Sunteți pe pagina 1din 23

Proteze pentru mini

Scurt istoric al protezei pentru mini


Roman savant Plinius cel Btrn (23-79 d.Hr.) a scris despre un general roman din al doilea razboi punic (218-210 .Hr.), care a avut braul drept amputat. A avut o mn confecionat din fier pentru a deine scutul lui i a fost capabil s se ntoarc la lupt. n Evul Mediu avansarea n protetica a fost redusa altele dect crligul pentru mn i piciorul cui. Cele mai multe dintre proteze de timp s-au fcut pentru a ascunde diformitati sau rnilor suferite n lupt. Acesta a fost comun pentru comerciani, pentru a proiecta i a crea membre artificiale. Ceasornicarii au avut rol esenial n adugarea de funcii complicate interne cu arcuri i unelte.

Renaterea (1400 la 1800) a inaugurat noi perspective in art, filozofie, tiin i medicin s-a produs o renatere n istoria de proteze. Protezele n general, n cursul acestei perioade au fost fcute din fier, oel, cupru i lemn.

n 1508, germanul mercenar Gotz von Berlichingen a avut o pereche de mini avansate tehnologic fabricate din fier dup ce a pierdut braul drept n btlia de la Landshut. Minile puteau fi manipulate cu ajutorul minii naturale suspendata cu curele din piele

Gotz von Berlichingen


-proteza care a revolutionat tehnica protezelor mainii - era confectionata din fier si asigura o mobilitate buna

ndreaptndu-ne spre timpurile moderne


Datorit Rzboiului Civil din SUA, numarul de amputari a crescut astronomic, fornd americanii pentru a intra n domeniul inovarii protezelor. Noile tehnologii au avansat in domeniul protezarii crescndu-le gradul de manevrabilitate si functionalitate. Apariia de microprocesoare, cipuri de calculator i robotic n dispozitivele de astzi sunt proiectate pentru a reveni la stilul de via. Protezele astazi sunt mai realiste realizate din silicon sau alte materiale i sunt capabile de a imita functia de membru in mod natural mai mult acum dect oricnd nainte.

Terminalele contin o gama de crlige, extensori, minile sau alte dispozitive. Crligul este un sistem format din 2 pri, deschiderea voluntar simplu, convenabil, uor, robust, versatil i relativ accesibile. Crligele, evident, nu se potrivesc estetic cu mna uman n aparen i versatilitatea general.

Dispozitivele cosmetice, din plastic, cu mnu, sunt cele mai ieftine proteze de mn, fiind total lipsite de funcionalitate. Ceva mai complexe sunt protezele funcionale, cu acionare prin cablu, dar cele mai performante pn la apariia minii bionice erau protezele mioelectrice, care permit micri de prindere i de rotaie. Ele capteaz semnale electrice de la muchii minii atunci cnd acetia sunt ncordai de purttorul protezei, iar un motora transpune aceste semnale n micri. Pe acelai principiu funcioneaz i mna bionic, dar cu deosebirea c ea are cinci motorae, cte unul pentru fiecare deget.

Protezele pentru mana pot fi de mai multe tipuri:


Proteza artificiale Proteza mioelectrice Proteza robotica Proteza artificiala este special creata pentru functia estetica aceasta are aspectul asemanator membrului conrolateral. Este confectionata in special din rasina acrilica confectionata dupa un mulaj, aceasta variaza in culori si marimi. Usoar, fiabil, contribuie substantial la reintegrarea socioprofesional a pacientului. Mana se reconstruieste cel mai greu, folosind siliconul, obtinandu-se o proteza de forma, culoare, marime, elasticitate ca si o mana normala.Proteza respectiva se fixeaza cu vacuum, 'gen manusa". Are de obicei rol estetic, dar pacientul poate ridica obiecte usoare (ochelari, un pix, o cesca, pahar nu prea plin)poate fuma, scrie, lucra la calculator, poate conduce, ajutat de cealalta mana.

Proteza mioelectrica

I-Limb Ultra

Protezele mioelectrice folosesc semnalele electromiografice sau potenialele de aciune ale muchilor contractai voluntar.

Protezele modulare create de Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory.

Protezele mioelectrice sunt cele care pot oferii cea mai mare manevrabilitate pentru un pacient. Aceasta are un nivel foarte ridicat din punct de vedere tehnic . Pot fi confectionate din diverse materiale ca fibra de carbon, otel sau titan. Singurul dezavantaj ar fi pretul foarte ridicat

Cel mai important lucru legat de mna bionic n discuie este modul n care poate ea ndeplini sarcinile cotidiene ale unei persoane. Pentru c, la urma urmei, nu vorbim despre un gadget menit s ne amuze, ci despre un dispozitiv a crui menire este s amelioreze condiiile de via ale persoanelor cu anumite dizabiliti. Astfel, n videoclipurile ataate acestui material, Bebionic demonstreaz cele 14 tipare de prindere i micare ale protezei V3 i modul n care este ea capabil s presteze activiti domestic, de la ntinderea untului pe felia de pnine cu un cuit, pn la operarea computerului cu mouse-ul, rezolvarea unui cub Rubik i chiar legarea ireturilor.

Protezele robotizate

Bratul DEKA

Pentru ca o lucrare prostetic a membrelor robotizate de a funciona, trebuie s aib mai multe componente pentru a le integra n funciile corpului: Biosenzori detecteaz semnale de la sistemul nervos sau muscular al utilizatorului. Apoi releele cu aceste informatii trimit la un controler situat n interiorul aparatului. Exemplele includ fire, care detecteaza activitatea electrica pe piele, electrozi ac implantai n muschi, sau matrice de electrozi solid-state ce ajuta creterea neuronilor. Un tip de aceste biosenzori sunt angajai n proteza mioelectric.

Reinervarea muscular vizat este o tehnica in care nervii motori care controlau n prealabil muchii unui membru amputat sunt redirecionate chirurgical astfel nct s reinerveze o regiune mica a unui muchi mare, intact, cum ar fi pectoralul mare. Ca rezultat, atunci cand un pacient are degetul mare lips, o mic zon de muchi de pe pieptul lui se va contracta n schimb. Prin plasarea senzorilor pe muschiul reinervat, aceste contracii pot fi folosite la controlul a unei pari corespunztoare din proteza robotic.

Mecanism de functionare
Cum functioneaza proteza bionica? Spre deosebire de protezele clasice, mana bionica este controlata miolitic, putand astfel sa execute cele mai delicate miscari. Aceasta functioneaza cu ajutorul catorva electrozi atasati la nivelul pielii, care culeg si interpreteaza semnalele electrice create prin contractia fibrelor musculare de la nivelul bratului amputat. Astfel, cand persoanele isi incordeaza muschii ramasi din bratul amputat se transmite un semnal mainii bionice, pe care aceasta il transforma in impulsuri electrice. Apoi, prin intermediul a 5 motorase, degetele artificiale sunt miscate.

Proteza Bionica poate fi atasata fara sa fie nevoie de o interventie chirurgicala. Pentru ca proteza sa poata functiona, este necesar ca anumite grupe musculare sa fie inervate, motiv pentru care, inainte de a achiziiona proteza, trebuie efectuat un test care sa verifice gradul de funcionare a muschilor respectivi. In consecina, nu orice persoana cu mana amputata poate beneficia de tehnologia performanta. Daca pacientul are indicatie pentru mana bionica, el va fi invatat, in cadrul centrului de protezare, cum se foloseste, prin intermediul unui simulator pe calculator. Abia dupa ce invata sa-si coordoneze miscarile poate fi montata mana bionica. Nu este necesara nici o interventie chirurgicala pentru a putea fi atasata pe membrul amputate, ci se ataseaza pur si simplu la fel ca si protezele clasice.

Montarea protezei bionice

Pentru c dispozitivul nu are un aspect tocmai plcut, el trebuie acoperit cu o mnu. Opiunile sunt fie o mnu standard, mai ieftin, confecionat din PVC, fie una fabricat din silicon, care imit foarte bine pielea uman, dar care este i foarte scump. Pe aceasta din urm pot fi implantate chiar i fire de pr. Ambele modele se uzeaz dup maximum un an i trebuie nlocuite.