Sunteți pe pagina 1din 19

MNA POSTRAUMATICSECIONAREA TENDOANELOR MUCHILOR FLEXORI AI DEGETELOR

Ninu Mihaela-Gabriela Robescu Catalina

1.Introducere

Mna reprezint cel mai complicat segment de membru din organism. Structura, ct i funcia sa sunt adaptate complexitii activitii umane. n marea majoritate a cazurilor, suferina mainii este de cauz traumatic.
Mna traumatic prezint patru grupaje mari clinicorecuperatorii (Wynn Parry) : 1.Leziunile de tendon 2.Paraliziile nervilor periferici 3.Mna rigid (stiff hand") 4.Amputaiile Lucrarea de fata isi propune sa analizeze leziunile de tendon ale muschilor flexori ai degetelor.

Pentru inceput vom aminti care sunt principalii muschi responsabili de flexia degetelor II-V in functie de articulatiile asupra carora isi exercita actiunea. a.Flexia in metacarpofalangiene mm. lumbricali, interososii : palmari si dorsali b.Flexia in interfalangienele proximale m. flexorul comun superficial al degetelor c.Flexia in interfalangienele distale m. flexorul comun profund al degetelor Pentru police : flexia in metacarpofalangiana m scurt flexor al policelui, flexia in interfalangiana m lung flexor al policelui.

2.Definitia bolii
Leziunile de tendon:

Pot fi rupturi partiale sau sectionari complete, ce pot interesa doar tendonul sau daca ruptura se face de la zona de inserie pe os, apar smulgeri de fragment osos. Cauzele rupturilor de tendon sunt numeroase, printre acestse numara : injectiile cu steroizi in tendon, anumite boli (guta, hiperparatiroidism), persoanele cu grupa de sange 0, medicatia (ex: levofloxin), varsta inaintata (tendoanele sunt mai predispuse la rupturi datorita scaderii aportului de sange din zona respectiva) Sectionarea unui tendon este cel mai frecvent de cauza traumatica (ex: cderile n geam, pe pietre ascuite, pe buci de tabl sau prin tieturi de cuit).

In functie de zona afectata, lezarea tendoanelor este diferita. Astfel: In zona pumnului: sunt lezate tendoanele flexorilor superficiali i tendoanele flexorilor profunzi, leziunea afectand frecvent nervii median i cubital In zona palmara, se impune sutura tendoanelor. In cazurile simple, necomplicate nu este necesar recuperarea n servicii de specialitate.

In zona tecilor sutura tendoanelor are de cele mai multe ori un prognostic nefavorabil pentru funcia minii. Sutura tendoanelor, n teaca lor strmt, determin imediat dup intervenia chirurgicala, tumefieri de tendon cu necroz ischemic consecutiv. Nu se indica suturi precoce, ci plastii. Rezultatele plastiilor nu sunt ntotdeauna excelente, peste 75% din pacieni rmnnd cu un deficit oarecare de flexie a degetelor.

Secionarea tendoanelor flexorilor profunzi la degete, distal, nu ridic probleme deosebite. Se produce o scurtare de tendon (tendoanele flexorilor profunzi permit scurtri pn la 1,3 cm, fr apariia de perturbri funcionale).

3.Tratament
Dup sutura chirurgical a tendoanelor, se imobilizeaz mna n uoar flexie a pumnului i degetelor implicate de respectivele tendoane. Degetele cu tendoane indemne nu se imobilizeaz. Durata imobilizrii va fi de 3 sptmani,dup care ncepe recuperarea. (se recomand o perioada de circa 5 sptmani)

Pentru leziunile simple, 1014 zile sunt suficiente pentru recuperare, timp in care se vor folosi proceduri precum: masaj cu unguent (ulei, lanolin) ; kinetoterapie activ-pasiv i activ n ap mobilizri n cadrul activitii obinuite casnice ultrasunet pentru esutul cicatriceal baie galvanic celular pentru creterea circulaiei locale. In leziunile mai complicate, tratamentul recuperator const n: masaj cu unguent micri pasive de ntindere imobilizri corectoare n atel mulat n poziia catigat bi de parafin dac plaga operatorie este bine cicatrizat, bi saline cu micri active globale;

Triada masaj-ntindere-atel se repet de 46 ori pe zi ntre edine,mana ramane in atela. Evident mularea atelei urmareste mereu noile amplitudini castigate prin mobilizarea pasiva. Mobilizrile active se introduc imediat ce fixarea n poziii corectoare nu mai este necesar s fie continu. Micrile active sunt dirijate in cadrul TO. Dup refacerea aliniamentului pumn-palm-degete, se vor ncepe exerciiile de tonifiere muscular i de recatigare a coordonrii micrilor. Dac exist edem, mna se ine ridicat i se va aplica ghea. Terapia ocupaional este fr restricie chiar sporturi (basket,volei etc) care se execut dou ore pe zi (1 or dimineaa, 1or dup amiaza) cel puin.

4.Principiile i obiectivele tratamentului

Odat cicatricea vindecat i pericolul de noi rupturi este mult diminuat, recuperarea trebuie s nceapfr alt ntrziere. Tratamentul recuperator al deficitului funcional al minii este dificil, cere promtitudine, cunotine exacte asupra anatomiei funcionale,experien i mult perseveren.
Se vor urmrii: -readaptare functionala / asigurarea independentei pacientului -educare si reeducarea : motorie si senzoriala -refacerea prehensiunii si pe ct posibil a abilitii. n cadrul antrenamentului general, se urmrete: -Asuplizarea articular, creterea ndemnrii; -Creterea vitezii de execuie a micrilor; -Creterea forei i rezistenei musculare.

Obiectivele terapiei ocupationale


Terapia ocupaional pentru disfuncia mini are drept scop: 1.Recastigarea i dezvoltarea abilitilor vieii zilnice n scopul ameliorarii calitatii vietii si castigarii independentei pacientilor (mentinerea capacitatii de autoingrijire si autoservire) 2.Integrarea social profesionala in sensul recastigarii capacitatii de munca si de a efectua o activitate compromisa 3.Readaptarea functionala, antrenarea volitiva a pacientului si stimularea increderii. 4.Combaterea posturilor si atitudinilor vicioase, reeducarea abilitatii gestuale.

5.Mijloace terapeutice ale TO


Un mijloc terapeutic important al TO este reprezentat de ortezarea/ protezarea posttraumatica a mainii. n majoritatea centrelor de terapie ocupaional pentru pacienii cu disfuncii ale mini, se utilizeaz urmtoarele activiti: -Dactilografiat, scris, desen tehnic; -Lucru de mn(tricotat, brodat, cusut), manipularea de obiecte. -Traforaj, tmplrie i dulgherie uoar; -Strungrie n lemn sau fier, feronerie; -Activitati creatoare, activitati de joc cu caracter de autodepasire -Grdinrit, olrit, activitati artizanale; -Cntatul la pian, acordeon sau la instrumente de suflat; -Modelri cu plastelin; folosirea foarfecelor la decupat hrtie,

6.Recomandari

Dup imobilizare, recuperarea se recomand s se fac cca 5 sptmani. Este total contraindicat n primele 56 sptmani dup operaie, s se execute micri pasive i micri de rezisten!! TO-dar nu mai devreme de 3 sptmni, care s stimuleze exerciiile de flexie (prizele). Mai tarziu se recomanda: micri cu rezisten pentru tonifiere muscular. mobilizrile pasive de ntindere pentru corectarea eventualelor deformri prin retracturi.