CONTROLUL MOTOR

Project RO/04/B/P/PP 17 5006

CONTROLUL MOTOR

Controlul muscular

Coordonarea

Echilibrul

Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Controlul muscular
Abilitatea de a activa un grup limitat de UM
ale unui singur muschi fara a intra in actiune si alti muschi si fara a se produce o inhibitie a celorlalti muschi. Este act constient realizabil prin controlul motoneuronilor medulari de catre centrii superiori. Forta de contractie Directia de miscare

Controlul muscular Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Controlul muscular-antrenare
Necesita-concentrare -cooperare din partea pacientului -relaxare deplina a pacientului -adoptarea unei posturi de echilibru -absenta durerii Antrenamentul se incepe de la unghiuri
articulare mici.

Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Controlul muscular-antrenare
METODELE FOLOSITE PENTRU

ANTRENARE *STRETCH ING-intindere rapida a tendonului, asociat cu electrostimulare. *TEHNICI FNP-crearea unor supraimpulsuri pe o cale interneuronala cu scopul de a atinge pragul de stimulare *EXCITATIA CUTANTA(metoda Rood)completeaza stretchingul *Activarea imaginativa-concentrare asupra unui singur muschi fara a realiza miscarea.
Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Controlul muscular-antrenare
*ANTRENAREA PERCEPTIEI
CONTRACTIEI Constientizarea contractiei prin aplicarea rezistentei la miscare, rezistenta ce creste progresiv. *ELECTROSTIMULARE NEUROMUSCULARA-cuplarea stimularii electrice neuromusculare cu contractii voluntare. 3-5contractii/sedinta.
Project RO/04/B/P/PP 17 5006

COORDONAREA
Activarea unor scheme de contractie ale unor
muschi cu forte apropiate si scopuri apropiate insotite de inhibitia simultana a celorlalti muschi. Contractie agonisti Coordonarea Relaxare anatgonisti Contractie stabilizatori Project RO/04/B/P/PP 17 5006

COORDONAREA
Obtinerea coordonarii presupune inhibitia
excitatiei, automat, realizata prin repetitii ca urmare a formarii unor engrame la nivel cortical, prin care se scot din activitate unitatile motorii care nu participa la actul motor comandat. Astfel in jurul fiecarei excitatii se produce o inhibitie, care se consolideaza ceea ce permite cresterea intensitatii excitatiei, adica o crestere a fortei si vitezei de executie. Tulburarile de coordonare sunt intalnite mai frecvent in leziunile de neuron motor central.
Project RO/04/B/P/PP 17 5006

 PERTURBAREA COORODONARII-

COORDONAREA

incoordonare Factorii care determina: *efortul muscular intens *activitatea motorie de baza asociata cu activitati secundare care ajung sa perturbe actul motor principal *incarcarea corpului *starile de stress, suprasolicitare, anxietate *durerea *oboseala *inactivitatea fizica Project RO/04/B/P/PP 17 5006

COORDONAREA

ASPECTELE CLINICE Ataxia-pierderea stabilitatii posturale Adiadocokinezia Dismetria Disinergia/Asinergia Tremor;Tremuraturi Nistagmus Disartria Miscari coreiforme, atetozice Spasme Balism/hemibalism Project RO/04/B/P/PP 17 5006

 ANTRENAREA SI REFACEREA

COORDONAREA

COORDONARII *descompunerea actiunii=desintetizare!executia miscarii *cresterea numarului de repetitii 2-3-4repetitii cu pauze *executarea perfecta a miscarii urmata de cresterea vitezei de executie Antrenarea coordonarii se realizeaza cu ajutorul tehnicilor de facilitare neuroproprioceptiva-raspandirea excitatiei si angajarea mai multor neuroni motori.
Project RO/04/B/P/PP 17 5006

 Alte metode de antrenament: *mobilizari articulare si poliarticulare-exercitii

Frenkel *gestualitatea coordonata *terapia ocupationala *coordonarile paliative Legile F. Kottke pentru reeducarea coordonarii: *exercitii zilnice *evitarea contractiilor musculare suplimentare *intarirea perceptiei senzoriale Project RO/04/B/P/PP 17 5006 *forta

COORDONAREA

ECHILIBRUL
Abilitatea de a mentine sau a mobiliza corpul
fara a cadea, cu mentinerea liniei gravitationale a corpului in interiorul poligonului de sustinere. ECHILIBRUL DIFERIT DE STABILITATE Stabilitatea-proprietatea de a recastiga echilibrul fara sa cada atunci cand acesta este perturbat. Stabilitatea se realizeaza atat timp cat sistemul musculoscheletal se poate acomoda cu perturbarile de echilibru si readuce corpul in pozitie de echilibru.
Project RO/04/B/P/PP 17 5006

ECHILIBRUL
Componentele senzoriale ale echilibrului
Aferenta Aferenta vestibulara Aferenta somatosenzorial -proprioceptiva

vizuala

Perceptia centrala a informatiei

senzitivo-senzoriale de la cele trei sisteme de receptie
Project RO/04/B/P/PP 17 5006

ECHILIBRUL
Reflexele vestibulare Raspunsuri posturale anticipatorii Raspunsuri posturale automate Miscari posturale volitionale

Componentele motorii ale echilibrului Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Componentele motorii ale echilibrului

1.Reflexele vestibulare-au rol de orientare

egocentric, geocentric, exocentric. 2.Raspunsuri posturale automate-permit refacerea stabilitatii prin raspunsuri posturale declansate in conditiile existentei tendintei de iesire a centrului de greutate. In afara poligonului de sprijin. Cuprind:*strategia gleznelor *strategia soldurilor *strategia suspensiei *strategia pasilor Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Componentele motorii ale echilibrului

3.Raspunsuri posturale anticipatorii-preced
perturbarea echilibrului si constau in masuri de contracarare.

4.Miscari posturale volitionale-sunt miscari in

care in mod voit de muta linia gravitationala a corpului spre limita stabilitatii .

Project RO/04/B/P/PP 17 5006

TESTAREA ECHILIBRULUI
Echilibrul static-ortostatism static: *testul Romberg simplu-ochii inchisi 2030secunde *testul branciului-Romberg+balans *testul unipodal-cronometrarea timpului Se urmaresc eventualele dezechilibre care duc la sprijin pe MI opus, MS de aceeasi parte, atingerea solului.

Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Project RO/04/B/P/PP 17 5006

TESTAREA ECHILIBRULUI
Echilibrul activ *evaluarea mersului *aprecierea pastrarii echilibrului la flexia
trunchiului din ortostatism cu sprijin prin intermediul MS.

Project RO/04/B/P/PP 17 5006

TESTAREA ECHILIBRULUI
BILANTURI FUNCTIONALE *Scala echilibrului Berg-14actiuni, cotate 0-4 *Scala abilitatilor de miscare-10teste, cotate 0-2 *Testul "ridica-te si mergi -la hemiplegici,
cronometrare. *Scala evaluarii mersului-aprecierea MS *Testul de echilibru Tinetti si testul mersului Tinetti-analiza componentelor mersului (lungime pas, inaltime pas, continuitate),traseu, pozitia segmentelor MI.
Project RO/04/B/P/PP 17 5006

RUPEREA ECHILIBRULUI

In boli neurologice periferice sau centrale Boli ale aparatului locomotor Tulburari senzoriale Evaluarea clinica in perturbarile echilibrului cuprinde pe langa testele mentionate, aprecierea mecanismului de producere a perturbarii, testarea functionala in scopul estimarii gravitatii.
Project RO/04/B/P/PP 17 5006

RUPEREA ECHILIBRULUI
PRINCIPIILE RECUPERARII

ECHILIBRULUI *antrenarea unuia din sistemele care intervin in echilibru prin suprimarea celorlalte sisteme *antrenament pe suprafete stabile/instabile *utilizarea MS ca elemente de stabilizare *castigarea abilitatii functionale motorii

Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Recuperarea echilibrului
1.Antrenarea sistemelor senzitivo-senzoriale *antrenarea informatiei somatosenzitiveprin suspendarea vazului *antrenarea informatiilor vizuale *antrenarea informatiilor vestibulare-pe suprafete instabile

Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Recuperarea echilibrului
2. Controlul centrului de greutate Are in vedere mentinerea pozitiei liniei de
gravitatie a corpului, asigurarea rotatiei in jurul acestei linii, iesirea in afara acestei linii fara pierderea echilibrului. *echilibrul in pozitie sezand *echilibrul la transfer sezand-ortostatism *echilibrul in ortostatism *echilibrul in mers
Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Recuperarea echilibrului
Antrenarea
echilibrului parcurge mai multe nivele: Nivelul 1-acorda atentie modului in care se produce contactul dintre bolta plantara si suprafata de spriji, formarea arcului plantar. Formarea unui arc plantar care sa permita stabilitate se face cu ajutorul degetelor care pot avea un contact mai important cu solul de genul apucarii suprafetei de sprijin.
Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Recuperarea echilibrului
Odata obtinut acest arc plantar
pot incepe exercitiile de echilibru din pozitie sezand, apoi ortostatism, de la planseta stabila la planseta instabila.

!pastrarea arcului plantar in

timpul exercitiilor
Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Recuperarea echilibrului

Formarea arcului plantar "Prehensiunea "degetelor

Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Recuperarea echilibrului
Din aceasta pozitie se pot executa pasi
inainte/inapoi 6-12repetitii odata pe zi. Nivelul 2-utilizarea plansetelor stabile ci incercari de plans in toate planurile, bi sau unipodal. Durata 530minute/zi.

Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Dezechilibre in planul sagital, Oblic, frontal,unipodal.

Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Recuperarea echilibrului
Nivelul 3- utilizarea unor plansete instabile de
tipul unor sandale cu rotile sau plansete rotunde instabile Sandale cu rotile Antrenarea pe plansete instabile parcurge urmatoarele etape.

Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Recuperarea echilibrului
1.Sprijin unipodal,alternativ, ochii deschisi, alternativ. Daca este posibil apoi ochii inschisi. Daca nu este posibil atunci se incearca sprijin bipodal cu ochii inchisi.

Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Recuperarea echilibrului
MI departate, ochii deschisi, se poate incerca progresiv marirea distantei dintre MI cu inchiderea ochilor. Apoi sprijin unipodal cu ochii deschisi, cu ochii inchisi.

Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Recuperarea echilibrului

Utilizarea unei plansete cu instabilitate ridicata si efectuarea acelorasi exercitii.

Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Recuperarea echilibrului
Reguli: Durata unui exercitiu minim 1-2secunde mai putin de 10secunde. b.Atingerea pragului de 10secunde impune cresterea gradului de instabilitate a platformei. c.Se recomanda 3seturi d. Se asociaza cu utilizarea sandalelor cu rotile 2-3minute; 30secunde de stretching triceps sural;
Project RO/04/B/P/PP 17 5006