Sunteți pe pagina 1din 17

Prof.

Maria Horgos

Elev: Matei Voinea Florica

Pompa cu piston Pompa cu membrana Pompa de mana Pompe monoetajate Pompa peristaltica Pompe cu piston cu membrana Pompa dozatoare Pompa de benzina Funcionarea pompei de benzin; Acionarea pompei de benzin

Sistemul de alimentare cu pompa mecanic; Pompa mecanica cu membrana Norme de securitate i sntate n munc

Bibliografie

Pompe cu piston

Pompa cu piston, realizeaza aspiratia si refularea lichidului prin deplasarea rectilinie a unui piston in camera de pompare cilindrica.

Pompa cu membrana
Variatia volumului camerei de pompare se realizeaza prin deformarea unei membrane flexibile solidara cu o tija actionata mecanic sau hidraulic. Lichidul vine in contact numai cu o fata a membranei. Se utilizeaza la transportul lichidelor corosive si a suspensiilor, ca pompe dozatoare.

1-racord de admisie 2-supapa de aspiraie; 3-supapa de refulare; 4-racorde d refulare; 5-corpul pompei; 6- membran; 7-tij; 8-culisor; 9-biel; 10-manivel

Pompa de mana (pompa Allweiler) se utilizeaza pentru


pomparea intermitenta a debitelor mici ( 20-280 1/min.), la inaltimi de maximum 5m. Variatia volumului camerei de pompare se realizeaza prin miscarea alternativa a unui plan diametral etans fata de peretele cilindrului,prevazut cu doua supape de evacuare.

Pompe monoetajate
Se recomanda utilizarea lor pentru inaltimi manometrice de pana la 40m. Prezinta dezavantajul solicitarii unilaterale a lagarului datorita impingerii axiale a lichidului; pentru remediere, se construiesc pompe cu orificii in rotor, sau pompe cu admisie bilaterala.

Pompa peristaltica este formata dintr-un tub de material


elastic (cauciuc) si un rotor triunghiular cu role, care calca din exterior, tubul realizand astfel aspiratia lichidului dinspre unul din capetele tubului elastic si refularea spre celalalt capat. Se recomanda pentru transportul lichidelor si presiunii mici

Pompa cu piston cu membrana


n cazul cnd se cer condiii speciale (etaneitate perfect, transportul unor substane agresive sau radioactive), se utilizeaz pompele cu membran.

Pompa dozatoare apartine grupului de pompe de volum.


Pompele de dozare cele mai des intalnite sunt cele cu membrana, cu pistoane si cele peristaltice. Pompele cu membrana folosesc un mecanism cu biela-manivela pentru deplasarea membranei si cu ajutorul supapelor deplaseaza fluidul.

Pompa de benzin
5
4

6
2

1 3 7

Schema pompei de benzin cu membran

Pompa de benzin Pi componente: 1 - corp al pompei; 2- membrana din cauciuc sintetic sau alt material plastic; 3 - levierul ; 4 - cama; 5 - supapele de aspiraie ; 6 - combustibilului; 7- arcul.

Acionarea pompei de benzin

b) Acionarea pompei de benzin: a-nainte de acionarea membranei; b-n timpul acionrii membranei.

a)

b) Funcionarea n gol a braului pompei de benzin: a-braul prghiei cobort; b- braul prghiei ridicat.

Sistemul de alimentare cu pomp manual

b) Sistemul de alimentare cu pomp mecanic i pomp manual 1-rezervor; 2-decantor; 3-filtru; 4-pomp; 5-carburator.

Pompa mecanic cu membran

Pompa mecanic cu membran, are o diafragma flexibila, care este micat n sus i n jos prin fora arcului i a unui motor cu came, prevazut de asemenea cu supape.

Norme de securitate i sntate n munc


Intocmirea normativului cadru intern de acordare a echipamentului individual de protectie (stabilirea tipului de echipament de protectie necesar pe activitati si dotarea lucrtorilor cu echipament de protectie); Administrarea activitatii de medicina a muncii Intocmirea fiselor de expunere la riscuri, pentru examenul medical de angajare; Intocmirea fiselor individuale de instructaj n domeniul sanatatii si securitatii n munca; Organizarea, efectuarea si supravegherea activitatii de instructaj n domeniul sanatatii si securitatii n munca: instructajul general, instructajul la locul de munca, instructajul periodic respectiv instructajul la reluarea activitatii; Semnalizarea la locul de munc a pericolelor de accidentare, a cailor de evacuare, locatia centrelor de prim ajutor, locatia mijloacelor de interventie etc; Evidenta accidentelor de munca, a incidentelor periculoase si a bolilor profesionale; Organizarea comitetului de sanatate si securitate in munca; Propuneri de masuri cu caracter tehnic, organizatoric si de alt tip, care trebuiesc luate pentru evitarea pericolului grav si iminent, stabilirea zonelor cu risc ridicat si specific; Reprezentarea companiei in situatii de control ale organelor competente ale ITM; Consultanta privind Legea 319/2006 si normele de aplicare; Aprovizionare cu materiale obligatorii: truse sanitare de prim ajutor, stingatoare, echipamente de protectie pentru lucratori; Planuri de evacuare.

BIBLIOGRAFIE
1. Gheorghita Jinescu Procese hidrodinamice si utilaje specifice in industria chimica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti-1983

2. Ing. G.Chimion, Ing. D.Ilisiu, Ing. M.Branisteanu Pompe centrifugale, Editura Tehnica, Bucuresti-1964
3. Petre Cristea Practica automobilului, vol. I, editia a doua, Editura Tehnica 1953 4. Internet