Sunteți pe pagina 1din 12

INGRIJIREA PACIENTULUI CU GLAUCOM

ANATOMIA ANALIZATORULUI VIZUAL

Analizatorul vizual este alcatuit din trei segmente 1.Segmentul periferic sau receptor care primeste excitatiile externe specifice este format din: Globul ocular: formeaza aparatul optic al organului vizual. Are forma aproape sferica si este alcatuit din trei tunici suprapuse care formeaza peretele lui. -o tunica externa conjunctiva fibroasa impartita in doua portiuni inegale: -una posterioara opaca, alb-sidefie numita sclerotica, -o portiune anterioara, bombata si transparenta numita cornee. -o tunica mijlocie vasculara (UVEE), bogata in pigment, compusa din trei portiuni : -coroida -corpul ciliar -irisul -o tunica interna nervoasa, retina care este o membrana de natura nervoasa si cuprinde receptorii pentru lumina. In fata ei interna prezinta doua regiuni importante : papila optica (pata oarba) si pata galbena (macula lutea). Umoarea apoasa, este un lichid clar, incolor, transparent, secretat de procesele ciliare, de compozitie asemanatoare lichidului cefalorahidian si se gaseste in spatiul cuprins intre cornee si cristalin, denumit camera anterioara. Cristalinul este o formatiune leticulara biconvexa asezata posterior irisului fiind cuprinsa intr-o capsula conjuctiva ale carei margini sunt fixate prin ligamentul suspensor (zonula Zinn) de procesele ciliare. La randul lor procesele ciliare actionate de muschiul ciliar.

Organele anexe ale globului ocular. Situate in imediata vecinatate a globului ocular se impart in doua categorii: organe de miscare motilitate - sunt reprezentate de muschii externi ai globului ocular-4 drepti si 2 oblici. Ei rotesc ochiul in toate directiile. organe de protectie - sunt : sprancenele, pleoapele, conjunctiva si aparatul lacrimar. Procesul prin care se realizeaza vederea cuprinde urmatoarele etape succesive : -Formarea imaginii pe retina, prin intermediul unui sistem dioptic, in care cristalinul indeplineste rolul unei lentile biconvexe. -Stimularea celulelor receptoare din retina, sensibile la lumina, deci a celulelor cu conuri si a celor cu bastonase. -Reprezentarea imaginii la nivelul scoartei cerebrale : imaginea reala si rasturnata, formata pe retina este proiectata prin intermediul caii optice spre aria vizibila din regiunea occipitala.

GLAUCOMUL Prin glaucom se inteleg o serie de conditii patologice al caror simptom comun este cresterea tensiunii oculare si care duc la afectarea vederii. Clasificare Glaucomul primar - cu unghi inchis sau congestiv acut -cronic -cu unghi deschis sau conic simplu Glaucomul malformativ dau disgenetic Glaucom secundar Glaucom absolut In glaucomul cu unghi deschis singurul simptom care apare consta in scaderea acuitatii vizuale. Campul vizual periferic se pierde inaintea celui central, care se foloseste in vederea cu acuratete a detaliilor. Glaucomul cu unghi inchis poate sa nu provoace nici un simptom aparent sau simptome minore. Se poate intampla sa apara simptome pe o perioada scurta de timp (glaucom cu unghi inchis subacut) care de obicei apar seara si dispar pana dimineata urmatoare sau poate sa apara simptomatologie severa (acuta) care necesita un tratament medical de urgenta. Simptomele glaucomului cu unghi inchis apar de obicei la un singur ochi odata si de cele mai multe ori sunt: -vedere incetosata care apare brusc -durere severa, care apare la nivelul globului ocular sau in zonele imediat apropiate ochiului -halou color in jurul surselor de lumina -eritem al ochiului -greata si varsaturi.

Simptomele care apar in glaucomul congenital sau cel care apare in primii ani de viata (glaucomul infantil) sunt: -ochi plini de lacrimi sau o sensibilitate la lumina (a copilului) -unul sau ambii ochi congestionati, indicand ca zona transparenta a ochiului (corneea) a suferit o leziune -marirea globilor oculari datorita cresterii presiunii intraoculare, avand un aspect exoftalmic (ochi protruzivi). Acest lucru nu apare la adulti. -prurit (mancarime) sau senzatie de nisip in ochi sau inchiderea ochilor in cea mai mare parte de timp. Factorii de risc pentru glaucom difera in functie de tipul glaucomului: -presiunea crescuta intraoculara -varsta. Riscul de aparitie al glaucomului creste dupa varsta de 40 de ani. -rasa. La populatia de culoare riscul pentru glaucom este de 4 ori mai mare decat la populatia alba -istoric familial de glaucom -pierdere a vederii la unul din ochi. Leziunile la un ochi datorate glaucomului se asociaza cu o accentuare a leziunilor de la celalalt ochi. Daca nu este tratat exista riscul aparitiei unor leziuni mai severe si la celalalt ochi in proportie de 29%. -diabetul zaharat

Tratamentul glaucomului se concentreaza pe mentinerea vederii prin incetinirea evolutiei leziunilor de la nivelul nervului localizat in partea posterioara a ochiului (nervul optic). La adulti, tratamentul nu poate restitui vederea ce a fost pierduta din cauza glaucomului. Totusi, la anumiti copii, anumite leziuni produse de glaucomul congenital pot fi reversibile.
La ora actuala, majoritatea tratamentelor glaucomului sunt indreptate spre scaderea presiunii de la nivelul ochiului (presiunea intraoculara, PIO). Lezarea nervului optic se poate produce la orice valoare a presiunii intraoculare, chiar si la valorile considerate normale. Scaderea PIO poate ajuta la prevenirea aparitiei unor leziuni ulterioare la nivelul nervului optic. Optiunile terapeutice includ medicatie, tratament laser si tratament chirurgical.

CAZUL I CULEGEREA DATELOR Nume si prenume: M.M. Data nasterii: 25 august 1945. Varsta: 66 ani. Ocupatia: pensionar. Domiciliul: comuna Somova, judetul Tulcea. Data intrenarii: 23.06.2011. ora 14.30. Diagnostic la internare: AO glaucom prin inchiderea unghiului, acut OD, potential OS Grup sanguin: AII, Rh: - (negativ). Inaltime: 1,70m Greutate: 53kg AHC: fara contact TBC, neaga sifilis, diabet zaharat, SIDA in familie, dar relateaza ca in urma cu 3 luni a avut un astm infecto-alergic mixt. APF: pacient de sex masculin, in varsta de 66 ani, pensionar, casatorit, clinic sanatos. In copilarie a prezentat eruptii infecto-contagioase obisnuite. Istoricul bolii Se prezinta in dimineata zilei de 23.06.2011 la Spitalul Judetean de Urgenta Tulcea, acuzand intense dureri in ambii ochi, cefalee, lacrimare, scaderea accentuata a vederii, congestie. La examenul obiectiv ocular se constata TOOD=60 mmHg ; OS = 14 mmHg, examen in urma caruia bolnava este internata in sectia oftamologie a Spitalului Judetean de Urgenta Tulcea. La examenul clinic general se constata : tegumente si mucuase normal colorate cu exceptia mucuasei conjunctivale care este congestionata ; tesut celular subcutanat slab reprezentat ; sistem ganglionar nepalpabil ;

sistem osteo-articular integru ; aparat respirator, torace normal conformat, sonoritate pulmonara normala, murmur vesicular fiziologic prezent ; aparat cardiovascular, soc apexian in spatiul V, intercostal stang, zgomote cardiace ritmice, bine batute, TA = 120/70 mmHg, AV = 100 b/min. aparat digestiv, abdomen suplu si moale, nedureros la palpare,ficat si splina in limite normale, tranzit intestinal prezent ; aparat uro-genital, loji renale libere, mictiuni spontane nedureroase, Giordano (negativ); sistem nervos central : ROT prezente, reflex pupilar prezent . La examenul ocular obiectiv se constata : TOOD = 34,6 mmHg, OS=14,6 mmHg , VOD = , VOS = 2/3 fc. In urma examenului ocular subiectiv si obiectiv se pune diagnosticul de glaucom primar prin inchide-rea unghiului la ambii ochi, atac OD si se recomanda interventie chirurgicala. In vederea interventiei chirurgicale se va face examen pulmonar,cardio, ECHO. Analize de laborator : Hb = 12,9 %; L = 6400 /mmc; VSH = 7 mm/ora; glicemie = 90 mg % ; VDRL negativ ; TS = 230 min ; TC = 8 min; examen urina : D = 1017 ; pH acid (6); A,P,G =absente; epitelii plate rare.

La ex. Cardiologic : clinic cardiovascular normal : AV=60/min. ECHO : ficat de dimensiuni normale, echostructural, CBP normal situat , de dimensiuni si ecostructura normala, rinichiul stang econormal, splina normala. Anamneza asistentei : bolnava avand un soc emotional in urma unui accident al unuia dintre membrii familiei , este trezita in noaptea premergatoare internarii de o durere violenta in ambii ochi, cefalee, lacri-mare, congestie, scaderea accentuata a vederii , pupila dilatata . In primele zile de la internare bolnava este nelinistita si prezinta o stare generala alterata si o TO crescuta. Bolnava este amplasata intr-o camera semi-obscura, i se indica repaus la pat si i se va aplica un tratament de urgenta, care vizeaza scaderea TIO. MEDICATIE: Pilocarpina 4x4ore Instilatii oculare Ederen 1x4/zi oral Nitrazepam 2 cp Oral In pre-ziua interventiei i se explica bolnavei necesitatea interventiei chirurgicale ca singura metoda eficace de tratament , i se impune abstinenta alimentara, iar seara i se face clisma evacuatoare simpla. In dimineata interventiei chirurgicale i se taie genele, se spala pe fata cu sapun steril, se dezinfecteaza cu iod si se conduce la sala unde i se prezinta echipa operatorie, i se face anestezie locala si generala. PLAN DE INGRIJIRE ZIUA I PREGATIREA PREOPERATORIE Dx. I: Frica datorit interveniei chirurgicale i frica de eecul posibil de recptare a vederii, manifestat prin nelinite i team. Scop : nlturarea fricii evideniate prin incapacitatea de a se relaxa i odihni pe perioada spitalizrii. Obiectiv: Exprim frica i ngrijorrile n ceea ce privete interveniachirurgical. INTERVENII NURSING >Apreciez nivelul anxietii, exprimarea verbal a fricii i motivele; >Apreciez expresii non-verbale ale fricii ca: agitaie, paloare, tensionarea corpului i a muchilor faciali, iritabilitate, palpitaii;

>Creez un mediu calm, relaxat, ca pacientul s-i mprteasc sentimentele i temerile, ncurajez exprimarea lor i ascult cu atenie. Exprimarea lor contribuie la relaxarea pacientului i ajut s identificesursele de anxietate. >Asigur pacientul c i se vor administra antialgice dup intervenie i i se va trata pentru a preveni complicaiile i convalescena prelungit; >Explic c ncrederea n sine reduce anxietatea legat de durere i modificrile poteniale n starea de sntate i conceptul de sine al pacientului. Evaluare: Pacientul manifest ncredere n cadrele medicale i ateapt ncreztor reuita interveniei chirurgicale. Dx.II: Potenial de atingere a integritii fizice datorit deficitului vizual. Obiective: Calmarea durerii la nevoie. Pregtirea adecvat preoperatorie: analiz recoltare Asigurarea securitii pacientului pe toat perioada spitalizrii. INTERVENII NURSING >Apreciez nivelul de integritate fizic i psihic a pacientului; >Linitesc bolnavul n privina evoluiei afeciunii, i cer s descrie caracteristicile durerii, intensitatea; >Monitorizez funciile vitale ale pacientului: P, TA, T, R i le notez nF.O.; >Recoltez analize sub perfect asepsie i apoi le duc la laborator; >Ofer lmuriri cu privire la ntrebrile i nelinitile pe care le manifest cu privire la prognosticul bolii, la intervenia chirurgical; >Ofer informaiile necesare pacientului, pentru a se obinui cu termenii medicali despre boal si tratament; >Explic pacientului efectele tratamentului, n special necesitatea administrrii la timp i n doza prescris a medicamentelor. Evaluare: - Pacientul afirm ncredere n cadrele medicale i ntratamentul administrat; -Durerea este ameliorat; -Funcii vitale n limite normale: TA=140/80 mmHg,P=80b/min, R=18r/min, Td=36,8C, Ts=37C;

-Analize rezultate: Hb=12,27g%, Ht=38%, VSH la l h=6mm;la 2 h=13 mm, glicemia=0,82g%o, uree = 0,43g%, leucocite = 940 mm, neutrofile = 59%, enzofile=4%, limfocite = 34%, monocite=3%. Dx.III: Pierderea stimei de sine datorit alterrii vederii, manifestat prin sentiment de neputin. Scop : Pacientul s accepte pierderea temporar a vederii. Obiectiv: Asigurarea de suport psihic necesar pentru a depi sentimentulde incompeten. INTERVENII NURSING > Discut cu pacientul i-1 ncurajez s-i exprime nelinitea i sentimentele.Informez pacientul corect despre prognosticul bolii, tratament ischimbrile necesare n stilul de viat Dx.IV : Dificultate de a desfura activiti recreative datorit alterrii senzoriale, manifestat prin incapacitatea de a ndeplini o activitate favorit. Scop: Promovarea timpului liber ct mai plcut posibil pe perioada spitalizrii. Obiectiv: Petrecerea timpului liber ct mai plcut posibil pe perioada spitalizrii. INTERVENII NURSING >Am recomandat pacientului s audieze unele emisiuni radio la orele preferate; >I-am explicat c poate citi sau viziona programul TV la recomandarea medicului oftalmolog; >Sftuiesc familia s discute cu pacientul pe perioada spitalizrii i s -1viziteze ct mai des posibil. Evaluare :-Bolnavul nelege restricia temporar a cititului i a vizionrii TV; -Bolnavul face activiti recreative cu ajutorul asistentului i familiei.

Dx. V: Deficit de cunoatere n legtur cu ateptrile postoperatorii datorit lipsei surselor de informare, manifestat prin cerere de informaie. Scop: Educarea pacientului n legtur cu afeciunea i intervenia chirurgicala Obiectiv: Pacientul s fie capabil s neleag informaiile legate de afeciune. INTERVENII NURSING >Apreciez gradul de cunoatere a pacientului cu privire la diagnostic, tehnica medical propus, experiene din trecut legate de intervenia chirurgical i spitalizare; >Explic necesitatea interveniei chirurgicale, care este principalul tratament al bolii; >Informez pacientul n legtura cu afeciunea sa; >Familiarizez pacientul n legtur cu echipa de ngrijire, cu topografia camerei i a spaiilor din jur, grupul sanitar i modul n care sunt aezate obiectele i mobilierul n salon; >Preoperator, ocluzionez ochii bolnavului i fac exerciii de mers, defolosire a unor obiecte personale, exerciii care l vor ajuta postoperator; >Explic n ce const examinarea zilnic a ochiului, toaleta ochiului i investigaiile efectuate de medicul oftalmolog. Evaluare: Pacientul posed cunotine despre boal i interveniachirurgical