Sunteți pe pagina 1din 20

Muşchii capului

Muşchii capului pot fi grupaţi în:

1. Muşchii organelor de simţ .

  • 2. Muşchii masticatori, derivaţi ai arcului I visceral, inervaţi de nervul trigemen.

  • 3. Muşchii mimici, ce se dezvoltă din arcul II visceral,inervaţi de nervul facial.

Muşchii capului pot fi grupaţi în: 1. Muşchii organelor de simţ . 2. Muşchii masticatori, derivaţi

Muşchii masticatori

Muşchii masticatori au originea pe oasele craniului şi se fixează pe mandibulă, constituind astfel un complex muscular, care realizează mişcările unicului os mobil al craniului visceral în articulaţia temporomandibulară în timpul masticaţiei, deglutiţiei, vorbirii.

Muşchii masticatori • Muşchii masticatori au originea pe oasele craniului şi se fixează pe mandibulă, constituind

Muşchiul maseter,de formă tetragonală, care după dispoziţia fibrelor sale este format din două părţi:

•una superficială,cu o dispoziţie oblică infero- posterioară, şi

•alta profundă cu dispoziţie verticală.

Muşchiul maseter , de formă tetragonală, care după dispoziţia fibrelor sale este format din două părţi:

Muşchiul temporal,

prin originea sa ocupă fosa temporală şi

printr-un tendon puternic se inseră pe procesul coronoidian al mandibulei.

Muşchiul temporal, prin originea sa ocupă fosa temporală şi printr-un tendon puternic se inseră pe procesul

Muşchiul pterigoidian medial, are originea în fosa pterigoidiană a apofizei omonime a osului sfenoid şi se inseră pe tuberozitatea pterigoidiană a unghiului mandibulei, unde fiind unit cu muşchiul maseter printr-o fâşie aponevrotică, constituie o ansă cinematică musculară, care cuprinde în concavitatea sa mandibula.

Muşchiul pterigoidian medial , are originea în fosa pterigoidiană a apofizei omonime a osului sfenoid şi

Muşchiul pterigoidian lateral,

are originea de pe faţa maxilară a aripilor mari ale sfenoidului şi de pe apofiza pterigoidiană a aceluiaşi os şi se inseră pe colul mandibulei, pe discul intraarticular, pe capsula articulaţiei temporomandibulare.

Acţiune.

Mm. maseter, temporal şi pterigoid medial ridică mandibula.

La contracţia bilaterală a muşchilor pterigoidieni laterali are locanteropulsarea mandibulei, iar mişcarea în direcţie opusă – retropulsarea,care la rândul său are loc la contracţia fasciculelor posterioare ale muşchiului temporal. La contracţia unilaterală a muşchiului pterigoid lateral are loc deplasarea mandibulei în direcţie opusă muşchiului care se contractă.

Muşchii mimicii

Muşchii mimicii sunt situaţi superficial şi datorită conexiunilor intime pe care le au cu pielea feţei sunt numiţi şi muşchi pieloşi.

Ei sunt subţiri, fini, greu de disecat, nu prezintă înveliş fascial, ci se găsesc în grosimea pielii, fixându-se cu unul, sau cu amândouă capetele pe stratul profund al acesteia.

Sunt dispuşi în jurul orificiilor naturale ale feţei, a căror formă şi mărime le modifică prin contracţia lor.

MUSCHII

MIMICII

Acesti muschi sunt situati subcutan, prezinta un cap fix inserat

pe oasele fetei si un cap mobil inserat pe piele. Inserandu-se pe piele, prin contractie, pot exprima diferite stari psihice (bucurie, depresie, durere, etc); impreuna cu repartitia tesutului adipos al fetei si configuratia masivului facial, muschii mimicii dau aspectul static al fetei, fizionomia.

Clasificar e:
Clasificar
e:

Un alt rol al acestor muschi, secundar, este acela de a

interveni in masticatie, deglutitie, fonatie.

MUSCHII MIMICII Acesti muschi sunt situati subcutan, prezinta un cap fix inserat pe oasele fetei si

muschiul epicranian

Inervatia acestor muschi provine din nervul facial.

MUSCHII MIMICII Acesti muschi sunt situati subcutan, prezinta un cap fix inserat pe oasele fetei si

muschiul orbicular al

ochiului muschiul orbicular al gurii muschiul buccinator muschiul ridicator al buzei

superioare muschiul ridicator al unghiului gurii muschii zigomatic mic si mare

Muşchii mimicii intervin şi în prehensiunea alimentelor,masticaţie, respiraţie, vorbire,dozarea excitaţiilor senzoriale, în exprimarea unor stări sufleteşti. Fiecare exprimare psihică se realizează prin acţiunea unui grup de muşchi; în acelaşi timp un muşchi poate lua parte la mai multe asemenea exprimări.

Muşchii mimicii

În funcţie de repartiţia lor deosebim patru grupe de muşchi:

  • - muşchii din jurul orbitei;

  • - muşchii din jurul orificiului nazal;

  • - muşchii din jurul orificiului bucal;

  • - muşchii din jurul conductului auditiv extern.

Muşchii mimicii În funcţie de repartiţia lor deosebim patru grupe de muşchi: - muşchii din jurul

Muşchiul orbicular al ochiului,

format din fascicule musculare preponderent semicirculare şi mai puţin circulare, este alcătuit din trei părţi: palpebrală, orbitală şi lacrimală.

Muşchiul orbicular al ochiului, format din fascicule musculare preponderent semicirculare şi mai puţin circulare, este alcătuit

1 – venter frontalis; 2 – m. orbicularis oculi; 3 – m. levator angulus oris;4 – m. orbicularis oris; 5 – m. depressor labii inferioris; 6 – glandulae submandibularis; 7 – m. sternocleidomastoideus; 8 – m. trapezius;9 – m. masseter; 10 – m. buccinator;

  • 11 – glandula parotis; 12 – ductus parotideus; 13 - venter

occipitalis;14 - galea aponeurotica;.15 – m. temporalis;

  • 16 – fascia temporalis.

Partea palpebrală, este cuprinsă în grosimea pleoapelor, ale căror fascicule musculare se interţese în regiunea unghiului lateral al ochiului. Partea orbitală, este aşezată pe aditus orbită, fasciculele musculare groase având originea pe circumferinţa orbitei. Partea lacrimală, reprezintă o parte desprinsă din porţiunea palpebrală, luând naştere de pe creasta lacrimală şi de pe peretele dorsal al sacului lacrimal.

Acţiune. Muşchiul orbicular al ochiului are un rol

important în apărarea bulbului ocular şi în distribuirea şi drenarea lacrimilor. Porţiunea palpebrală apropie pleoapele în condiţii normale, închizând fanta palpebrală, ca în somn sau clipit. Porţiunea orbitală contribuie la închiderea fantei palpebrale în scopul apărării bulbului ocular. Contracţia acestor două porţiuni determină împrăştierea lacrimilor pe suprafaţa corneei şi acumularea lor în lacul lacrimal din regiunea unghiului medial al ochiului. Porţiunea lacrimală, dilatând punctele lacrimale şi sacul lacrimal, favorizează scurgerea lichidului lacrimal.

Muşchiul sprâncenos, pleacă de la arcul superciliar şi se inseră pe pielea sprâncenei respective. Este acoperit de muşchiul frontal şi de orbicularul ochiului.

Muşchiul nazal, are o porţiune transversală şi alta alară care merge pe cartilajul aripei nasului şi pe sept.

Muşchiul piramidal al nasului, este un muşchi subţire cu originea pe osul şi cartilajul nazal şi inserţia în pielea frunţii.

Muşchiul orbicular al gurii, este dispus în profunzimea buzelor, constituind un inel eleptic ce înconjoară orificiul bucal; este format din două porţiuni: labială şi marginală. Înălţimea acestui muşchi este identică dimensiunilor verticale ale coroanelor incisivilor maxilei şi mandibulei.

Muşchiul orbicular al gurii, este dispus în profunzimea buzelor, constituind un inel eleptic ce înconjoară orificiul

Muşchiul ridicător al buzei superioare,

are origine pe marginea infraorbitală a maxilei şi se termină în tegumentul plicii naso-labiale.

Muşchiul depresor al buzei inferioare, cu originea pe baza mandibulei şi inserţia în pielea şi mucoasa buzei inferioare. Muşchiul ridicător al unghiului gurii, are originea în partea superioară a fosei canine şi se inseră în comisura labială.

Muşchiul buccinator, este cel mai profund muşchi pielos, contribuie la formarea obrajilor, având originea pe creasta buccinatorie a mandibulei, pe apofiza alveolară a maxilei, ce corespunde dinţilor molari, de unde fibrele sale converg spre comisura labială, unde fibrele inferioare se încrucişează cu cele superioare şi trec în buze.

Muşchiul zigomatic mic, pleacă de pe osul zigomatic, de unde fasciculele sale cu direcţie infero- medială se întreţese în pielea colţului gurii şi a buzei superioare. Muşchiul zigomatic mare, are aceeaşi origine şi inserţie ca şi precedentul, contribuind prin contracţia sa la provocarea râsului, dând feţei expresia veseliei. Împreună cu zigomaticul mic ridică buza superioară.