Sunteți pe pagina 1din 38

FORME DE INTEGRARE A ACTIVITATII TURISTICE

Grupuri cu obiect de activitate limitat Forme de exploatare hotelier: -Hotel in exploatare individuala -Lant hotelier-voluntar; integrat Tipuri de contracte de administrare hotelier -franciza Asociatii patronale-profesionale si sindicale

6/14/2013

Managementul resurselor turistice, anul II

ACTIVITATI
Industria hoteliera detine cea mai mare pondere in industria turistica. Ea cuprinde unitati de sine statatoare sau grupuri cu obiect de activitate limitat: - cazare

- alimentaie - servicii de nchiriere : automobile - servicii de animaie -loisir ( minigolf, aquapark, fitness, gimnastic aerobic, baie turceasc, saun, tenis, biliard, (ocuri de joac pt copii, toate cu accesorii gratuite).: - a) animatia de destindere, respectiv totala inactivitate (de tipul stat la plaja"), animatia comerciala (shopping, cumparaturi), animatia recreativa (parcuri de loisir) si animatia ludica (cazinouri etc.); - b) animatia de deplina forma fizica i psihica", cuprinzand animatia religioasa, animatia militanta (manifestari cu conotatii politice), animatia medicala si paramedicala si animatia sportiva (pentru practicanti si spectatori); - c) animatia-spectacol, adica animatia-natura (rezervatii si parcuri nahtrale) si animatia istorica (castele); - d) animatia culturala, cu muzee,festivaluri etc.; - e) animatia gastronomica; - f) animatia profesionala, proprie palatelor congreselor etc.
Managementul resurselor turistice, anul II 2

6/14/2013

FORME DE EXPLOATARE HOTELIER

1. Hotel tip exploatare individual (hotel independent) (cursul 5) 2. Lan hotelier 1. Voluntar 2. Integrat ntr-un grup hotelier
6/14/2013 Managementul resurselor turistice, anul II 3

Hotel tip exploatare individual


Formele fundamentale de exploatare (operare) sunt hotelurile independente i lanurile hoteliere integrate; Hotelurile independente pot adera la lanuri hoteliere voluntare; Pot ncheia contracte de management hotelier sau de franciz n cadrul lanurilor hoteliere integrate; Pot ramane independente, sub numele de hoteluri tip exploatare individual. Hotelurile tip exploatare individual sunt majoritare. Dac proprietarul renun la exploatarea direct a hotelului, se ncheie un contract de locaie a gestiunii cu un ter.
6/14/2013 Managementul resurselor turistice, anul II 4

6/14/2013

Managementul resurselor turistice, anul II

Lanurile hoteliere voluntare (Voluntary chain)


Lanurile hoteliere voluntare (asociaii de hoteluri independente) au aprut ca o reacie de aprare la extinderea lanurilor hoteliere integrate i au luat avnt la nceputul deceniului 8 al secolului XX. Lanurile hoteliere voluntare pot fi soluia succesului pentru hotelurile independente. "Unirea face puterea", independena financiar-juridic a hotelurilor aderente fiind asigurat. Dei n Elveia sau Frana aceste asociaii de hoteluri independente dein o pondere de 25-30%, n Romnia nc nu i-au fcut simit prezena. Lant voluntar - Uniune benevola de hotelieri independenti, care, sub o aceeasi marca , ofera un produs relativ omogen din punct de vedere al confortului si serviciului, dar nu si al arhitecturii si amenajarii.Aceste retele sunt numite uneori lanturi de publicitate.Similar se pot regrupa agentiile de voiaj.
6/14/2013 Managementul resurselor turistice, anul II 6

Un lan hotelier voluntar promoveaz i dezvolt o marc unic, colectiv. Hotelurile aderente nu sunt proiectate de la nceput pentru a respecta anumite norme.
Lanuri hoteliere voluntare n Frana RELAIS ET CHATEAUX confort, lux, tradiie i destindere; NEOTEL amplasamente n Paris; MOULIN ETAPE amenajarea hotelurilor n vechi mori (de ap sau de vnt) restaurate; HOTELS RELAIS SAINT PIERRE amplasarea hotelurilor pe cursuri de ap i structurarea serviciilor n legtur cu o activitate sportiv (pescuitul); THERMOTEL una dintre apariiile recente, cu 23 de hoteluri specializate n turismul de sntate. LOGIS DE FRANCE caracter familial, frecvent 1 sau 2 stele, cu amplasament n mediul rural sau alte localiti mici;
6/14/2013 Managementul resurselor turistice, anul II 7

Lanuri hoteliere voluntare internaionale Logis de France (fondat n 1949), cu 3.517 hoteluri i 66.881 camere, se situeaz pe un loc de frunte pe plan mondial ntre lanurile voluntare. Zona de predilecie a acestui lan este cea rural. Conceptul Logis (serviciu personalizat, cazare agreabil, mas gustoas, pe baz de specialiti locale, totul la preuri rezonabile) a depit graniele Franei. n 1992 a fost creat n Marea Britanie lanul hotelier voluntar Logis of Great Britain, cu 540 de hoteluri, deja cel mai mare lan voluntar din Marea Britanie. n Irlanda a fost creat Logis of Ireland. n 1999, Logis de Belgique i Logis Grand Duche de Luxembourg numrau mpreun 135 de hoteluri. Punerea n aplicare a unor proiecte asemntoare n Italia (Logis DItalia), Germania i Elveia certific reprezentarea european, n cadrul unui concept denumit Logis Europe.

6/14/2013

Managementul resurselor turistice, anul II

Lanurile hoteliere voluntare internaionale Exist i lanuri hoteliere voluntare internaionale, unele de mari dimensiuni. Ex: Leading Hotels of the World, cu 420 de hoteluri i 83.000 de camere, din care fac parte hotelurile Ritz Paris, Ritz Madrid (din grupul american Ritz - Carlton) i Negresco Nice (monument istoric, fondat n 1912 de un romn).
6/14/2013 Managementul resurselor turistice, anul II 9

6/14/2013

Managementul resurselor turistice, anul II

10

Lanurile hoteliere integrate


Concentrarea orizontal a ofertei hoteliere este reprezentat de lanurile hoteliere integrate. Din punct de vedere juridic, de regul, lanurile hoteliere integrate sunt structurate sub form de grupuri de societi. Un mare grup de societi poate s creeze chiar mai multe lanuri hoteliere, fiecruia corespunzndu-i utilizarea unei mrci. Sunt integrate n cte un grup hotelier internaional Fiecare din aceste lanuri hoteliere posed, sau opereaz n franciz, un brand hotelier (marc de serviciu).

6/14/2013

Managementul resurselor turistice, anul II

11

Grupul hotelier internaional


Fiecare grup hotelier posed, sau opereaz n franciz, mai multe branduri hoteliere (mrci de serviciu). Brandurile grupului Hilton sunt: Hilton Conrad Hotels, Hampton Inn, Hampton Inn & Suites, Hilton Garden Inn, Hilton Grand Vacations Club, Embassy Suites Hotels, Homewood Suites by Hilton, Doubletree Hotels, Guest Suites, Resorts and Clubs
6/14/2013 Managementul resurselor turistice, anul II 12

1.InterContinental Hotels Group, cu sediul in Anglia (1947). Nr. camerelor puse la dispozitie de IHG anul trecut se ridica la 619.851, grupate intr-un numar de 4.186 de hoteluri 2. Wyndham Hotel Group, cu sediul in SUA. Lantul hotelier dispunea in 2008 de 592.880 de camere in 7.043 de hoteluriAmerica latina si China 3. Marriott International, lant hotelier cu sediul central in Washington DC, SUA, cu un numar total de 560.681 de camere, din cele 3.178 de hoteluri la nivel mondial-Orientul Mijlociu.
6/14/2013 Managementul resurselor turistice, anul II 13

4. Hilton Hotels Corp, cu sediul in California, SUA, un numar de 545.725 de camere si 3.265 de hoteluri-Turcia 5. Lantul hotelier Accor, cu sediul in Paris, are 478.975 de camere si 3.982 de hoteluri reunite sub brandul sau. Accor este prezent pe piata prin intermediul brandurilor Ibis, Novotel si Pullman si intentioneaza sa deschida in urmatorii trei ani inca 15 hoteluri in Romania. In top 10 mai sunt: Choice Hotels International, Best Western International, Starwood Hotels@Resort Worldwide, Carlson Hotels Worldwide si Global Hyatt Corp
6/14/2013 Managementul resurselor turistice, anul II 14

In Europa 1. IHG 2. Accor 3. TUI AG/TUI Hotels& Resorts-Germania. 4. Golden Tulip Hospitality Group, cu sediul in Olanda. 5. The Rezidor Hotel Group-Belgia, prezent si in Romania prin intermediul hotelurilor Radisson.
6/14/2013 Managementul resurselor turistice, anul II 15

Brandurile grupului Marriott International


1. Full Service Lodging Marriott Hotels & Resorts JW Marriott Hotels & Resorts Renaissance Hotels & Resorts Marriott Conference Centers Ritz-Carlton

Brandurile grupului Marriott International 3. Extended Stay Lodging Residence Inn by Marriott TownePlace Suites by Marriott Marriott ExecuStay Marriott Executive Apartments

Brandurile grupului Marriott International 2. Select Service Lodging Courtyard by Marriott Fairfield Inn by Marriott SpringHill Suites by Marriott

Brandurile grupului Marriott International 4. Timeshare Marriott Vacation Club International (MVCI) Horizons by Marriott Vacation Club Marriott Grand Residence Club The Ritz-Carlton Club

6/14/2013

Managementul resurselor turistice, anul II

16

n grupurile de societi, punerea n eviden a rezultatelor financiare se face prin consolidarea conturilor. Daca ntr-o societate unic exist mai multe servicii (funcionale) specializate, n cadrul unui mare grup de societi hoteliere pot fi create mai multe societi specializate. Unele dintre hoteluri sunt hoteluri-proprietate creaie nemijlocit a grupului -, altele sunt hoteluri "aliate" - hoteluri independente care au ncheiat contract de management sau de franciz.

6/14/2013

Managementul resurselor turistice, anul II

17

6/14/2013

Managementul resurselor turistice, anul II

18

TIPURI DE CONTRACTE DE ADMINISTRARE HOTELIER 1. Locaie de gestiune 2. Asociaiune n participaiune 3. Franciz 4. Management Contractul de management presupune administrarea hotelului de ctre grupul de societi (probabil printr-o societate de gestiune). Contractul de franciz marcheaz exploatarea hotelului de ctre proprietarul nsui.
Accor - cunoscut ca un important grup hotelier de origine european este considerat aproape un caz aparte, cuprinde atat hoteluri n franciz cat i in contract de management.
6/14/2013 Managementul resurselor turistice, anul II 19

Franciza
Franciza este preferat de cele mai multe grupuri hoteliere (americane ). Implicarea de la sediul lanului i schimbrile impuse n organizarea i managementul afacerii sunt mai reduse; multiplicarea contractelor de franciz se poate face rapid.

6/14/2013

Managementul resurselor turistice, anul II

20

Franciza hotelier
A constituit principalul mijloc de expansiune a lanurilor hoteliere integrate (Hilton Inns, 1966) Cele mai mari grupuri hoteliere utilizeaz pe scar larg sistemul de franciz;
Cendant Corporation/Wyndham International i Choice Hotels International-ponderea hotelurilor francizate este de 100% InterContinental, ponderea capacitii aflate sub contract de franciz era de 85%.
6/14/2013 Managementul resurselor turistice, anul II 21

Clasamentul mondial al cel mai mari 10 grupuri hoteliere n funcie de numrul hotelurilor n franciz Cendant Corp. Choice Hotels International InterContinental Hotels Group Hilton Hotels Corp. Marriott International Accor Carlson Hospitality Worldwide Global Hyatt Corp. Starwood Hotels&Resorts Worldwide Louvre Hotels
6/14/2013

Clasamentul mondial al cel mai mari 10 grupuri hoteliere n funcie de numrul hotelurilor cu contract de management Marriott International Extended Stay Hotels Accor InterContinental Hotels Group Tharaldson Enterprises Global Hyatt Corp. Interstate Hotels&Resorts Starwood Hotels&Resorts Worldwide Louvre Hotels Hilton Hotels Corp.

Managementul resurselor turistice, anul II

22

Franciza:
Franciza: desemneaz un sistem prin care un
ntreprinztor (francizorul) transmite propriul savoirfaire altor ntreprinztori, francizaii, controlnd corecta aplicare a acestuia, n schimbul unei contribuii financiare. O franciz, n forma corespunztoare, trebuie s se sprijine pe un concept comercial care i-a dovedit deja valabilitatea, n general prin puncte de vnzare pilot. Acest concept trebuie s poat fi reprodus cu uurin n locuri multiple.
6/14/2013 Managementul resurselor turistice, anul II 23

6/14/2013

Managementul resurselor turistice, anul II

24

Parteneriatul: acest termen generic este utilizat pentru a desemna contracte foarte diferite. Acesta se aplic uneori acordurilor care au toate ingredientele francizei, mai puin pe cel principal: transferul savoir-faireului. n alte cazuri, termenul de parteneriat desemneaz un contract prin care francizorul are o participare financiar la capitalul unitilor francizate. n acest caz este vorba despre franciz asociativ. Concesionarea: exprim punerea la dispoziie a unei mrci prin care concedantul garanteaz concesionarului exclusivitatea utilizrii acesteia pe un teritoriu delimitat. Acest tip decontract nu implic obligativitatea transmiterii unui savoir-faire, iar diferitele uniti nu au ntotdeauna o firma comun. Licena de marc: permite liceniatului s distribuie produsele sau serviciile mrcii concedante. Revnztorul nu beneficiaz obligatoriu de exclusivitate teritorial. Suntem nconjurai de francize care se remarc printr-o promovare susinut a mrcii, a firmei i a punctelor de vnzare. Este nevoie ns de mult atenie: franciza nu reprezint un panaceu.

6/14/2013

Managementul resurselor turistice, anul II

25

n principiu, un francizat trebuie s plteasc: -dreptul de intrare; -redevena calculat ca procent din cifra de afaceri; -marje adiionale asupra vnzrii de produse. nainte de a se lansa ntr-un proiect de franciz, este bine ca ntreprinztorul s cunoasc anumite reguli de baz: 1. Cunoaterea rezultatelor comerciale ale viitorului sector de activitate 2. Verificarea cifrelor oferite de francizor 3. Pruden fa de nesolicitarea drepturilor de intrare 4. Reinere fa de sectoarele prea solicitate 5. Evitarea unui leasing pe perioad de criz 6. Existena unei soliditi financiare personale i a unui profesionalism fr cusur

6/14/2013

Managementul resurselor turistice, anul II

26

Separaiunea proprietate - administrare


n prezent, n lume exist un principiu de baz al exploatrii unui hotel: disocierea fondului de comer, pe de o parte, i a patrimoniului imobiliar, pe de alt parte, ca alternativ a societii unice. Prin urmare, persoana juridic ce deine proprietatea fondului de comer (societatea de exploatare) este distinct de cea care deine patrimoniul imobiliar (societatea imobiliar). Controlul sau proprietatea majoritar a celor dou societi poate fi deinut de un investitor unic sau de investitori diferii. n acest din urm caz, de regul, proprietarul fondului de comer este exploatantul de facto al hotelului, iar proprietarul patrimoniului imobiliar este o persoan (entitate) interesat n plasamente imobiliare.

6/14/2013

Managementul resurselor turistice, anul II

27

Relaia ntre cele dou entiti se asigur printr-un contract de nchiriere sau de concesiune imobiliar. Pentru contractul de nchiriere, preul (chiria) i durata contractului se stabilesc de comun acord de ctre cele dou pri. n cazul contractului de concesiune imobiliar, preul este reprezentat de o redeven (procent din cifra de afaceri), iar durata contractului este de cteva zeci de ani (caracteristice sunt perioadele de 49 i 99 de ani, n funcie de mrimea proiectului). Dei montajul juridic se poate dovedi destul de complex, avantajele sunt foarte importante:
eventualele credite nu greveaz ambele proprieti; fondul de comer se poate vinde separat de patrimoniul imobiliar, etc.

6/14/2013

Managementul resurselor turistice, anul II

28

Fondul de comer reprezint un ansamblu de elemente corporale i necorporale, gestionate de un comerciant sau de un industria, n cadrul ntreprinderii sale. Fondul de comer este n general alctuit din elemente mobiliare, necorporale corporale, elementele imobiliare fiind excluse. Elementele necorporale ale unui fond de comer pot fi: clientela, vadul, marca, dreptul la locaie, licenele i autorizaiile administrative, drepturile de proprietate intelectual, diverse contracte, etc. Elementele corporale sunt alctuite din materiale, utilaje i echipamente, care prin destinaie nu au caracter de fixitate/imobilitate, dar care au o stabilitate i servesc la exploatarea ntreprinderii. A nu se confunda cu activul necorporal denumit fond comercial (goodwill), care reprezint partea cea mai important a fondului de comer.
6/14/2013 Managementul resurselor turistice, anul II 29

6/14/2013

Managementul resurselor turistice, anul II

30

ASOCIATII PATRONALEPROFESIONALE SI SINDICALE


1. Asociatiile patronale: au ca scop promovarea activitatii agentilor economici din turism care le-au mandatat sa vegheze la interesele activitatii turistice si sa defineasca etica in desfasurarea activitatii. Organizatiile patronale pot fi: locale si departamentale, iar acestea la randul lor se grupeaza in federatii sau uniuni regionale.
6/14/2013 Managementul resurselor turistice, anul II 31

In Romania in 1992 a luat fiinta federatia patronala din turism care reuneste membrii colectivi reprezentati de societati de turism si membrii individuali reprezentati de directori, de societati sau patroni. Aceste organizatii patronale au ca scop in principal promovarea interesului sectorului turistic in raporturile cu organismele statale, iar in cadrul tarilor cu experienta in domeniul turismului aceste organizatii patronale raspund si de indeplinirea altor obiective
6/14/2013 Managementul resurselor turistice, anul II 32

Asociatia Internationala a hotelurilor si restaurantelor. cu sediul la Londra (4500 de membrii din circa 147 de tari, 82 asociatii hoteliere nationale, 945 de lanturi hoteliere). Membrii A.I.H.R. pot beneficia de interventia acesteia in litigiile internationale care decurg din derularea contractelor cu agentiile de voiaj. Aceasta asociatie are organizate cateva servicii:

Serviciul de recuperare a creantelor. Serviciul de statistica cu privire la incidentele de plata: Serviciul publicatii care se ocupa cu editarea publicatiilor specifice, respectiv revista lunara Hotel, Ghidul international al hotelurilor .
6/14/2013 Managementul resurselor turistice, anul II 33

2. Asociatiile profesionale urmaresc crearea unei imagini favorabile si mentinerea prestigiului profesiilor reprezentative care pot fi din cele mai diverse. -Asociatia Cheile de aur infiintata in 1990 care are ca scop mentinerea si imbunatatirea calitatii prestatiei lucratorilor ; -Asociatia Nationala a cofetarilor si bucatarilor din turism a fost infiintata in 1971, are 150 de membrii, dispune de 9 filiale si face parte din Federatia Mondiala a Asociatiei Bucatarilor; -Asociatia hotelurilor din Romania a fost infiintata in 1990, iar din 1996 si-a schimbat denumirea in Federatia Industriei Hoteliere din Romania. Aceasta are ca scop dezvoltarea concurentiala si promovarea activitatii hoteliere si a restaurantelor din Romania. Cuprinde 90 de hoteluri si 20 de societati comerciale;

-Asociatia cabanierilor din Romania care are ca scop sprijinirea activitatii turismului montan, perfectionarea pregatirii profesionale a personalului din cabanele turistice;
-Asociatia nationala de turism rural, ecologic si cultural din Romania infiintata in anul 1994 cu scopul de a stimula dezvoltarea turismului rural, ecologic si cultural.
6/14/2013 Managementul resurselor turistice, anul II 34

Organizatia patronala a turismului balnear din Romania . Asociatia nationala a ghizilor de turism din Romania . Federatia romana pentru dezvoltare montana. Consiliul national de turism pentru tineret infiintat in 1991, cu statut de O.N.C. (organizatie neguvernamentala). Asociatia tour-operatorilor din Romania . Asocatia jurnalistilor si scriitorilor de turism. Agentii economici din turism
6/14/2013 Managementul resurselor turistice, anul II 35

In afara acestora exista o categorie de agenti economici cu activitate turistica partiala. Acestia sunt reprezentati de intreprinderile furnizoare de gaze, electricitate. Agenti economici cu rol de intermediar Acestia sunt agenti tour-operatori. Sunt specializati in organizarea de aranjamente turistice pe care le comercializeaza fie singur, fie cu ajutorul agentului de turism.

6/14/2013

Managementul resurselor turistice, anul II

36

3. Sindicatul - organizaie , constituit n scopul aprrii i promovrii intereselor profesionale, economice i sociale, culturale i sportive ale membrilor, respectiv a drepturilor acestora prevzute de legislaia muncii i contractele de munc. Un sindicat democratic este unica organizatie care reprezinta exclusiv interesele muncitorilor. El este independent atat fata de partidele politice, cat si fata de guvern si patronat, care-si apara propriile interese.
6/14/2013 Managementul resurselor turistice, anul II 37

Bibliografie
Claudia - Elena TUCLEA , Managementul intreprinderilor mici si mijlocii din turism si servicii cap 5. Nicolae LUPU, Gabriela IGU, Strategia de neangajare financiar a marilor lanuri hoteliere Journal of Tourism, nr.1. Savitchi, Victoria ; Boboc, Stefan, cond. st. Conducerea de marketing in industria hoteliera , 2007 Lupu, Nicolae ; Emilian, Radu, Concentrarea ofertei in sfera turismului si crearea lanturilor hoteliere in Romania , 2000

6/14/2013

Managementul resurselor turistice, anul II

38