Localizare

si cadru

natural;
Scurt

istoric; Obiceiuri si traditii; Gastronomie; Personalitati; Obiective turistice; Folclor; Bibliografie.

 Banatul,

cunoscut i ca Fruncea rii, este regiunea situat n vestul Romniei. Locuitorii acestei zone, bnenii, se disting prin anumite caracteristici culturale, uor diferite fa de alte zone ale Romniei. Costumele lor populare, muzica i obiceiurile gastronomice sunt n mare parte influenate de populaiile vecine. Banatul este o regiune aparte a rii, unde orice turist este ntmpinat cu ospitalitate.

Cu o suprafa de aproximativ 20.000 km, Banatul cuprinde judeul Timi, Cara-Severin (mai puin localitile Bucova, Cornioru, Bouarii de Jos, Bouarii de Sus i Preveciori), partea de la sud de Mure a judeului Arad, vestul Mehediniului (localitile Baia Nou, Dubova, Eibenthal, Ieelnia, Orova i Svinia) i localitile Slciva i Pojoga din Hunedoara. Deoarece Banatul este poziionat n extremitatea vestic a Romniei, este considerat ca fiind o zon favorizat pentru turism, fiind cea mai apropiat de Europa Vestic, de unde provin numeroi turiti strini.

Banatul

se nvecineaz n partea de est cu judeul Hunedoara i Oltenia, n sud i vest cu Ungaria i Serbia iar la nord cu regiunea Criana.

Regiunea are un relief diversificat, avnd deopotriv cmpii, dealuri i muni, acetia din urm grupnduse n formaiuni situate n Carpaii Meridionali Munii Cernei i arcului, sau formaiuni din Carpaii Occidentali Munii Banatului i Poiana Rusc. Dealurile cu caracter piemontan ocup aproximativ o treime din suprafaa Banatului, fiind rsfirate att n partea de nord, unde se afl Dealurile Lpugiului i Lugojului, ct i n partea de sud (Dealurile Oraviei, Dognecei i Pogniului).

Cmpiile variaz n altitudine, de la 140 de metri, cum este cazul cmpiilor Vingi i Buziaului, la anumite zone unde altitudinile coboar chiar mai jos, pn la 100 de metri, n luncile rurilor. Vulcanii stini Piatra Roie i Sumigu au aproximativ 200 de metri n altitudine i fac parte din formaiunile de relief specifice zonei.

Banatul are o populaie de aproximativ 950.000 de locuitori, mediul rural benficiind de majoritate, adic 780.000, n timp ce n mediul urban triesc doar 170.000 de oameni. Populaia Banatului are multe naionaliti n alctuire, astfel c 510.000 de locuitori sunt romni, 230.000 germani, 40.000 srbi, 6.000 rui, crora li se adaug i alte naionaliti.

Regiunea Banatului, n vremea comunismului, a fost o diviziune administrativ - teritorial situat n sudul Romniei. nfiinat n 1960, Banatul a avut acest statut doar civa ani, fiind desfiinat n 1968, cnd s-a revenit la mprirea pe judee. Resedina Banatului a fost stabilit la Timioara. Astfel, conform noii ntinderi, regiunea include actualele judee Timi, Cara-Severin i puin din Arad. Teritoriul denumit Banat este cuprins ntre Mure, Dunre, Tisa i Munii Cernei, trgndu-i originea de la vechea organizaie politic Banatul de Severin. Regiunea istoric a Banatului cuprinde astzi zone din Romnia, cteva din Ungaria i Serbia. Cea mai mare parte o gsim pe ntinsul rii noastre, mai precis dou treimi, n care regsim judeele Arad, Hunedoara, Mehedini, Cara-Severin i Timi, avnd ca limite naturale rurile Tisa i Mure, fluviul Dunre i Culoarul Timi-Cerna.

Timisoara considerata de-a lungul timpului loc de interferenta a mai multor culturi si religii, s-a remarcat in istoria ei multiseculara si prin continuitatea traditiilor.

Obiceiuri de nunta
n Banat nunta era cel mai important i mai spectaculos obicei, la care lua parte cu mare bucurie, ntreaga comunitate, de la mic la mare. Un moment important al nunii este chemarea la nunt, care se face de ctre cavalerii de onoare. Ei cutreier satul i invit oamenii la ceremonie, oferindu-le o sticl de rachiu. Cei care accept s bea sunt ateptai la nunt, care dureaz cel puin dou zile.

nainte de ceremonie, cnd mirele se duce la prinii miresei ca s o cear, i se aduce mai nti o btrn din sat, apoi o feti i abia la urm apare mireasa lui. n biseric, mireasa arunc pe jos cu boabe de mac dac nu vrea s aib copii imediat. Se spune c numrul boabelor aruncate este egal cu numrul anilor care vor trece pn la apariia copiilor. Ceremonia este urmat de osp, apoi de jocul miresei, pentru care nuntaii pun la btaie sume de bani. A doua zi dup nunt, mirii merg la o fntn de la o rscruce de drumuri, scot o gleat de ap i le toarn oamenilor s se spele pe mini, primind n schimb bani. Tot a doua zi, mirii merg la nai pentru a le duce un cadou, drept mulumire.

Sarbatoarea Botezului Domnului Pastreaza inca ecouri arhaice in vestul tarii.In unele sate retrase , mai ales din zona Banatului montan, fetele alearga cu noaptea in cap dupa apa neinceputa cu puteri magice. Luata din fantana sau din rau , aceasta apa oferea, in credinta populara, puteri nebanuite.Fata care o aducea prima acasa era cea mai harnica pe toata durata anului. Apa neinceputa era pastrata la fel ca si aghiazma, pentru ca alunga spiritele rele si bolile din gospodarie.

Banatenii sunt invatati sa manance bine la fiecare masa. Nu exista masa de pranz fara ciorba, supa cu zdrente este preferata banatenilor. In general mancarurile banatene sunt grase, bogate, deseori contin legume prajite, iar uneori contin si smantana. In bucataria banateana se gateste foarte mult cu carne de porc si de pui. Foarte rar cu carne de vaca sau peste.

In Banat ciorbele sunt in general dulci si neacrite. Cei care doresc totusi o ciorba acrisoara folosesc sarea de lamaie sau otetul. Banatenii mananca destul de des supele cu taietei de casa, supele gulas si ciorbele cu tarhon. Mai tot timpul supele se pregatesc cu taietei de casa. Se pare ca taieteii se folosesc atat la prepararea mancarurilor, cat si la prepararea dulciurilor. Din ei se obtin renumitele ,,iofca cu varza, branza, nuca, lapte si mac. Gulasul este si el la randul lui nelipsit din toate bucatariile banatene.

Specificul acestor mancaruri banatene este sosul cu rantas care se obtine din faina incinsa, care se stinge cu supa de oase sau supa de legume si se ingroasa cu smantana. Nelipsitul rantas se foloseste chiar si la sarmale. Aceste se pregatesc din carne tocata. De obicei le fac foarte mari, total diferite de cele din Moldova si Dobrogea care sunt micute. Banatenii au in zona un preparat numit ,,Vargabeles. Se obtine din budinca facuta din taietei de casa cu branza de vaci si stafide, invelita in foaie de plancita si coapta in cuptor la foc mic.

CE SE MANANCA SI SE BEA LA MASA IN BANAT? Tuica se serveste alaturi de cunoscutele pogacele. Printre cele mai cunoscute mancaruri amintim: zacusca, ciorba de vitel, ciorba de sfecla, sarmalele taranesti, ceapa umpluta, budinci.

Vincentiu Babes

Vinceniu Babe (n. 21 ianuarie 1821, Hodoni - d. 22 ianuarie 1907, Budapesta) a fost un avocat, profesor, ziarist i om politic romn din Banat , stabilit la Viena, unde sa cstorit n anul 1851 cu Sophia Goldschneider . A fost unul dintre fondatorii Partidului naional romn din Translivania pn n 1891. A luptat pentru drepturile naionale ale romnilor din Transilvania i a fost de mai multe ori deputat n parlamentul din Budapesta. Vinceniu Babe a fost unul din membrii fondatori ai Academiei Romne. A fost tatl lui Victor Babe.

Filaret Barbu
Filaret Barbu a fost fiul lui Iosif Hazi Barbu, crnar de meserie, i al Emei Barbu, nscut Drago. A cunoscut de timpuriu sunetele muzicale ale tarafurilor de lutari, care cntau de diminea i pn trziu n noapte n birtul bunicului su. A urmat cursurile secundare la Lugoj i Caransebe. A absolvit conservatorul la Viena, unde a studiat vioara i contrapunctul cu maetrii vienezi, ntre 19221926, la Neues Wiener Konservatorium. ntors n Romnia, a devenit profesor de muzic la liceul Coriolan Brediceanu din Lugoj i dirijor al corului "Ion Vidu", la a crui nfiinare, n 1922, a fost unul dintre iniiatori. Lucrarea sa de debut a fost vodevilul Privighetoarea alb, dup care au urmat o serie ntreag de lucrri, ntre care i Armonii bnene, Nocturn, Roz alb, etc. A decedat n 1984 la Timioara.

Lucrari muzicale

Privighetoarea alb, 1924 Lugojana nou (prelucrri corale), 1928 Armonii bnene (operet n 3 acte) 1935 Florentina (opereta in 2 pri), 1940 Omul (oratoriu), 1942 Balada lui Blcescu (oper), 1948 Ana Lugojana (operet n 3 acte), 1950 Plutaul de pe Bistria (operet n 3 acte), 1955 Sun buciumul (cantat), 1958 l mai mare om din lume (balet ntr-un act), 1959 O nunt n Tara Oaului (muzic de film), 1960

Sarmizegetusa Ruinele Sarmizegetusa sunt cel mai interesant obiectiv turistic din aceasta zona, ce evoca vremurile de mult apuse ale orasului roman.

Casa cu lacat Este o faimoasa cladire din Arad. Conform legendei se spune ca cel care va deschide lacatul, primeste casa. Dar aceasta a ramas o vorba fara temei, deoarece lacatul nu are mecanism si gaura pentru cheie este facuta numai pentru inselarea ochilor. In coltul cladirii, spre strada Plevnei, exista o nisa in care se afla un trunchi de copac inconjurat cu o bara metalica inchisa cu un lacat. Cercetarile au stabilit ca butucul, construit in 1827, a avut doar un caracter decorativ.

Castelul Huniazilor Castelul Huniazilor este monumentul remarcabil si marca turistica a judetului Hunedoara. Este o constructie impunatoare, inalta, cu turnuri, turnulete, ferestre si balcoane, ce a fost transformata in muzeu. Castelul Huniazilor a fost cladit de catre Iancu de Hunedoara, in secolul XV, pe locul unei intarituri mult mai vechi ce se afla pe o stanca, inconjurata de apele paraului Zlasti.

Manastirea Prislop Se afla in localitatea Hateg, veche de 500 de ani, adaposteste icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, cat si icoanele pictate de parintele Arsenie Boca, de numele caruia se leaga renasterea acestei manastiri.

Legenda spune ca Domnita Zamfira, al doilea ctitor al manastirii, a fost grav bolnava atunci cand a venit la manastire, si s-a vindecat band apa din izvorul cu puteri tamaduitoare din curtea manastirii.

Pestera liliecilor Este situata langa localitatea Moneasa, din judetul Arad.Este deosebit de frumoasa, fiind sapata in calcar negru si ornamentata cu foarte multe stalactite si stalagmite.

Folclor
Costum barbatesc din zona de campie a Banatului: camasa si pantalonii pe panza de in sau bumbac cu motive florale cusute cu matase colorata sau alba Curea din tesatura de matase si fir auriu.

Costum barbatesc din zona colinara a Banatului: camasa si pantalonii din panza de in, cu motive florale cusute cu matase colorata si alba. Ilic din postav cu motive geometrice negre.

Costumul femeiesc din zona colinara a Banatului: catrinte pe catifea, ie poale din panza de in cusute cu motive geometrice si dantele tip fileu.

Costum femeiesc din Campia Banatului: ie si poale din panza de in, cu motive geometrice si florale, catrintele tesute din lana si matase colorata.

Costum femeiesc din sudul Banatului: catrinta din catifea, ie poale din panza, motive florale cu lame si paiete.

 www.wikipedia.ro http://www.edithskitchen.ro/ http://referat.clopotel.ro/ http://www.inromania.info/banat.html

http://www.turismland.ro/zona-

turistica/banat/statiuni-turistice-banat/