Sunteți pe pagina 1din 20

FILTRE DIGITALE

INTOCMIT:Jieanu Andrei Masterat: Sisteme electrice avansate Anul I, Sem. 2

CUPRINS
Introducere

Filtre audio digitale

Introducere
Modificarea relativ a amplitudinilor componentelor

armonice ale unui semnal periodic sau chiar eliminarea sau selectarea anumitor componente armonice reprezint o operaie de filtrare. Modificarea densitii spectrale a unui semnal aperiodic, n sensul favorizrii sau defavorizrii unor segmente spectrale reprezint de asemenea o operaie de filtrare.

1.FILTRE AUDIO DIGITALE


Un filtru audio digital modifica amplitudinea sau faza

uneia sau mai multor componente ale unui semnal audio. Filtrele audio digitale se pot clasifica in doua categorii: -filtre cu raspuns finit la impuls FIR -filtre cu raspuns infinit la impuls IIR
Avantajul principal al filtrelor IIR este ca permit o taiere

abrupta intre frecventele care sunt filtrate si cele care nu sunt filtrate. Filtrele FIR necesita masti mai largi si deci mai multe operatii aritmetice pentru a avea aceeasi eficienta de filtrare. De asemenea FIR necesita mai multa memorie si timp de prelucare.

Alt avantaj al IIR este ca aceste filtre se pot proiecta din filtrele

corespunzatoare analogice. Filtrele FIR nu au corespondente analogice.


Avantajul filtrelor FIR este ca pot fi constranse sa aibe un raspuns

liniar de faza (deplasarile de faza ale componentelor de frecventa sunt proportionale cu frecventa). Astfel frecventele armonice sunt deplasate in aceeasi proportie si relatiile dintre armonice nu sunt distorsionate (foarte important in muzica).
Alt avantaj al filtrelor FIR este ca nu sunt asa de senzitive la

zgomot rezultat din adancimea mica de biti si eroarea de rotunjire.

1.1. Filtre utilizate in software de prelucrare digitala audio


-filtre de banda:

-filtru trece jos; -filtre trece sus; -filtru trece banda; -filtru opreste banda. -filtre IIR (numite si filtre stiintifice): Bessel, Butterworth, Chebyshev1 si Chebyshev2 avand control fin asupra frecventelor si fazelor; -filtre comb: aduna versiuni intarziate ale semnalului la el insusi, rezultand anulari de faza percepute ca ecou; -filtre de convolutie: filtre FIR utilizate pentru adaugarea unui mediu acustic la un fisier de sunet (exemplu: mimarea reverberatiilor unei sali de concert); -egalizator grafic: furnizeaza o reprezentare grafica care permite ajustarea castigului frecventelor in cadrul unui set (array) de benzi; -egalizator parametric: similar cu cel grafic, dar avand control asupra largimii benzilor relativ la locatiile acestora; -crossover: desface un semnal de intrare in mai multe semnale de iesire, fiecare intr-o anumita scara de frecvente, astfel incat fiecare semnal de ieisire sa fie trimis la un difuzor care le poate reda cel mai bine.

1.2.EGALIZAREA Egalizarea (EQ equalization) este procesul de marire (boosting) sau micsorare selectiva a unor frecvente din semnalul audio. Se poate aplica in toate etapele de inregistrare, post-procesare sau redare. Trebuie aplicat cu precautie, caci modificarea amplitudinilor relative ale frecventelor poate sa produca un sunet artificial.

O solutie simpla de egalizare este oferita de majoritatea aparatelor audio dotate cu butoane de control de ton: banda de joase (bass) este 20-200 Hz, iar banda de inalte (treble) este 4-20 kHz.
Exemple de filtre (shelving filters in panta usoara):

Pe axa orizontala sunt frecventele iar pe cea verticala

amplificarea 1. Filtrul low-shelf mareste sau micsoreaza amplitudinile frecventelor joase, iar filtrul high-shelf mareste sau micsoreaza amplitudinile frecventelor inalte, in raport cu o frecventa de taiere cutoff frequency, in rest semnalul trece nemodificat (un filtru trece-sus sau trece jos elimina complet anumite componente de frecventa).

1.2.1.Egalizatorul grafic imparte spectrul de frecvente in benzi,

permitand controlul amplitudinilor frecventelor in fiecare banda independent. Se poate selecta numarul de benzi, dar in mod normal sunt 10 benzi impartite in octave, nu in frecvente ( doua note, adica frecvente, sunt la distanta de o octava daca frecventa mai mare este dubla fata de cea mai mica).

Exemplu: impartire in 20 de benzi, frecventele de start din doua benzi succesive la distanta de octava, deci factor 2 . Astfel frecventa de start a primei benzi 31.5 Hz, atunci a doua banda incepe la frecventa de 31.5*2 44 Hz. Un parametru important este precizia (accuracy), legata de lungimea filtrului utilizat pentru egalizare: se poate utiliza valoare mica pentru frecvente mari, dar valoare mare pentru frecvente mici. Un filtru de lungime mare implica mai multi termeni in ecuatie si conduce la o rezolutie de frecvente mai buna (necesar pentru benzile de frecvente joase care sunt mai inguste), dar creste timpul de calcul.

1.2.2.Egalizatorul parametric este mai flexibil, permitand focalizarea pe benzi individuale de frecvente. Se poate stabili centrul benzii de frecventa si se pot ajusta frecventele. Opereaza numai asupra unei singure benzi la un moment dat. Se bazeaza pe filtre trece-banda si stop-banda. Un filtru trece banda permite trecerea frecventelor din banda si filtrarea frecventelor din afara benzii (ideal frecventele eliminate, dar in realitate acestea sunt doar atenuate). Graficul raspunsului in frecventa:

Se mai numeste si filtru de varf (peaking filter). Inversand graficul se obtine un filtru stop-banda, care daca este ingust se mai numeste si notch filter.

1.2.3.Diferite tipuri de filtre (trece-jos, trece-sus, shelving si trece-banda) se pot grupa intr-un singur instrument egalizator, numit egalizator paragrafic. Fiecarui tip de filtru ii corespunde o icoana. Daca se aplica mai multe tipuri de filtre unei singure benzi, acestea se aplica in paralel si nu secvential. Este importanta liniaritatea fazelor, astfel nu se introduc distorsiuni in structura de armonici, frecventele armonice fiind deplasate cu aceeasi valoare. In plus, anumite egalizatoare permit specificarea amplificarii totale (master gain) a semnalului audio dupa prelucrarea EQ. De asemenea se pot controla cantitatile de semal prelucrat (wet ) si nemodificat (dry ). Se poate pastra o copie nemodificata a semnalului, iar dupa prelucrare se pot specifica proportiile de combinare a celor doua.

1.3.Filtre comb, delay, reverb si convolutie

Filtrul comb (pieptene) aduna un esantion cu un altul anterior, eliminand anumite frecvente rezonante (ca si cand ar fi pieptanate la intervale regulate de frecventa). Se poate realiza prin filtru FIR nerecursiv sau filtru IIR recursiv. Un filtru simplu nerecursiv este dat de ecuatia: y(n) = x(n) + gx(n-m) unde m este intarzierea in numar de esantioane, iar g1 este amplificarea. Un filtru simplu recursiv este dat de ecuatia: y(n) = x(n) + gy(n-m) unde m este intarzierea in numar de esantioane, iar g<1 este amplificarea. In acest caz un sunet anterior afecteaza din ce in ce mai slab sunetele ulterioare, datorita micsorarii de fiecare data a amplitudinii cu factorul g<1.

Filtrele se pot reprezenta prin diagrame de flux:

z-m simbolizeaza o intarziere de m esantioane in termenul gx(n-m) sau gy(n-m). Filtrele comb realizeaza doar simple efecte de intarziere, caci efectele de ecou si reverberatie se obtin prin utilizarea mai multor tipuri de filtre.

Filtrul trece-tot este adeseori utilizat ca bloc elementar pentru efecte de reverberatie. Se adauga filtrul trece-tot la un lant sau banc de filtre comb. Filtrul trece-tot nu schimba frecventele undei audio ci doar faza. Definitia unui filtru trece-tot simplu: y(n) = -gx(n) + x(n-m) +gy(n-m) unde m este intarzierea in numar de esantioane, iar g<1 este amplificarea. Diagrama de flux:

Se pot obtine diferite efecte de ecou sau reverberatie combinand filtrele precedente in diverse moduri (serie, paralel, imbricat). Unul dintre primele proiecte: Manfred Schroeder:

Efectul de intarziere (delay), implementat cu filtre nerecursive, este mai putin realist, fiind o simpla repetare a sunetului. Se pot seta timpul de intarziere si cantitatile de semnal uscat si semnal ud care se combina. Efectul multi-tap delay combina efectele intarzierilor multiple, un tap (robinet) fiind o singura intarziere. Efectul de ecou (echo) este mai realist, caci este schimbat spectrul semnalului. Se poate utiliza un filtru special astfel incat fazele ecourilor sunt modificate, simuland rate diferite de reflectare a frecventelor diferite. Utilizeaza feedback. Efectul de cor (chorus) preia un singur semnal audio, cel mai adesea voce, si il face sa sune ca voci multiple cantand la unison. Se pot selecta numarul de voci si intarzierile diferitelor copii una fata de cealalta. Frecventele diferitelor voci se pot modifica (persoanele din cor canta la niveluri diferite). Efectul de guler (flange) utilizeaza un filtru comb cu timp de intarziere variabil in timpul redarii sunetului, in intervalul aproximativ 0 la 20 ms. Se pot vizualiza dintii filtrului comb (distanta dintre dinti semnificand intarzierea introdusa) cum se apropie sau se indeparteaza pe masura ce se modifica intarzierea. Sunetul obtinut poate fi descris ca swooshy, warbly (triluri), wah wah. Parametrii selectati: intarzierea initiala si finala si procentul de feedback.

Reverberatia (reverb) este un efect care confera vibratie si culoare sunetului. Poate imbunatati timbrul instrumentelor si al vocii. Poate modifica modul in care se aude un sunet ca si cand ar proveni dintr-un anume spatiu acustic. Se considera in continuare cum se poate simula deplasarea sunetului intr-o sala. Un impuls instantaneu este emis in sala. La urechea unui ascultator sosesc: -sunetul direct de la sursa (nereflectat); -reflexiile de ordinul intai: undele reflectate prima oara de pereti si obiecte. Unghiul de incidenta este egal cu unghiul de reflexie, dar datorita suprafetelor neregulate rezulta unghiuri multiple de reflexie (difuziunea sunetului); -reflexiile de ordinul doi (secundare) provenite din reflectarea reflexiilor de ordinul intai si mai multe din cauza difuziunii. Dupa fiecare reflectare are loc pierdere de energie (descresterea amplitudinilor). Aceata neclaritate (blur) de reflexii este perceputa ca reverberatie.

Implementarea efectelor de reverberatie se face prin doua metode. 1) modelarea spatiului fizic sau a proprietatilor acustice ale unui instrument sau dispozitiv de inregistrare. Pentru incaperi se analizeaza dimensiunile, dispunerea peretilor, obiectele din incapere, materialele de constructie si de decorare, temperatura si umiditatea, numarul persoanelor din incapere. Un parametru important al unui spatiu acustic este timpul de reverberatie (timpul necesar unui sunet pentru a scadea cu 60 dB din nivelul sau original). Pe baza analizei se plaseaza filtre multiple recursive si trecetot in configuratii seriale, paralele si imbricate. 2) metoda de raspuns la impuls. Intr-o incapere se produce un sunet foarte scurt si puternic (bataie din palme, spargerea unui balon, foc pistol de start) si se inregistreaza cum acest impuls reverbereaza in incapere. Aceasta inregistrare este raspunsul la impuls, deci un filtru, care poate fi introdus intr-o operatie de convolutie cu sunetul asupra caruia se aplica efectul (efectul se mai numeste si reverberatie de convolutie). Pe net se pot gasi numeroase fisiere profesionale cu inregistrari de raspuns la impuls (fisiere IR), simuland reverberatia unei sali de concerte, camere cu ecou, ghitari electrice, etc. Utilizand software adecvat care accepta un fisier IR se poate prelucra orice fisier audio (WAV sau AIFF) pentru adaugarea de efecte de rezonanata.