Universitatea Politehnica din Timisoara Facultatea de Mecanica Sectia Inginerie Industriala

Proiect

Selectia Materialelor

Coordonator proiect : As.Dr.Ing. : Dragos Buzdugan Titular curs : Conf.Dr.Ing. : Radu Bogdan Student : Suleapa Ovidiu Ionut

Etapele necesare in alegerea eficienta a materialului dorit pentru un Arbore Cotit

1.Analiza functionala si tehnologica a reperului 2.Stabilirea caracteristicilor de exploatare 3.Definirea matricei de proprietati 4.Stabilirea unui material optim prin metoda proprietati ponderate 5.Caracterizarea materialului ales 6.Itinerariul tehnologic

1. Analiza funcional,constructuv i tehnologic a podusului

,,arbore cotit". Analiza funcional : Arborii cotii sunt organe de maini care se rotesc in jurul axei lor longitudinale, formati dincoturi si fusuri, i care transforma cu ajutorul bielelor sau a culiselor, o miscare rectiliniealternativ intr-o micare de rotaie, sau invers.O data cu aceste micri, se transmite prin arborii cotiti un moment de rsucire, respectivo putere, altor organe de maini, cu care acetia sunt asamblati. Arborele cotit este supus, deci, la presiuni i frecari pe suprafeele fisurilor, la solicitri de ncovoiere, compresiune, respectiv ntindere, precum si la torsiune si vibraii, care potaciona simultan n diferitele lui seciuni. Analiza constructiv :Un arbore cotit este format din urmatoarele elemente :-fusuri -brae de manivela -manetoane -capete Formele acestor componete, ca i ale arborelui ntreg, trebuie astfel proiectate, nct spermit forjarea sau turnarea, fr rebuturi i far producerea unor tensiuni interioaremari, iar prelucrarea mecanic s fie ct mai redus.Pe capetele arborelui se aeaz diferite organe de transmisie, roata pentru cureauaventilatorului, amortizorul de vibraii, etc.Formele constructive i dimensionarea arborilor cotii depind de mai multi factori, dupacum urmeaz: Factorul gemoetric Sigurana n funcionare Reducerea greutii Factorul tehnologic Preul de cost Analiza tehnologic -Se pornete de la profile laminate,care apoi se strujesc pe toat lungimea -Zona de sprijin pe lagar se prelucreaz foarte ngrijit prin rectificare, lefuiri cromate. -Se mai poate executa i prin forjare pornind tot de la semifabricatul laminat -Operaia de forjare pregtete semifabricatul n vederea prelucrrii tot prin achiere. -Se mai poate executa si prin turnare in funcie de condiiile locale

.Produsul

Acesta este un model creat dupa arborele motoruli W16 ce propulseaza cea mai rapida masina in productie de serie din lume.

2.Stabilirea caracteristicilor de exploatare

Arborele cotit se confecioneaz prin dou procedee: prin turnare sau forjare. Arborele cotit turnat, se confecioneaz din font aliat, modificat prin operaia de turnare, sau oel de calitate cu coninut mediu de carbon. La arbori mai solicitai, se utilizeaz oeluri aliate cu Cr, Ni, etc. care au o rezisten la rupere superioar. Arborele cotit este confecionat din aceste materiale pentru a rezista la solicitrile de ncovoiere, rsucire i uzur. Arborii cotii de mrime mai mic snt forjai din oel. Dup turnare sau forjare, arborele cotit este prelucrat mecanic, urmat de tratarea suprafeelori de frecare. Arborele cotit poate fi dintr-o singur bucat sau asamblat din mai multe buci dup care este echilibrat. n interior, majoritatea arborilori cotii snt prevzui cu canale de ungere, prin care circul ulei sub presiune ntre fusurile paliere i fusurile manetoane. La capete este prevzut cu guri de centrare, cu ajutorul crora poete fi montat ntre vrfuri pentru prelucrare. Arborele cotit este prevzut cu fusuri manetoane coaxiale, i cu fusuri paliere prin intermediul crora arborele se sprijin pe lagrele paliere n blocul motor sau carcas. La cel puin unul dintre aceste lagre paliere, arborele cotit este prevzut perpendicular pe axa lui cu o suprafa prelucrat pentru cuzinei axial. Legtura dintre fusuri paliere i fusuri manetoane este fcut de braele manetoane n prelungirea crora se gsesc contragreutile (turnate sau aplicate) care folosesc la echilibrarea i la rotirea lin, a arborelui cotit. Pentru ca arborele cotit s se nvrteasc ct mai uniform i lin, deci pentru ca motorul s funcioneze ct mai silenios, se efectueaz echilibrarea arborelui cotit. Partea arborelui cotit prin care se transmite micarea la utilizator (la motoarele cu ardere intern) se numete partea posterioar, i este prevazut cu posibilitatea de fixare a unui pinion (pentru distribuie sau angrenaj pentruanexe) i volant, sau numai volant, n funcie de construcia motorului. La cellalt capt, numit partea frontal, la fel snt prevzute posibiliti de fixare a unui pinion (pentru distribuie sau angrenaj pentru anexe) i amortizorul de torsiune, sau numai amortizorul n funcie de constructia motorului.

3.Definirea matricei de proprietati

1 Oteluri 1.1 Oteluri aliate cu Mn(35Mn16) sunt susceptibile la supraincalzire si la fragilitate se racesc rapid la revenire inalta (ulei sau apa) 1.2 Oteluri aliate cu Ni, Cr 17 Cr Ni 16 (otel de cementare) 42 Cr Ni 12 (otel de imbunatatire) 1.3 Oteluri aliate cu Cr , Mo ( 14MoCr11, 42MoCr11) 1.4 Oteluri aliate cu Ni-Cr-Mo (30MoCrNi20 ; 34MoCrNi16) 1.5 Oteluri aliate cu Cupru (1.35 1,6% C ; 0,4 0,6% Mn ; 0,85 1,1% Si ; 0,4 -0,5%Cr ; 1,5 2% Cu) ( acest otel se toarna si se aschieaza bine ) 2. Fonte - cu grafit nodular : -Fgn 450-5 - Rm=450 N/mm2 - 700N/mm2 A=5% - 2% Aceasta fonta are o structura perlitica , se toarna bine , se aschiaza bine , amortizeaza bine vibratile .

Produsul arbore cotit trebuie s ndeplineasc urmtoareleproprieti : * S aibe o durat de exploatare ridicat; *S fie rezistent n medii corozive,adic s aibe rezisten la coroziune ; *S fie rezistent la ocuri i vibraii; *S se prelucreze uor prin achiere/forjare n matri; *S aibe densitate mic; *S aibe sudabilitate bun; Din punct de vedere al rolului funcional: -Preluarea de sarcini statice sau dinamice; -Rezisten la solicitari mecanice; -Amortizarea ocurilor i/sau a vibraiilor Arbori cotiti sunt solicitati complex la :torsiune , incovoiere , uzare pe fisuri/paliere,oboseala. Prin urmare materialele trebuie sa raspunda la aceste solicitari si sa aiba o structura omogena , dura in suprafata , tenace in miez. Semifabricatele se obtin prin forjare libera sau in matrite se mai pot obtine si prin turnare.

4.Stabilirea unui material optim prin metoda proprietati ponderate

Proprietate

ponderi logici decizionale

1 0 0 0 1 0 1 1 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0

10

Tenacitate.KV.[J/cm2] Rezistenta mecanica [N/mm2] Duritate.HRC Calibilitate.J[mm] Densitate.[Kg/m3]

N- nr de proprietati Nd-numarul decizilor Nd= =

(1) 2

Factorul de pondere
Proprietate Tenacitate Rezistenta mecanica Duritate Calibilitate Densitate. = Decizi pozitive 3 2 1 1 3 = 10 Factorul de pondere 0,3 0,2 0,1 0,1 0,3 =1

Valoarea proprietati materialelor

Material Tenacitate.K V.[J/cm2] Rezistenta mecanica [N/mm2] 540 780 740 Duritate.HRC Calibilitate. J[mm] Densitate. [Kg/m3]

C45 40Cr10 42MoCr11

40 40 60

50 52 54

4 10 23

7845 7820 7820

Proprietatea scalara
Material Tenacitate Rezistenta KV.[J/cm2] mecanica [N/mm2] 66.6 69.23 Duritate HRC Calibilitate Densitate J[mm] [Kg/m3] Index

C45

92.54

17.39

99.69

747.19

40Cr10

66.6

100
94.87

96.29
100

43.37
100

100
100

838.46
989.74

42MoCr11 100

= =

100 =1

1= 1 x 1 =747.19

5.Caracterizarea materialului ales

Din selecia materialelor pe baza ponderii de important relativ a proprietailor a rezultatc materialul optim pentru realizarea arborelui cotit este un oel aliat cu 0,42%C oelul este42MoCr11. Caracteristici mecanice ale oelului 42MoCr11

Structura oelului aliat 42MoCr11 este formata din martensitita i austenit rezidual.

Tensiunile interne existente n semifabricat sau piesa finit pot provocadeformarea piesei sau pot declana, prin apariia crpturilor, distrugerea total a ei.Deformarea pieselor afecteaz deci precizia de prelucrare.Se disting, n general, trei grupe de tensiuni interne i anume:- cele legate de dimensiunile pieselor, formate n volume mari (macroscopice)- tensiuni formate la nivelul structurilor cristaline superficiale (microscopice)- tensiuni interne legate de volume ultramicroscopice.Primele dou grupe prezint interes din punctul tehnologic de vedere, al precizieide prelucrare (mai ales prima categorie)

6.Itinerariul tehnologic
Debitare Recoacerea de nmuiere i detensionare 700C730C Strunjire Frezare Gurire mbuntire 820C-850Ci revenire nalt Filetare Rectificare C.I.F.i Revenire joas Control calitate

Bibliografie
1 www.Google.com 2 http://ro.wikipedia.org 3 curs Tratatmente Termice