Sunteți pe pagina 1din 26

Introducere

ara Romneasc, cunoscut ca Valahia n strinatate i ara Rumneasc (sau Zemli Ungrovlahiscoi in actele slavone) n documente din epoc, este o provincie istoric situat la nord de Dunre i la sud de Carpai, locuitorii folosind endonimul de rumni, exonimele uzuale utilizate pn n epoca modern fiind valahi sau vlahi. Denumirea se refer exclusiv la aceast zon geografic, corespunztoare n linii mari principatului cu acelai nume i care constituie sudul Romniei moderne. ara Romneasc a existat ca stat n Europa ntre secolul XIV i secolul XIX timp de mai bine de 500 de ani, acest stat i-a ncheiat existena la data de 24 ianuarie 1859 cnd s-a unit cu Moldova pentru a forma bazele Romniei moderne.

Etape
ara Romneasc este statul ntemeiat ntre Munii Carpai i Dunre n secolul XIIIXIV. Formarea statului medieval ara Romneasc a cunoscut cteva etape. Formaiuni politice incipiente - uniuni de obti - au fost atestate n izvoarele slave sub denumirea de Vlaca, Codrii Vlsiei (ara Vliei) etc., adic ri ale romnilor.

Formaiuni politice romneti n secolele IXXIII

1. Navalirea Tatarilor(1241)

Ultima navalire a barbarilor in partile noastre a fost aceia a Tatarilor .Tatarii sunt de rasa galbena si au venit din partile Uralilor si ale Marii Caspice. Navalirea lor in Europa a avut loc in anul 1241. n deceniile care au urmat dup invazia ttaro-mongol, izvoarele istorice ne comunic despre formaiuni statale ntre Carpai i Dunre cu un caracter mai avansat. Astfel, n anul 1247 regele maghiar preconiza s amplaseze n Banat i Oltenia Ordinul religios al loaniilor. Printr-o diplom special cavalerilor ioanii li sau acordat mari privilegii, dar ei aa i nu s-au stabilit aici. Din diplom aflrn c n spaiul rezervat ioniilor era situat ara Severinului, care includea cnezatele lui loan i Farca (n Oltenia), ara Litua, n frunte cu voievodul Litovoi (pe Jiu), i voievodatul lui Seneslau (pe Arge).

2.Primele organizatii politice romanesti in nordul Dunarii

Pe valea Jiului era voievodatul lui Litovoi, de care tinea si tara Hategului, dincolo de munti. Tot in Oltenia erau cnezatele lui Ioan si Farcas in judetul Valcea, care plateau tribut Ungurilor. Romanii din aceste partierau obligati , in caz de primejdie sa ajute cu oastea lor pe cavalerii Ioaniti.Ei aveau o armata organizata deosebit, pe care se puteau pune temei. Dincolo de Olt , in partile Argesului si ale Muscelului, mai era si un alt voievodat romanesc al lui Seneslav, care de asemenea era liber de orice stapanire straina.

Incercari de unificare

n a doua jumtate a secolului al XII-lea, conform documentelor maghiare, un urma al lui Litovoi (purtnd acelai nume) pentru anii 1272-1275 a unit la voievodatul su teritoriul din dreapta Oltului i a refuzat s recunoasc suzeranitatea maghiar. Dar n urma expediiei regelui Ladislau al IV-lea (12721290), ntreprins n 1277-1279 Litovoi este ucis, iar fratele su Brbat - luat prizonier. n cronicile munteneti nceputul procesului de unificare este legat de venirea legendarului Negru Vod din ara Fgraului, care la 1290 "a desclecat" (ntemeiat) ara Romneasc cu centrul la Cmpulung, apoi la Arge.

3.Basarab I (1324-1352), marele voievod si intemeierea Tarii Romanesti

Cel care izbutise sa uneasca toate micile cnezate si voievodate de pe ambele maluri ale Oltului si sa inlature si pe Tatari din campia Munteniei, a fost Basarab , care isi luase titlul de mare voievod al Tarii Romanesti. Basarab era unul din urmasii voievodului Seneslav, tatal sau se numea Tihomir. Capitala lui Basarab se afla in orasul Campulung , oras vech intemeiat de negustori sasi veniti de peste munti.

4. Razboiul lui Basarab cu Carol Robert(1330)

n anul 1330 Basarab I a respins atacul regelui maghiar Carol-Robert, pornit s-i pedepseasc pe vasalul su "infidel", care unise stpnirile sale Banatul Severinului (supus regelui). n localitatea numit Posada oastea maghiar a fost nimicit (9-12 octombrie 1330). Ca urmare, a fost ntrerupt dependena vasal de rege a voievodului romn. Victoria obinut a demonstrat c statul nou aprut prezint o realitate politicomilitar la sud de Carpai. Voievodul Basarab I a fost ntemeietorul dinastiei Basarabilor n ara Romneasc.

5. Urmasii lui Basarab. Nicolae Alexandru(1352-1364)

Basarab a domnit pana in anul 1352, cand moare in scaunul sau de la Campulung. Inainte de moate el se impacase cu regele Ungariei, care acum era Ludovic cel Mare, fiul lui Carol Robert , si recunoscuse sezeranitatea lui asupra Tarii Romanesti, fara nici un fel de obligatie de tribut sau de alta natura. Dupa Basarab a urmat in scaun fiul sau Nicolae Alexandru,

6. Vladislav (Vlaicu Voda).13641374.


Luptele cu ungurii si cu turcii. Inca de la inceputul domniei lui Vladislav, fiul lui Alexandru, Tara Romanesca se gaseste din nou in dusmanie cu ungurii. Ludovic, regele Ungariei trecuse peste Dunare pe la Severin si cucerise Vidinul , luand prizonier pe Strasimir, tarul bulgar din acel oras, cumnatul lui Vladislav. La Vidin se stabileste un banat unguresc.Vladislav, ca sa se razbune pe cumnatul sau , ataca orasele de margine din Ardeal. In anul 1336 intervine insa o impacare intre unguri si domnul roman , acesta din urma capata ca semn de impacare doua tinuturi in Ardeal de la suzeranul sau, regele Ungariei , anume Fagarasul cu tara Oltului si Almasul, o regiune muntoasa la sud de Sibiu, precum si banatul Severinului. De atunci domnii Tarii Romanesti incep sa se numeasca duci de Fagaras si Almas.

Dupa Vladislav a urmat in scaun fratele sau Radu. Inca din vremea lui Vladislav , capitala tarii se mutase de la Campulung la Curtea de Arges. Radu ispravi de cladit in acest din urma oras biserica curtii domnesti cu hramul Sf. Nicolae impreuna cu palatul domnesc de langa acasta biserica. In sapaturile care s-au facut in anul 1919 in biserica domneasca s-a gasit mormantul lui Radu si acel al altor membri ai familiei sale. De la Radu avem primele monede ale Tarii Romanesti cu inscriptii in limba latina. Dupa Radu urmeaza in scaun fiul sau Dan I (1385-1386), care moare in lupta impotriva tarului bulgar de la Tarnova , Sisman. Cauza luptei a fost probabil Dobrogea, regiune care se despartise de Bulgaria sub un despot deosebit, Dobrotici sicare mai tarziu se canstata in stapanirea Tarii Romanesti. Dupa moartealui Dan I vine la scaun fratele sau Mircea cel Mare, in a carui lunga si glorioasa domnie se consolideaza definitiv Tara Romanesca.

7. Domnia lui Mircea cel Btrn

Mircea cel Btrn (n. 1355 d. 31 ianuarie 1418), voievod al rii Romneti ntre 23 septembrie 1386 noiembrie 1394 sau mai 1395; ianuarie 1397 - 31 ianuarie 1418) a fost unul dintre cei mai importani conductori ai rii Romneti. El este fiul lui Radu I i fratele lui Dan I pe care l secondeaz la tron dup moartea acestuia

Conflictul cu Imperiul Otoman Mircea a intrat n conflict cu Imperiul Otoman datorit interveniilor

sale n sprijinul popoarelor cretine din sudul Dunrii. n 1395, Baiazid I (zis i "Ildrm", "Fulgerul") a trecut Dunrea n fruntea unei fore nsemnate (aprox. 40.000 de soldai, dupa unii autori). Mircea bazndu-se pe o armat mai mic (aprox 12.000 de soldati), neputndu-se opune ntr-o lupt deschis, a ales o tactic de hruire. n ziua de 17 mai 1395 (dup alte surse 10 octombrie 1394), armata rii Romneti nfrnge avangarda otoman ntrun loc mltinos i mpdurit, numit Rovine. Btlia nu este decisiv, cci Mircea cel Btrn, dup o lupt dat lng Arge, pierde tronul i se retrage n Transilvania

Mircea cel Btrn semneaz spre sfritul domniei (1415 sau 1417) un tratat de pace cu Imperiul Otoman, care recunotea libertatea Valahiei n schimbul unui tribut anual de 3.000 de piese de aur. Totodat, domnul romn a fost obligat s trimit la Constantinopol un fiu drept garanie.

Mircea cel Btrn a ncetat din via la 31 ianuarie 1418, fiind nmormntat la ctitoria sa de la Cozia, la 4 februarie acelai an. La domnie a urmat fiul su Mihail I, asociat nc din 1408.

8. Mihai Viteazul (1593 1601)

Mihai Viteazul (n. 1558,Drgoeti - d. 9 august 1601, Turda) a fost ban de Mehedini, stolnic domnesc i ban al Craiovei, apoi domnitor al ri Romneti i, pentru o scurt perioad n 1600, conductor de facto al tuturor celor trei ri care formeaz Romnia de astzi: ara Romneasc, Transilvania i Moldova.

Btlia de la Clugreni

Btlia de la Clugreni, 23 august 1595, a fost unul dintre cele mai importante evenimente din istoria militar a poporului romn. La Clugreni, oastea condus de Mihai Viteazul a obinut o strlucit victorie asupra otilor otomane invadatoare conduse de Sinan Paa. Raportul de fore era net favorabil oastei otomane. ntr-un raport al ambasadorului Spaniei, era scris: ...dintr-o parte au intrat n lupt 20.000 de oameni ai marelui vizir, de cealalt parte cei 10.000 de mobilizai din partea Valahiei, muli mai puini comparativ cu puterea turc.

Unirea de la 1600

Contextul internaional era complet nefavorabil Unirii. Puterile vecine vedeau n noul stat o contradicie cu interesele proprii. Habsburgii i vedeau ameninate planurile de meninere a Transilvaniei n sfera de influen, Polonia nu dorea pierderea controlului asupra Moldovei, iar Imperiul Otoman nu accepta ideea renunrii la ara Romneasc. Mai mult chiar, noul stat reprezenta o formul puternic, capabil s schimbe raportul de fore din regiune. Existau ns i conflicte interne, cauzate de insubordonarea nobililor maghiari din Transilvania care nu acceptau msurile impuse de noul Domn. Mihai nu reueste s nfrng revolta nobililor maghiari sprijiniti de generalul Basta (Mirslu 18/28 septembrie 1600) i astfel pierde Ardealul. n scurt timp Moldova va reintra n posesia Moviletilor aservii intereselor polone. Mihai ncearc s reziste atacului polon asupra rii Romneti, ns i pe acest tron se va urca un membru al familiei Moviletilor, Simion. Din ordinul generalului Gheorghe Basta, n 9/10 august 1601, Mihai Viteazul este ucis la 3 km sud de Turda.
Stema lui Mihai Viteazul dup Unirea rilor romne

9. Constantin Brncoveanu (1688 i 1714)

Constantin Brncoveanu (1654 - 15 august 1714), adus la tron de marea boierime, a fost domnitor al rii Romneti ntre 1688 i 1714 i nepot al domnitorului erban Cantacuzino.

Pn n anul 1709, Constantin Brncoveanu a reuit s menin o politic echilibrat ntre Imperiul Otoman, cruia i era vasal, i Imperiul German. Cu acesta din urm domnul Munteniei a ncheiat mai multe tratate secrete. n schimbul acestor servicii, Brncoveanu a primit pentru el i pentru familia sa mai multe moii i titluri nobiliare ale Sfntului Imperiu Roman de neam German. n 1709, o conjunctur european nefavorabil i greelile politice ale lui Constantin Brncoveanu au dus la dezastrul familiei. n anul 1711, sultanul a hotrt s se rzbune. Pentru aceasta a pus la cale un plan, aplicat abia dup trei ani, cnd Brncoveanu nici nu mai bnuia c ar mai avea dumani. Toate rudele lui, Cantacuzinii, care i sprijiniser pn atunci domnia, se ntoarser ns mpotriva lui. Constantin Brncoveanu a murit decapitat de turci. Constantin Brncoveanu a nfiinat Academia din Bucureti, o coal superioar avnd ca limb de predare greaca veche, n cldirile de la mnstirea "Sf. Sava".

Dup moartea lui Brncoveanu-Vod (1716) Imperiul Otoman a refuzat s mai accepte domnitori romni i a instituit Regimul Fanariot, alegnd domnii dintre familiile influente de greci care locuiau n cartierul Fanar, din Constantinopol. Aceti domnitori fanarioi, pot fi considerai ca funcionari ai Porii. ntre 1718 i 1739 Oltenia a fcut parte din Imperiul Austriei sub numele de Kleine Walachei (Mica Valahie, Muntenia fiind pentru nemi Die Grosse Walachei adic Marea Valahie).

Domnia fanariot a ncetat dup Revoluia lui Tudor Vladimirescu (1821), cnd sunt acceptai din nou domnitori pmnteni. n 1831 este adoptat Regulamentul Organic. La [24 ianuarie] 1859, ara Romneasc i Moldova se unesc n Principatele Unite Moldova i ara Romneasc, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza.

Romania 1859-1878

Colegiul National Dr. Ioan Mesota

Balan Radu Alexandru Clasa a XII-a B