii este orasul modern. Asa avem creatiile lui Camil Petrescu si Calinescu. In perioada interbelica se intensifica dezbaterile cu caracter teoretic in legatura cu romanul. Astfel, Garabet Ibraileanu in studiul "Creatie si analiza" constata existenta a doua principale tipuri de roman: romanul de creatii, care prezinta personajele indeosebi prin comportamentul lor si romanul de analiza care este interesat de viata interioara, de psihic. Romanul traverseaza varste diferite, trecand de la realismul epic, orientat exclusiv spre lumea exterioara, la realismul subiectiv, interesat sa descopere realitatea infinit mai complexa a spiritului . Romanul romanesc interbelic se reduce la un model complementar roman traditional vs. roman modern, obiectiv vs. subiectiv, roman de creatie vs. roman de analiza (in termenii lui G. Ibraileanu), doric vs. ionic (in termenii lui N. Manolescu). Perioada interbelica este cea mai fertila din istoria literaturii romane, iar scriitorii oscileaza intre cautarea unor formule proprii, inovatoare si valorificarea modelelor consacrate in literaturile cu traditie. Ca reprezentant de seama a prozei interbelice, Liviu Rebreanu este considerat intemeietor al romanului romanesc obiectiv prin publicarea romanului "Ion" ,data publicarii fiind considerata o data istorica "in procesul de obiectivare a literaturii noastre epice"(Eugen Lovinescu)

Tipuri de roman
a) Romanul realist-obiectiv, epic: Liviu Rebreanu Ion b) Realismul psihologic/romanul modern de analiza (subiectiv): Camil Petrescu Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi c) Romanul experientei: Mircea Eliade Maitreyi d) Romanul realist de tip balzacian: George Calinescu Enigma Otiliei e) Romanul mitic, initiatic: Mihail Sadoveanu Baltagul

Ion de Liviu Rebreanu

Capodopera a lui Liviu Rebreanu, Ion este considerat primul roman modern din literatura romana, pentru ca aduce in fata cititorilor un personaj credibil inspirat din zbuciumata viata a satului ardelenesc. Este un roman social, de inspiratie rurala, realist si obiectiv, publicat in 1920.In romanul realist este prezentata lumea in toata complexitatea ei, creandu-se iluzia unei vieti obiective.Naratorul obiectiv,omniscient, cu acces la toate mecanismele vietii sociale si la intimitatea vietii afective este elementul prin care se reda complexitatea societatii descrise. Tema romanului este lupta taranului ardelean pentru avere, intr-o societate in care clasele sociale sunt clar delimitate si care este stapanita de mentalitatea intinderilor de pamant. Mesajul operei are o mare incarcatura de valori etice, ideea de baza consituind-o dezintegrarea morala a persoanei, provocata de dorinta avida de pamant si implicit de dorinta de a face parte din clasa sociala inalta, a oamenilor instariti. Ion este, de altfel, o monografie a satului ardelenesc la inceputul secolului XX. Conflictele romanului sunt generate de batalia pentru avere, intr-o societate in care statutul social al unei persoane este determinat numai de pamantul pe care il poseda. De aceea, Ion se casatoreste cu Ana, o fata bogata, desi nu o iubeste, Florica se casatoreste cu George pentru ca are pamant, iar Laura se marita cu Pintea nu din dragoste, ci pentru ca nu are zestre. Mentalitatea lumii satului face ca respectul sa se indrepte doar catre oamenii instariti, ceea ce face ca relatiile dintre membrii celor doua clase sociale sa fie tensionate, ducand deseori la conflicte violente. Atitudinea scriitorului fata de lumea prezentata, fata de personajele carora le da viata se detaseaza cu usurinta, mai ales din comentariul lui asupra faptelor, evenimentelor sau comportamentului personajelor. Obiectivitatea discursului narativ este, de asemenea, asigurata de prezenta personajului alter ego, in persoana lui Titu Herdelea. Romanul Ion ramane una dintre operele care descrie cu maiestrie societatea rurala romaneasca, mentalitatea oamenilor de la sate, traditiile si obiceiurile populare.

Baltagul de Mihail Sadoveanu

Ca roman al transhumantei, "Baltagul" evoca o lume de dimensiuni mioritice cu adanci semnificatii in scara istoriei. "Baltagul" se mentine in zona aceea superioara de mister, coborand ca-n balade pe acel picior de plai intr-un tinut in care timpul se anuleaza prin izolare si singuratate .El are accentul de epopee legendara care proiecteaza actiunea intr-un grandios trecut. Aceasta lume se deschide din mit si legenda, caci viata oamenilor pare sa curga pe aceleasi fagasuri de la inceputul lumii. "Baltagul" este un roman complex in care mitul intersecteaza aspectele monografice ale satului de la munte care traieste sub semnul transhumantei si al legilor nescrise ale traditiei. Romanul este plin de dinamism. Datorita intrigii politienesti si datorita drumului parcurs cu tenacitate si vointa de personajul exponential Vitoria Lipan. Drumul Vitoriei are si un alt scop bine conturat in mintea sa: initierea lui Gheorghita in tainele existentiale si in cele ale pastoriei. Vitoria traieste plenar sentimentul de satisfactie a datoriei implinite. Lui Nechifor i s-a facut dreptate, i s-a facut datina crestineasca a inmormantarii. Baltagul este un considerabil roman mitic, deoarece are la baza mitul pastoral din balada Miorita : conflictul economic intre ciobani, urmat de moartea unuia dintre ei. Baltagul este un roman ce ofera o imagine ampla asupra vietii, avand in acelasi timp si un puternic caracter moralizator.

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, de Camil Petrescu

In perioada interbelic, Eugen Lovinescu iniiaz curentul literar numit modernism, al crui program traseaz noi direcii pentru dezvoltarea literaturii romne, printre care: trecerea de la tema rural, la tema urban, de la personajele rneti la cele intelectuale, precum i crearea romanului de analiz psihologic. Camil Petrescu surprinde drama intelectualului lucid, nsetat de absolutul sentimentului de iubire, dominat de incertitudini, care se salveaz prin contientizarea unei drame mai puternice, aceea a omenirii ce triete tragismul unui rzboi absurd, vzut ca iminen a morii. Romanul este structurat n dou pri, cu titluri semnificative, surprinznd dou ipostaze existeniale: "Ultima noapte de dragoste", care exprim aspiraia ctre sentimentul de iubire absolut i "ntia noapte de rzboi", care ilustreaz imaginea rzboiului tragic i absurd, ca iminen a morii. Dac prima parte este o ficiune, deoarece prozatorul nu era cstorit i nici nu trise o dram de iubire pn la scrierea romanului, partea a doua este ns o experien trit, scriitorul fiind ofier al armatei romne, n timpul primului rzboi mondial. Romanul este scris la persoana I, naratorul personaj identificndu-se n partea a doua cu autorul. Modalitatea narativ se remarc, aadar, prin prezena mrcilor formale ale naratorului, de unde reiese apropierea acestuia de evenimente, pn la substituirea lui de ctre personaj. Perspectiva temporal este discontinu, bazat pe alternana temporal a evenimentelor, pe dislocri sub form de flash -back i feed-back. Perspectiva spaial reflect un spaiu real, frontul, Bucureti, Odobeti, Cmpulung, dar mai ales un spaiu imaginar nchis, al frmntrilor, chinurilor i zbuciumului din contiina personajului. Romanul este un monolog liric, deoarece eroul se destinuie, se analizeaz cu luciditate, zbuciumndu-se ntre certitudine i incertitudine, att n plan erotic, ct i n planul tragediei rzboiului, cnd omenirea se afl ntre via i moarte. Eroul, tefan Gheorghidiu, este intelectualul lucid, nsetat de absolut, dornic de cunoatere, de autenticitate, dominat de incertitudini i care se confeseaz introspectnd cele mai adnci zone ale contiinei, n cutarea permanent a iubirii absolute, ca sentiment al existenei umane superioare. Romanul este alctuit pe baza unui jurnal de campanie, n care timpul obiectiv (cronologic)evolueaz paralel cu timpul subiectiv (discontinuu), acestea fiind cele dou planuri compoziionale ce-l motiveaz pe Camil Petrescu drept novator al esteticii romanului romanesc.

Maitreyi de Mircea Eliade

Acest prim roman remarcabil al lui Mircea Eliade e un jurnal interior al descoperirii dragostei. Jurnalul descoperirii unui dublu necunoscut. Maitreyi nu e o iubita oarecare, e o iubita (pentru Allan) fara pereche, unica intr-o existenta. Si este Indianca. Allan nu este, fireste, la prima lui experienta amoroasa. Insa numai prin Maitreyi descopera adevarata dragoste. Iar prin dragoste, se introduce in misterul sufletului indian. Romanul cucereste, mai intai, printr-un farmec liric al ingenuitatii. Tehnica narativa este, ca in alte scrieri, aceea a confesiunii. Naratorul isi rememoreaza episodul Maitreyi, referindu-se la jurnalul tinut in vremea aceea si intercaland in relatare extrase copioase din acel jurnal Principala coordonata a romanului "Maitreyi" este erosul, care se manifesta ca dimensiune esentiala a experientei omenesti, ca sentiment coplesitor al sufletului, vazut ca traire limita. Ca modalitate narativa, romanul este construit pe baza epicului pur, avand un singur plan de actiune, dominat de luciditatea analitica a naratorului-personaj, care ilustreaza erosul ca pe o experienta de cunoastere metafizica. Romanul "Maitreyi", aparut in 1933, face parte din literatura moderna" interbelica si ilustreaza epicul pur, in spiritul lui Andre Gide, care creeaza eroul lucid, dominat de dorinta cunoasterii de sine, caresi ordoneaza epic experiente traite: "Mircea Eliade este cea mai integrala si servila intrupare a gideismului in literatura noastra" George Calinescu. "Maitreyi" este un roman erotic si exotic, precum si un roman al autenticitatii, in care se imbina mai multe specii literare: jurnalul, eseul, reportajul si naratiunea la persoana I.

Enigma Otiliei de George Calinescu

George Calinescu este tipul scriitorului total, critic si istoric literar, eseist si estetician, prozator si poet,dramaturg si publicist. Opera sa este extrem de variata, de la poezie, la cea mai completa si mai complexa istorie a literaturii romane. Prin romanele sale, George Calinescu se inscrie in literatura realista a secolului al XIX lea,cu influente balzaciene. Romanul prezinta viata burgheziei bucurestene din prima jumatate a secolului nostru. Titlul original al romanului a fost Parintii Otiliei" scriitorul avand in vedere ideea paternitatii. Romanul devine o satira vehementa la adresa burgheziei in care relatiile copii-parinti s-au degradat datorita banului. In roman se impletesc elemente balzaciene, clasice, romantice si realiste . Romanul este o specie a genului epic in proza, cu actiune complexa si de mare intindere, desfasurata pe mai multe planuri, cu personaje numeroase si intriga complicata. Este roman realist prin: tema, structura inchisa, specificul secventelor descriptive, realizarea personajelor, dar depaseste modelul realismului clasic, al balzacianismului, prin spiritul critic si polemic, prin elemente ale modernitatii. George Calinescu este autorul primelor romane citadine de tip clasic. Prin Enigma Otiliei el aduce o viziune originala, moderna. Pivotul firului narativ va fi clanul familial, urmarindu-se mai multe destine umane: al Otiliei, al lui Felix, al lui Stanica Ratiu, al Olimpiei, al lui Pascalopol, al lui Titi, al Auricai. Familia va contura relatiile sociale, economice, viata burgheziei bucurestene la inceputul veacului al douazecilea. Enigma Otiliei este un roman situat intre traditie si inovatie. Este un roman realist obiectiv de tip balzacian, in primul rand prin tema abordata: mostenirea, care declanseaza si mobilizarea energii umane ce se infrunta.Construit in spirit clasic balzacian si cu o viziune realista, Enigma Otiliei asimileaza elemente ale romantismului modern: introspectia, finetea, luciditatea si precizia analizei psihologice.

Bibliografie Garabet Ibraileanu- Creatie si analiza Nicolae Manolescu- Arca lui Noe Eugen Simion -Scriitori romani de azi Ov.S.Crohmalniceanu-Literatura romana intre cele doua razboaie mondiale Eugen Lovinescu- Istoria literaturii romane contemporane