Sunteți pe pagina 1din 44

SINDROMUL

DE APNEE IN SOMN
 Aceasta prezentare a fost pregatita pe baza
unui material furnizat de Dna Conf. Dr.
Daniela Boisteanu responsabila
laboratorului de polisomnografie : Tel 0232
242428
APNEEA DE SOMN - DEFINITII
 Apneea de somn este reprezentata de diminuarea
importanta/oprirea completa, repetata a fluxului aerian naso-
bucal insotita de sforait, hipoxie si somnolenta diurna excesiva
datorita (micro) trezirilor frecvente.

 Descris initial in 1956 sub numele de sindromul Pickwick


(sindromul obezitate-hypoventilatie) “Documentele postum
eale clubului Pickwick” - Fat Boy “Joe”

 Apneea= absenta totala a fluxului respirator la nivel nazal > 10


sec

 Hipopnea este diminuarea cu 10-50% a fluxului nazal IN


TIMPUL SOMNULUI si pentru > 10 sec INSOTITA de o scadere
de 3-4% a saturatiei in O2 a sangelui periferic
APNEEA DE SOMN - DEFINITII
 Apneile sunt de doua feluri:
– apnei obstructive
• colapsul CRS la nivelul faringelui;
• cea mai frecventa forma de apnee de somn;
• efort respirator prezent
- apnei centrale
• alterarea controlului respiratiei
• oprirea efortului ventilator si a fluxului aerian
• asociata cu insuficienta cardiaca si respiratia
Cheyne- Stokes
FIZIOPATOLOGIE

 Faringe ingust constitutional sau prin exces de tesuturi moi


(val palatin lung, amigdale hipertrofiate, tesut adipos,
macroglosie, hipertrofie parotidiana)

 Presiune negativa in inspir

 Instabilitatea controlului respiratiei

 Scaderea tonusului muschilor dilatatori ai faringelui


– hipotonie de somn (somn REM)
- reflexe neuro-musculare faringiene diminuate
- consm de alcool si benzodiazepine
Aer

Val palatin

Baza limbii

Lueta

Amigdala

In mod normal, in timpul


somnului aerul trece liber
prin nas si gat catre plamani.
In timpul apneei, trecerea aerului este complet blocata
Apnee obstructiva ...
Apnee centrala ...

ESCOURROU P. Rev Mal Respir, 2000, 17, 3S31-3S40


OBEZITATEA

 Ample studii populaţionale au evidenţiat corelarea SAS cu


obezitatea, evidenţiind o relaţie directă între severitatea SAS
(apreciată prin indexul de apnee–hipopnee) şi indicele de masă
corporală (BMI).

 Asocierea între obezitate şi apneea obstructivă de somn este


mai frecventă la pacienţii care prezintă creşteri ale
circumferinţei taliei şi gâtului, însoţite de sforăit.

 Obezitatea este principalul predictor al apneei de somn.


SIMPTOME DIURNE
 Somnolenta diurna excesiva
 Tulburari de memorie, concentrare
si de personalitate legate de
oboseala cronica
 Hipertensiune arteriala
 Cefalee matinala
 Accidente rutiere sau de munca
 Reflux gastro-esofagian
 Disfunctie erectila
 La copii: scadere sau stationare
ponderala, performanta scolara
suboptimala, enurezis secundar,
tulburari comportamentale
SIMPTOME NOCTURNE
 Sforait puternic, cronic
 Episoade de apnee sau
obstructie aeriana
superioara in timpul
somnului
 Somn fragmentat prin
treziri frecvente
 Poliurie
Somnolenta diurna – scorul Epworth
 Scara de somnolenta (de la 0 la 3)
– 0 = Nu adorm niciodata
– 1 = risc mic de a adormi (adorm rareori)
– 2 = risc moderat de a adormi (adorm uneori)
– 3 = risc ridicat de a adormi (adorm frecvent)
 Somnolenta este evaluata pentru 8 situatii diferite:
– Atunci cand sunteti asezat si cititi (o carte, ziarul, etc) ;
– Atunci cand va uitati la televizor ;
– Atunci cand sunteti asezat pe scaun intr-un loc public (de ex in gradina pe o banca) ;
– Atunci cand sunteti pasager intr-un vehicol care ruleaza mai mult de o ora fara oprire ;
– Atunci cand va odihniti dupa amiaza in pozitie alungita
– Atunci cand vorbiti cu cineva
– Atunci cand sunteti asezat dupa o masa fara alcool
– Atunci cand sunteti la volanul unei masini imobilizate in trafic
 Scorul maxim este de 24
 Un scor mai mare de 12 arata o somnolent patologica dar NU ESTE
CORELAT CU SEVERITATEA SAOS
SAOS : Epidemiologie

 Prevalenta de 3-5% (creste cu varsta)


 90% din pacienti nu sunt diagnosticati
 Factori de risc:
Varsta, Sex masculin, menopauza, rasa neagra,
morfotipul (retrognatie, gat scurt), obezitate,
alcool-tabac, ereditate, anomalii
craniomandibulare
 Mortalitate de 30% la 8 ani daca IAH >20/h
SAOS : Complicatii cardiovasculare
 Hipertensiune arteriala
– SAOS este un factor de risc independent al HTA (risc X2, X3
daca IAH >30)
– 50 à 90% din pacientii cu SAOS (diagnosticat) au HTA
– SAOS este o cauza frecventa de HTA rezistenta la tratament
– Tratamentul SAOS este eficace aspura HTA
 Boala coronariana (risc x 3); ipoteze:
– Desaturari nocturne
– Activarea sistemului nervos autonom simpatic
– Cresterea TA
– Activitate procoagulanta (cresterea agregarii plachetare, a
fibrinogenului, EPO, scaderea fibrinolozei)
SAOS : Complicatii

 Tulburari de ritm si excitabilitate


– Bradiaritmii mai frecvente 20% din SAOS severe si 7,5% global
- BAV 2, 3, BSA, Pauze sinusale...
– Creste mortalitatea si riscul de moarte subita
– Sunt legate de severitatea apnmeilor si gradul de desaturare
– Tratamentul prin CPAP este eficace, PM ???
 Cardiomiopatie
 Agraveaza sau se asociaza frecvent cu insuficienta
cardiaca
 Accidente ischemice cerebrale (risc x 4)
 Sdr. metabolic (diabet, dislipidemie, hiperuricemie)
 Creste riscul accidentelor de trafic +++
 Se insoteste de tulburari ale libidoului la 28%
din pacienti

 Obezitate
 Hipotiroidie, acromegalie
HIPNOGRAMA ARATA SOMN FRAGMENTAT SI SUPERFICIAL
DATORITA MICROTREZIRILOR FRECVENTE PRODUSE DE APNEI
 Fragmentarea somnului este data de
micritrezirile ce apar ca o consecinta a
hipoxiei/efortului muscular sustinut
 Microtrezirile nu sunt constiente
 Fragmentarea somnului duce la imposibilitatea
creierului de a se odihni (pacientul are impresia
ca nu a dormit desi timpul petrecut in pat a fost
suficient)
 Se insoteste de iritabilitate agresivitate, depresie,
tulburari cognitive, cefalee matinala
DIAGNOSTICUL APNEEI DE SOMN
 Chestionar (scorul Epworth) pentru somnolenta
diurna
 Screening prin oximetrie nocturna
– Oximetria nocturna strict normala face apnea de somn
improbabila
 Poligrafie cardio-respiratorie (poate fi ambulatorie)
 Polisomnografie (uneori ambulatorie)
DIAGNOSTICUL SAOS
POLIGRAFIA
• Înregistrări ale respiraţiei şi cordului
– - fluxul aerian nazo-bucal
– - înregistrarea mişcărilor respiratorii
– - înregistrarea sunetelor traheale
– - înregistrarea presiunii esofagiene
– - pulsoximetria
– - EKG
Permit monitorizarea respiraţiei şi identificarea
apneilor în corelaţie cu stadiile somnului
APNEEA DE SOMN - POLIGRAFIA

Flux aerian
Microfon traheal
ECG
Centura toracica
Centura abdominala
Pulsoximetru

EMG tibial

Spitalul Clinic de Pneumologie Iasi – D.Boisteanu


DIAGNOSTICUL SAOS
 Cel puţin 10 apnei + hipopnei pe ora de somn

 Aprecierea severităţii SAOS - calcularea IAH:


• uşor ∠ 15/oră de somn
• moderat 15 – 30/oră de somn
• sever > 30/oră de somn

Sunt in general tratate doar sindroamele severe si cele


(moderate sau usoare) care se insotesc de semne
clinice semnificative (somnolenta diurna)
DIAGNOSTICUL SAOS
POLISOMNOGRAFIA
Inregistrarea concomitentă, pe toată durata nopţii sau în timpul
unei sieste de două ore a (minim) următorilor parametri:
• Analiza somnului
- EEG
- electrooculograma
- EMG muşchilor mentonieri
Plus PARAMETRII DE LA POLIGRAFIE
•Permite o cuantificare mai exacta a numarului de
apnei/hipopnei pt ca se raporteaza la timpul efectif de
somn si nu la cel petrecut in pat
TRATAMENT
• Cura de slabire
• Igiena somnului
• Renuntarea la consumul de alcool si sedative
• Tratamentul comorbiditatilor
•Tratament medicamentos – teofilina, modafinil ,
acetazolamida

Aceste methode au un efect modest si sunt uneori greu de
implementat pe termen lung

• VENTILATIA CU PRESIUNE POZITIVA PE MASCA NAZALA


in regim continuu (CPAP), variabil (BiPAP) sau cu reglaj
automat (APAP)
• Dispozitive intraorale
•Tratament chirurgical
IGIENA SOMNULUI
• camera linistita, cu temperatura de 18°-20
°C
• pat comfortabil
• fara mese ce necesita efort digestiv mare
• fara alcool
• plimbare seara
• conditionarea pozitiei de somn in decubit
lateral si evitarea pozitiei de decubit dorsal
TRATAMENTUL APNEEI CU PRESIUNE
POZITIVA PE MASCA NAZALA (CPAP)
INSUFLAREA DE AER CU PRESIUNE POZITIVA PE MASCA NAZALA PERMITE
MENTINEREA PERMEABILITATII NASULUI SI GATULUI IN TIMPUL SOMNULUI
Avantaje nCPAP:
•Conduce la o diminuare considerabila a somnolentei diurne si a
celorlalte simptome, permitand reintegrarea socio-profesionala
•Imbunatateste considerabil calitatea vietii
•Reduce riscurile si gravitatea comorbiditatilor asociate apneii
obstructive de somn

Dezavantaje
nCPAP
Aparatul trebuie utilizat zilnic, pe timp nelimitat
Este o proteza respiratorie
Poate provoca alergii si leziuni nazale

Poate fi privita cu suspiciune de utilizator; desi este proiectat pentru


a fi cat mai confortabil, poate incomoda pacientul.

BAZA TRATMENTULUI este ventilatia in presiune


pozitiva pe masca nazala (rareori faciala)
DISPOZITIVE DE AVANSARE MANDIBULARA

Heinzer

Esmarch
Sunt aplicabile la pacientii la care severitatea SAOS este modesta si
eventual dismorfie evidenta (retrognatie)
TRATAMENTUL CHIRURGICAL
• Se adreseaza atat apneei de somn cat si sforaitului
cu scopul de a corecta modificarile anatomice care
contribuie la obstructia totala sau partiala a CRS
• 3 modalitati:
• Rezectia tesuturilor moi faringiene
• Interventii asupra structurilor osoase
• Traheotomia
CORECTIA CHIRURGICALA A FARINGELUI

 Uvulo-palato-faringoplastie (UPPP)
 Amigdalectomie
 Rigidizarea valului palatin cu
radiofrecventa
 DE OBICEI NU REZOLVA DECAT
SFORAITUL
 Polisomnografie SISTEMATICA
inainte de o UPPP
AVANSAREA MAXILO-MANDIBULARA

Obiective:
– Cresterea diametrului caii
aeriene superioare

– Diminuarea tendintei la colaps


al faringelui
– In centre Hyperspecializate (0
in Romania)
– Pacienti extrem de selectati
Va doresc un Somn dulce si odihnitor