Sunteți pe pagina 1din 23

Paraziti ai petilor

Imbolnaviri provocate omului de paraziti ai pestilor


Prezenta parazitilor la pesti este foarte comuna. Cu toate acestea majoritatea dintre ei nu sunt transmisibili sau patogeni omului,putand ridica probleme privind calitatea pestelui. Exista si specii de paraziti cu potential zoonotic, care paraziteaza in stadiul de larve la unele specii de pesti dulcicoli sau marini, putand fi transmisi omului prin consumul pestelui crud sau insuficient tratat termic. In zonele geografice, unde afectiunile provocare omului de unii paraziti ai pestilor sunt foarte frecvente se iau masuri stricte pentru depistarea si eliminarea de pe piata a pestelui infestat sau masuri care sa conduca la distrugerea parazitilor. Parazitii pestilor, in mare parte de natura animala, apartin grupelor: protozooare, viermi si crustacee.

A. Desi frecvent parazite la pesti, protozoarele parazite nu constituie un pericol pentru sanatatea consumatorului.
Dintre acestea, unele specii de mixosporidii apartinand genurilor Kudoa, Henneguya, Myxobolus, care paraziteaza in musculatura somatica a pestilor, produc deprecierea carnii acestora, reducandu-le valoarea alimentara. Din acest punct de vedere cele mai distructive sunt speciile genului Kudoa care sunt capabile de activitate proteolitica intensa si in pestele congelat producand inmuierea si gelifierea carnii acestuia. Dintre microsporidii, unele specii de Glugea, Pleistophora, Nosema, Cocconema paraziteaza intracelular la multi pesti marini si dilcicoli cauzand hipertrofia celulelor si formarea unor chisti sau tumori in zonele parazitate. Microsporidiile paraziteaza in celulele musculare, tegumentare, nervoase, in celulele peretelui tracusului digestiv, pestii gazda capatand un aspect respingator. Valoarea comerciala a pestelui parazitat scade considerabil. Pestii infestati cu mixosporidii si cu microsporidii, au valoare alimentara mult diminuata si aspect respingator, fapt pentru care nu pot fi comercializati. Din acest considerent, pestele infestat va fi utilizat la prepararea fainii si uleiului de peste.

B. Numeroase specii de viermi paraziteaza ca adulti sau larve in diferite organe sau tesuturi ale pestilor
Acesti viermi nu isi gasesc conditii corespunzatoare de viata in corpul omului, astfel ca pestii parazitati pot fi fara teama consumati de catre acesta. In tubul digestiv al omului viermii respectivi sunt digerati odata cu gazdele lor(pestii), fiind in acest fel distrusi. Viermii paraziti, transmisibili prin pesti la om si mamifere, apartin grupelor Trematoda, Cestoda, Nematoda, Acanthocephala. Dintre viermii trematozi, mai periculos pentru om este Opisthorchis felineus,care paraziteaza ca adult in canaliculele biliare, rar in intestin sau canaliculele pancreatice, la om, caine, pisica, porc etc. ciclul de dezvoltare este asemanator celui de Clonorchis sinensis.

Gazdele definitive elimina ouala embrionate produse de parazitii localizati in canalele biliare sau pancreatice. Evolutia lor va continua numai dupa ingerarea lor de prima gazda intermediara, reprezentata de gasteropode acvatice(Bithynia leachi); in corpul lor are loc ecloziunea, iar miracizii rezultati se transforma in sporocist, in care se formeaza rediile(in aproximativ 30zile); din redii ies cercari incomplet dezvoltati, care isi definitiveaza evolutia in hepato-pancreasul melcului;dezvolterea ulterioara necesita interventia celei de-a doua gazde intermediare, pestii de apa dulce(fam. Cyprinidae): la trecerea unui peste prin apropiere, cercarii vin in contact cu tegumentul acestuia, de care se fixeaza, apoi patrund in piele pana la organele interne unde se inchisteaza, transformandu-se in metacercari.(

Speciile de pesti parazitate de metacercarii trematodului Opisthorchis felineus sunt: crapul, platica, babusca, rosioara, linul, vaduvita. Focarele principale sunt in Extremul Orient si in zonele nordice ale litoralului lacului Ladoga(Finlanda). Infestarea omului se face prin consumul pestelui infestat, insuficient tratat termic, in care metacercarii au ramas viabili. Ei nu pot fi observati cu ochiul liber. In corpul omului, parazitii adulti provoaca inflamatii si degenerescente ale veziculei biliare si ficatului, astenie, cefalee, hepatomegalie, splenomegalie. In cazuri cronice se produce staza biliara.

Intrucat metacercarii din pestele parazitat sunt foarte rezistenti la sarare si congelare(pentru distrugerea lor este necesara o perioada de congelare mai mare de 2 saptamani)pentru prevenirea infestarii omului se recomanda o buna tratare termica a pestelui inainte de a fi consumat. Alti viermi trematozi ce pot fi transmisi omului prin consumul de peste sunt: Echinochasmus perfoliatus, Clonorchis sinensis, Metagonimus, Heterophyes heterophyes,etc. Focare cu asemenea paraziti se gasesc in tarile din Extremul Orient.

Dintre viermii cestozi, speciile de Diphyllobothrium sunt cele mai periculoase pentru om si animalele cu sange cald. Viermii adulti au aspect de panglica, alba, lunga pana la 20 m, formata dintr-un scolex(inarmat cu 2 botridii) si numeroase proglote. Se localizeaza in intestinul subtire al omului, cainelui, pisicii, vulpii.(tratat de ihtiopatologie). Ciclul biologic este de tip triheteroxen, necesita interventia a doua gazde intermediare: GI 1- copepode din genurile Cyclops, Diaptomus, la care se dezvolta larva procercoida;GI 2- pesti, mai ales Salmonidae, percidae, Esocidae, la care se dezvolta larva plerocercoida;pot interveni si pestii carnivori, drept gazde paratenice.(Mitrea I.L, 2002).

Diphyllobothrium latum paraziteaza in stadiu de plerocercoid, frecvent la pestii rapitori ca stiuca, biban etc.

Diphyllobothrium dendriticum este specific salmonidelor din Europa. Plerocercoizii speciilor de Diphyllobothrium au aspectul unor firisoare albe, de 1-6 cm lungime si 2-3 mm latime si sunt prevazuti anterior cu un scolex inarmat cu doua botridii rudimentare.

Infestare omului cu Diphyllobothrium latum sau D. dendriticum se face prin consum de peste proaspat, netratat termic sau de icre proaspete(in special de stiuca), netinute la sare un anumit timp(minim 2 saptamani). Acestia provoaca omului tulburari digestive, dureri abdominale, anemie, debilitate. Diagnosticul de laborator consta in examenul microscopic al fecalelor pacientului suspect, pentru a evidentia ouale operculate ale viermelui.

Numerosi viermi nematozi paraziti pot fi de asemenea trasmisi omului prin consumul de peste sau moluste proaspete. Dintre acestia cei mai periculosi pentru om sunt: Anisakis sp., Dioctophyme renale, Phocanema decipiensis, Gnathostoma spinigerum, Angiostrongylus cantonensis, Capillaria philippinensis etc. Ciclul de dezvoltare al acestor viermi necesita schimbarea a doua, trei gazde intermediare, gazda definitiva fiind reprezentata de masmifere sau pasari care se hranesc cu pesti. Copepodele, viermii sau molustele, sunt prima lor gazda intermediara. Pestii constituie cea de-a doua gazda intermediara

Anisakis sp.
paraziteaza in stadiul de larve la unele specii de pesti marini, inchistandu-se in peretii intestinali, apendicii pilorici, peritoneu, gonade, musculatura laterala. Chistii cu larve au o forma rotunda cu diametrul de 2-3 mm si de culoare alb murdar. In chist, larva este infasurata sub forma unei spirale cu lungimea de pana la 23 mm si latimea de 0.5 mm. Prin consumul pestelui crud sau insuficient tratat termic omul se poate infesta cu larve de Anisakis. Ajunse in tubul digestiv al omului, larvele vii se inchisteaza in peretele intestinal, provocand tulburari digestive, granuloame, soc anafilactic. Diagnoza clinica se bazeaza pe istoricul prezentat de pacient privind consumul de peste crud, semi-crud sau afumat. Recoltarea endoscopica de larve din stomacul pacientului, dupa 4-6 ore de la ingerare, poate fi relevanta in stabilirea diagnosticului. Controlul anisakiozei consta in eviscerarea pestelui imediat dupa capturare si congelarea lui la 200C. Pentru a prevenii infestarea omului cu larve de Anisakis, se recomanda ca pestele, inainte de consum, sa fie fiert, congelat sau sarat.

Dioctophyme renale
Paraziteaza in stadiul de larva in corpul unor specii de pesti(vaduvita, babusca), care se infesteaza prin consumul de viermi oligocheti(prima gazda intermediara). Prin consumul de peste proaspat, infestat cu larve de Dioctophyme renale, parazitul poate fi transmis mai rar omului si mai frecvent cainelui. Larvele de Dioctophyme renale se localizeaza in bazinetul renal, uretere, vezica urinara, cavitatea corpului, ficat, inima. Aici provoaca atrofierea tesutului renal, obstruarea ureterelor, a vezicii urinare, inflamarea peritoneului, ficatului. Simptomele mainfestate de om sunt colicele renale, hematuria, retentia de urina. Examenul microscopic al urinei permite evidentierea oualelor viermelui si confirmarea diagnosticului. Indepartarea rinichiului afectat este singura cale de tratament. Pentru prevenirea infestarii cu acest vierme, se va consuma pestele numai dupa ce a fost in prealabil prelucrat termic(bine prajit, fiert).

Phocanema decipiensis

Se intalneste ca parazit la multe specii de pesti marini(in special la cod). Prezenta larvelor acestui parazit in peste, degradeaza aspectul comercial al pestelui.

Gnathostoma spinigerum
este un nematod parazit, transmis frecvent, prin consum de peste infestat cu larve, populatiilor umane din Extremul Orient. Viermele adult paraziteaza in stomacul felinelor, canidelor, omului. O prima gazda este reprezentata de unele specii de copepode. Cea de-a doua gazda intermediara este reprezentata de unele specii de pesti de apa dulce. Prin consumul acestora in stare cruda sau insuficient tratata termic, larvele ajung in tubul digestiv al omului, migreaza in muschi, piele, provocand un sindrom specific.

Larvele nematodului Angiostrongylus cantonensis constituie una din cauzele meningitei la om in Extremul Orient, Pacific. Accidental, larvele insectei diptere Pyophlla casei (o musca ce isi depune ouale pe carne si branza)care se dezvolta pe branzeturile grase, carne si peste, sarate si afumate, ingerate de om, se inchisteaza in peretele tractusului digestiv al acestuia, ducand aici o viata parazitara fara a-si continua dezvoltarea. Prezenta acestor chisturi cu larve provoaca omului unele tulburari digestive.

3. Imbolnaviri provocate omului de biotoxine din peste


Atat din punct de vedere al sanatatii omului cat si pe plan economic, cea mai nociva biotoxina produsa de pesti este veninul. Veninul, o biotoxina termostabila, provoaca moartea omului prin tulburari gastrointestinale, o usoara paralizie si, in cazuri extreme, moartea. Exista unele specii de pesti cum ar fi chiscarul, rechinul, vulpea de mare, heringul, hamsia, care prezinta totdeauna un grad de periculozitate pentru om, cauza nefiind insa cunoscuta .

Un alt tip de intoxicatie este cea scombrica cauzata de consumul unor pesti din familia Scombridae(ton, marcou) si Clupeidae(sardina, sardinela). Acesti pesti pot deveni toxici ca urmare a unei manipulari sau conservari defectuoase. Toxina scombridelor, termostabila, se acumuleaza in carnea pestelui, ca urmare a proliferarii microbiene din timpul depozitarii si nu poate fi inactivata in timpul afumarii sau consumarii. Scombridele toxice consumate de om provoaca acestuia, in cateva minute, alergie sau botulism. Primele simptome sunt ameteala, dureri de cap, dureri la nivelul fetei, gatului. Cauza intoxicatiei scombrice nu este bine cunoscuta. S-ar parea ca ar avea loc o crestere a concentratiei de histamina in carnea acestor pesti. Scombridele se caracterizeaza printr-o concentratie crescuta de histidina libera, aminoacid care se transforma in histamina, sub influenta unei decarboxilaze bacteriene. Decarboxilaza bacteriana se intalneste in general la Enterobacteriacee si in special la Proteus morganii si la specii de Klebsiella si Hafnia.

Totusi, histamina nu pare a fi singura responsabila de intoxicatia scombrica deoarece simptomele tipice nu apar cand ea este ingerata in stare pura. Se presupune ca ar exista o actiune sinergica a cadaverinei. Pentru a prevenii intoxicatiile cu biotoxine din peste, este necesar sa se cunoasca bine care sunt speciile ce contin asemenea substante si sa se evite consumarea lor atunci cand concentratia in histamina depaseste norma internationala admisa de 20 mg/100 g peste.

4. Imbolnaviri provocate omului de unele substante chimice acumulate in peste


Alimentele contaminate cu unele substante chimice, constituie un pericol pentru sanatatea omului. In tesuturile pestilor, substantele chimice se pot concentra prin biocumulare, in timpul vietii lor.

Compusii precum cadmiul, cobaltul, plumbul, reziduurile de pesticide(DDT) si de bifenil-policloruri(PCB) au retinut si continua sa retina atentia specialistilor. In tabelul urmator sunt trecute limitele pentru unele metale grele si pesticide organo-clorurate in apele piscicole(dupa Schlotfeldt, H.J., 1995-The European Association of Fish Pathologists)

Preventia si controlul imbolnavirilor provocate omului prin consumul de peste si alte produse alimentare pescaresti, se realizeaza prin: aplicarea unei legislatii adecvate, cu referire la codul igienic al produselor rezultate din pescuit si acvacultura. Analiza hazardului si controlul punctelor critice in obtinerea si procesarea alimentelor pe baza de peste si alte produse pescaresti. Management adecvat in pascuit, acvacultura si procesarea produselor, care sa vizeze calitatea acestora. Informarea si educarea populatiilor umane privind pericolul imbolnavirilor provocate de consumul de peste si alte produse alimentare pescaresti si masurile ce trebuiesc luate in vederea prevenirii acestor imbolnaviri(consum de produse bine preparate termic, renuntarea la unele obiceiuri alimentare) Pentru zonele geografice cu climat temperat, literatura de specialitate mentioneaza ca ihtiozoonoze specifice, opistorchoza, difilobotrioza, anisakioza (Munteanu,G. ,Bogatu,D., 2003)