Sunteți pe pagina 1din 10

SECETA

INTRODUCERE

Toate regiunile planetei prezint riscul s fie influenate de hazardele produse de schimbarea climei. Cu o mrire a temperaturii globale, este foarte posibil ca att numrul ct i intensitatea furtunilor s se mreasc n multe regiuni ale lumii. Este de asemenea posibil ca multe regiuni aride s devin i mai uscate i s nceap s se extind. Riscul depinde de natura schimbrilor n circulaia atmosferic i de caracteristicile mediului local. Ciclul hidrologic al Pmntului este att de dinamic nct n prezent nu este posibil s se prezic efectele schimbrii climei ntr-o locaie specific n viitor. Principala cauz a schimbrii climei o reprezint gaura mereu crescnd format n stratul de ozon i efectul de ser.

DEFINITIE

Seceta este o stare extrema, caracterizata prin faptul ca o anumita regiune sufera din cauza lipsei necesarului de apa. Seceta este un hazard climatic cu o perioada lunga de instalare si este caracterizata prin scaderea precipitatiilor sub nivelul mediu, prin micsorarea debitului raurilor si a rezervelor subterane de apa care determina un deficit mare de umezeala in aer si in sol cu efecte directe asupra mediului si in primul rand supra culturilor agricole. Seceta poate fi clasificata ca: - Seceta meteorlogica cand domneste o perioada mai lunga de timp lipsa completa a precipitatiilor sau cand precipitatiile cad in cantitati foarte mici. - Seceta agricola cand exista o cantitate insuficienta de apa necesara agriculturii (provenita din precipitatii sau ape freatice) - Seceta hidrogeologica cand scade substantial nivelul panzei de ape freatice (rezervorul de apa subterana), nivelul apelor curgatoare si al celor statatoare.

MOD DE PRODUCERE SI DESFASURARE

Un hazard natural poate fi cauzat i de lipsa unui element natural, cum ar fi ploaia n cazul secetei. Seceta reprezint o perioad extins de precipitaii sub nivelul normal i golirea depozitelor de ap din sol. Mai simplu, aceasta se ntmpl atunci cnd mai mult ap este luat dintr-un rezervor dect cea adugat. Acesta este de obicei rezultatul unei combinaii de persistena a presiunii mari ntr-o regiune, care produce cer senin cu precipitaii puine sau inexistente i folosirea excesiv a apei pentru activitile umane. Rezultatele secetei pot fi micorarea lanurilor, micorarea calitii i existenei apei de but i micorarea rezervelor de hran. Astfel, atunci cnd populaia e n continu cretere i cererea de ap i hran e i ea mare, implicaiile secetei devin din ce n ce mai serioase. De asemenea, vegetaia moare datorit secetei, riscul incendiilor crete, ameninnd locuine, lanuri i viei. Seceta cauzeaz i deertificarea sau mrirea deerturilor planetei.

CAUZE
In ultimii ani se vorbeste din ce in ce mai mult despre fenomenul incalzirii globale, despre scaderea stratului de ozon, despre efectul de sera, despre seceta si depsre urmarile catastrofale pe care aceste perturbatii le au asupra naturii si asupra omului. Schimbarile climatice provocate de om devin din ce in ce mai evidente, iar cercetatorii sunt de acord ca principala cauza a acestui fenomen este arderea combustibililor fosili. Cauzele care au dus la aparitia secetei sunt legate de climaseceta prelungita din ultimii ani cat si interventiile umane. Specialistii apreciaza ca secetele si fenomenele generate de acestea sunt cauzate atat de modificari in circulatia generala a atmosferei, determinate de manifestarea efectului de sera cat si de anumite cauze antropice, datorate utilizarii nerationale, defrisarilor sau modificarilor de peisaj cu efecte negative asupra bilantului apei. Seceta se produce datorita discontinuitatilor survenite in functionarea normala a sistemului de curenti atmosferici.

HAZARDE PRODUSE DE SECETA


Vara trecuta, in opt dintre judee, ntre care Iai, Dolj, Covasna i Slaj, seceta a distrus culturile de porumb i floarea-soarelui n proporie de pn la 80-100%. Reprezentanii direciilor agricole vorbesc despre o secet ca n 1946, avertiznd c sunt probleme i cu apa pentru populaie. Astfel, cel puin 50 la sut din culturile agricole din judeul Dolj au fost compromise de secet, iar cele mai afectate sunt plantaiile de porumb, care au fost distruse n proporie de 80 la sut. Potrivit reprezentanilor Direciei pentru Agricultur i Dezvoltare Rural (DADR) Dolj, suprafaa agricol cultivat din jude este de 488.621 de hectare, iar cel puin jumtate a fost compromis. Cele mai mari pagube sunt la culturile de porumb, fiind calamitate 91.000 din cele 118.000 de hectare cultivate.

n Covasna, seceta a compromis 30 la sut din culturile agricole din judeul Covasna, cele mai mari pagube fiind la cartofi, iar autoritile spun c judeul nu s-a mai confruntat cu o astfel de secet din anul 1946.

Potrivit lui Konczei, 30 la sut din suprafaa de teren agricol peste 172.000 de hectare de teren - cultivat, n mare parte, cu cartofi i cereale, este afectat de secet.

Din cele peste 172.000 de hectare afectate, numai 577 sunt asigurate. Potrivit sursei citate, cele mai afectate sunt culturile de cartofi i cereale, dar sunt probleme mari i la fnee, care au fost "prjolite de soare. De asemenea, producia de cartofi a fost redusa la un sfert fa de cantitatea estimat iniial. Peste 80 la sut din culturile de cartofi au fost afectate de canicul i de secet prelungit.

Seceta are atat efecte directe cat si indirecte asupra sanatatii. Efecte directe: Cei varstnici, copiii si cei suferinzi de tulburari respiratorii si cardiovasculare sunt si vor fi afectati de extremele climatice Cei mai afectati vor fi tot cei din zonele urbane datorite insulelor de caldura creeate de aglomerarea de cladiri, betoane si sosele Temperaturile ridicate faciliteaza concentrarea ozonului la nivelul solului sporind astfel problemele poluarii aerului. Efecte indirecte Deterioarerea mediului inconjurator Resursele restranse sau degradate de apa si de hrana vor avea efecte negative asupra alimentatiei umane datorita pierderii de terenuri agricole sau a altor consecinte Influenta organismelor biologice si a proceselor legate de proliferarea bolilor infectioase transmise de cele daunatoare Cresterea nivelului oceanelor si a marilor va conduce la erodarea si distrugerea unor importante ecosisteme, precum mlastini si recifi coralieri Schimbarile climatice pot spori nivelul de poluare al aerului, prin accelerarea reactiilor chimice ce produc oxidanti fotochimici

Masuri de prevenire
Agricultura romaneasca sufera de nestiinta, de o lipsa accentuata de informatie profesionala, bazata pe rezultatele obtinute de cercetare stiintifica si de fermele agricole bine organizate. Astfel, atat temperaturile mai scazute din timpul iernii cat si perioadele de seceta mai indelungata ar fi avut o influenta mai scazuta asupra culturilor agricole, daca s-ar fi aplicat in totalitate verigile de baza ale tehnologiilor de cultivare, cum ar fi: Stabilirea unei structuri de cultura specifice zonei pedoclimatice Alegerea unor soiuri rezistente la conditiile nefavorabile adaptate la temperaturi mai scazute in timpul iernii sau mai ridicate in timpul perioadei de vegetatie si cu durata diferita de maturizare Semanatul in limitele optime stabilite pentru fiecare cultura Realizarea conditiilor optime de crestere si dezvoltare a plantelor prin fertilizare, irigare Combaterea buruienilor ai agentilor patogeni Subventionarea cumpararii de echipamente si instalatii pentru irigat la nivelul producatorului sau a asociatiilor utilizatorilor de apa nu s-a dovedit a fi o masura eficienta. Daca Romania nu va aplica toate masurile necesare pentru a diminua dependenta agriculturii de actiunea negativa a factorilor naturali, consecintele pot fi dezastroase si de lunga durata.

BIBLIOGRAFIE
1. Florina Grecu, Hazarde si riscuri naturale, Editura Universitara, Bucuresti, 2009; 2. 3. Dan Blteanu, Rdia Alexe, Hazarde naturale i antropogene, Editura Corint, 2000; 4. 5. Blteanu D., Relieful-ieri, azi, mine, Sinteze Lyceum, Ed. Albatros, Bucureti, 1984; 6. 7. Blteanu D., Romnia, n vol. Geomorphological Hazards of Europe, Elsevier, Amsterdam, 1997.