INGRIJIREA PACIENTULUI CU SIDA

ORIGINEA INFECIEI CU HIV Originea virusului,discutat ndelung,rmne totui o necunoscut,existnd varii ipoteze, ce au pus la ndoiala chiar i rolul agentului cauzal(HIV) al sindromului de imunodeficien dobndit,ipoteza infirmata de mai multe argumente ca spre exemplu:aparitia SIDA dupa semnalarea HIV;izolarea virusului de la bolnavi (100%);relaia dintre donorul de snge cu HIV i transmiterea la cei transfuzai;reducerea drastic a cazurilor de transmitere dupa screening-ul donorilor de snge;scderea numrului de celule int TCD4 la toi bolnavii;izolarea virusului simian (SIV),inductor de imunodepresie similar celei produse de virusul uman HIV-2,puternic nrudit cu SIV.Izolarea virusului pune capt disputei,origineasindromului retroviral fiind unanim recunoscuta. Ipoteza originii africane Zairul a fost considerat locul de origine al HIV fiind prima ar african care a invitat la cercetare n acest sens. Ipoteza originii haitiene Cnd au fost diagnosticai cu SIDA, emigranii haitieni din Statele Unite aleAmericii, Haiti a fost citat ca loc de origine posibil pentru SIDA.

 Ipoteza originii americane n anul 1985, SUA raportase 80% din cazurile de SIDA nregistrate la OMS. Acestaa fost un motiv "serios" de a considera ca posibil, originea american a HIV Ipoteza originii naturale Este posibil ca HIV s fi existat cu mult timp nainte de recunoaterea SIDA.O revist medical american prezenta 28 de cazuri de sarcom Kaposi raportate nSUA i Europa n perioada 1902-1966. Toi aceti bolnavi prezentau i infecii oportuniste i toi au decedat n mai puin de trei ani. Primele evidenieri ale infeciei cu HIV s-au obinut pn n prezent, prin efectuarea testelor de detectare a anticorpilor anti-HIV din eantioane de ser pstrate de-a lungul anilor.Astfel s-au descoperit probe pozitive aparinnd unei colecii provenite din Africa Central i care au fost prelevate n anul 1959. Se pare c primele cazuri de SIDA au aprut n aceast zon n anii '60.Se consider c primele locuri n care s-a rspndit virusul au fost Europa Central si Haiti. Ipoteza demografic Aceasta pune totul pe seama unui scenariu la nivel planetar, de reducere a unor categorii umane i este susinuta de statistici, care arat c cea mai afectata este populaia african i n general categoriile de populaie srace,utilizatorii de droguri, homosexualii, prostituatele.

 Ipoteza originii de laborator. Literatura european a avansat ipoteza c acest virus a fost produs de om, n laborator.Armata american a sponsorizat numeroase cercetari n acest sens, dar rezultatele acestor cercetri nu au aprut n literatura tiinific, care nu accepta aceast posibilitate.HIV nu are caliti de arm biologic: se transmite cu dificultate, evolueaz lent i se pare c este foarte greu de eliminat. Ipoteza vaccinurilor Orice vaccin care urmeaz s fie administrat la om este "asigurat", respectiv este sterilizat. Astfel, vaccinul nu poate transmite dect agentul imunizant omort sau viu Cercetrile strnite de SIDA au dus la descoperirea unor virusuri care determin imunodepresie i la animale, provocnd confuzie i chiar panic. Exist o familie larg de virusuri care au aceeai structur a complexului genomic,homologia fiind de 40-50%. Maimua i SIV au fost considerate din punct de vedere biologic paralele cu omul i HIV.Infectnd experimental cu HIV diverse specii de maimue, s-a constatat c doar cimpanzeul manifest semne de boal. Oricum, cimpanzeii nu fac SIDA, dar prezint mrirea de volum a ganglionilor limfatici, manifestare care se ntlnete i la omul bolnav de SIDA

Dac omul "se trage" din maimua este posibil ca i virusul imunodeficienei umane (HIV) s se "trag" din virusul imunodeficienei maimuelor (SIV). CLASIFICARE: n prezent se cunosc dou virusuri umane HIV-1 i HIV-2 i ase virusuri animale:FIV, BIV, SIV, EIAV,CAEV i Visna Maedi). Morfologia si structura HIV: Microscopia electronica a demonstrat c virionul HIV are o structura icosaedric coninnd numeroi spiculi externi alctuii din dou proteine anvelop majore. Virionul nmugurete de la suprafaa celulei infectate,ncorpornd o mare varietate de proteine preluate de la aceasta, inclusiv complexul major de histocompatibilitate (MHC) de clasa I si II, ntr-un bistrat lipidic.HIV-1 i HIV2 sunt asemntoare din punct de vedere morfologic i al compoziiei chimice. HIV este un virus ARN a crui intrigant i uimitoare particularitate este revers-transcripia propriului ARN genomic la ADN cu ajutorul enzimei revers transcriptaza. Activarea celular joac un rol important n ciclul de via al HIV i este vital n patogeneza bolii. Urmnd legrii i internalizrii iniiale a virionului la nivelul celulei int,structurile intermediare incomplet reverstranscripionate sunt labile n celulele inactive i nu se vor integra eficient n genomul celulei gazd dect dac activarea celular se produce imediat dupa infecie.

Rezistena la agenii fizici si chimici este semnificativ, HIV fiind un virus foarterezistent.Acesta este sensibil la caldura umed(121C, 15) i distrus la 60C , dup 10 ore de expunere sau 100C (fierbere) n 20.n lichidul de cultur i la temperatura camerei,supravieuiete 15 zile, i 11 zile la 37C. STADIILE INFECIEI HIV/SIDA : 1.Infecia primar acut. Perioada de incubaie este de la cteva zile la 3 luni. Debutul poate fi complet asimptomatic sau de tip infecios nespecific (sindrom retroviral). n general, la 5070% pacieni se constat febr, oboseal, artralgii i mialgii, faringit, erupii maculopapulare,redoarea cefei, limfadenopatie generalizat sau sindrom mononucleozic cu sau fr alte manifestri. Rar se pot observa mielo- sau encefalopatii. Perioada acut nu dureaz mai mult de 2-3 sptmni, remisiunea fiind complet. 2.Perioada de infecie latent, asimptomatic (starea de purttor de HIV) Aceast perioad este nsoit de replicare viral permanent, cu creterea ncrcturii virale i distrugerea permanent de limfocite TCD4+.Aceasta este echilibrat prin rennoirea constant a limfocitelor, de aproximativ 5%.Trecerea de la forma asimptomatic la forme clinic manifestate se face n interval de 2 ani (5%pacieni) pn la 10 ani (50% pacieni). 3. Perioada de stare - Dupa infectia HIVse poate trai multi ani fara nici un semn de boala. Candsimptomele reapar, ele pot fi vagi si greu de descris (desi unii oameni acuzaoboseala sau dureri cu diverse localizari). Medicul specialist poate suspectainfectia HIV daca simptomele persista sau daca nu poate fi identificata o cauza asimptomelor . De asemenea se poate suspecta infectia HIV in prezenta urmatoarelor simprome: - Stari confuzionale - Diaree sau alte modificari de tranzit intestinal (constipatie/diaree) - Dificultate de concentrare

- Tuse uscata - Fatigabilitate - Febra - Lipsa poftei de manare - Ulceratii la nivelul mucoase bucale - Modificari ale unghiilor - Transpiratii nocturne - Cresterea in volum a ganglionilor la nivelul gatului , axilei si abdomenului - Disfagie - Tulburari de personalitate - Infectii repetate cu virusul Herpex Simplex - Respiratie dificila - Parestezii, amorteala, slabiciune la nivelul membrelor - Scadere inexplicabila in greutate - Afte. 4.Stadiul final corespunde stadiului de SIDA instalata, iar clinic se inregistreaza: 1.Febra persistenta cu scadere in greutate fara cauze aparente (10%). 2. Aparitia infectiilor oportuniste cu agenti bacterieni, virali, sau paraziti care la gazdele normale nu determina imbolnaviri sau determina forme de boala controlabile, manifestarile oportuniste apar cand limfocitele TCD4+ scad sub 200/mm3, unele dintre acestea se asociaza cu infectia HIV in fazele timpurii de boala (herpesul). 3.Neoplaziile din timpul sarcomului Kaposi, leucoplazia cu celule paroase survine devreme, fiind uneori primul indicator de infectie HIV. 4.Tulburari neurologice, ca manifestari tarzii ce debuteaza cu : deficite de concentrare, cognitive, de memorie, disfunctii motorii, agitatie psihomotorie.

 Pe masura ce medicii si pacientii au cstigat experienta legata de boala, s-au nregistrat imbunatatiri in ngrijirea pacientilor, si tratarea bolilor si afectiunilor provocate de SIDA. De exemplu, unele tipuri de pneumonii declansate de SIDA pot fi tratate cu medicamente antibiotice si antivirale. In prezent nu se cunoaste un leac mpotriva SIDA si nici un tratament eficient pe termen lung. De asemenea, nu exista vaccin (imunizare) pentru a mpiedica evolutia si raspndirea virusului HIV, cum exista mpotriva poliomelitei, pojarului si altor boli similare. In ciuda eforturilor continue de cautare de medicamente si vaccinuri anti-SIDA si a succeselor ocazionale, progresele s-au dovedit a fi lente si dificile.

CAZUL I 1. CULEGEREA DATELOR Informaii sociale: Numele i prenumele :D.F. Vrsta: 44 ani Sex: masculin Starea civil: necstorit Religie: ortodox Naionalitate: romn Ocupaia: contabil Localitatea de domiciliu: Tulcea Diagnosticul la internare: SIDA. HVB, Hepatocarcinom 2. OBISNUINTELE DE VIATA a.Consumator de: Alcool - nu; Cafea da; Tutun DA; Drog nu b.Dieta/regim alimentar -alimentaie normal; fara grasimi c.Alergii cunoscute - nu 3. ANTECEDENTE PATOLOGICE: Antecedente personale: hepatocarcinom - 2010, ciroza hepatica cu virus b -2008,HDSmanifestata prin hematemeza -2010, MTS- osoaseAntecedente heredo-colaterale: NEAGA Motivele internrii:- varsaturi, febra, - greata; inapetenta - scadere ponderala, tegumente icterice, fatigabilitate, adenopatie cervical posterioara 4. EXAMEN CLINIC GENERAL: Tegumente i mucoase: tegumente icterice Greutate: 52 Kg nlime: 1,68 m

esut celular subcutanat: slab reprezentat. Sistem ganglionar: palpabil in regiunea cervical posterioara, nedureros. Sistem osteoarticular: aparent integru Sistem muscular: hipoton, hipokinetic, hipotrofic Aparat respirator: torace normal conformat, excursii costale simetrice bilateral murmur vezicular fiziologic bilateral Aparat cardio-vascular: oc apexian spaiul V intercostal stg. TA =160/90 mmHg, AV= 120/ minut. Aparat digestiv: abdomen marit de volum, mobil cu miscarile respiratorii, dureros la palparea superficiala, ficat la 5 centrimetri sub rebordul costa ( hepatomegalie), tranzit intestinal fiziologic Aparat renal:loje renale nedureroase, miciuni fiziologice, urini hipercrome 5. INVESTIGATII: a)Examenul sangelui:Hb =9,7g%; Creatinina=1mg/dl;Ht=36%; TGO=89U/L;GA=13500/mmc; TGP=125U/L;VSH=10mm/h; Colesterol=120mg/ dl; Glicemie=85mg/dl; Trigliceride=120mg/dl; Uree=36mg/dl; Bil. T=5,2mg/dl, BD=3,2 b)Examenul urinei:-sumar de urin: albumin absent, glucoz absent, sediment cu rare leucocite, rare celule epiteliale. c)Alte examene de specialitate: Examen radiologic: - normal pleuro-pulmonar, Ecografie abdominal: hepatomegalie

PROCESUL DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI CU SIDA

NEVOI FUNDAMENTALE: Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie MANIFESTARI DE INDEPENDENTA: TA=160/90mmHgT=39,20C,P=120b /min,R=24r min MANIFESTARI DE DEPENDENTA: - hipertensiune-tahicardie- polipnee- febra
NEVOI FUNDAMENTALE: Nevoia de a bea si a manca MANIFESTARI DE INDEPENDENTA: Inapetenta si deshidratare NEVOI FUNDAMENTALE: Nevoia de a elimina MANIFESTARI DE INDEPENDENTA: Miciune fiziologica;Scaun zilnic

NEVOI FUNDAMENTALE: Nevoia de a se misca si a avea o buna postura MANIFESTARI DE DEPENDENTA: Amplitudine diminuata a miscarilor, se mobilizeaza greu
NEVOI FUNDAMENTALE: Nevoia de a se odihni MANIFESTARI DE INDEPENDENTA: Insomnie MANIFESTARI DE DEPENDENTA: Insomnie NEVOI FUNDAMENTALE: Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca MANIFESTARI DE INDEPENDENTA: Autonom in satisfacerea nevoii

NEVOI FUNDAMENTALE: Nevoia de a fi curat si a avea tegumente integre MANIFESTARI DE INDEPENDENTA: Tegumente uscate, icterice MANIFESTARI DE DEPENDENTA: Necesita ajutor NEVOI FUNDAMENTALE: Nevoia de a pastra temperatura corpului in limite normale MANIFESTARI DE INDEPENDENTA: Febra MANIFESTARI DE DEPENDENTA: T=39,2 C NEVOI FUNDAMENTALE: Nevoia de a evita pericolele MANIFESTARI DE INDEPENDENTA: Autonom NEVOI FUNDAMENTALE: Nevoia de a comunica MANIFESTARI DE INDEPENDENTA: normala NEVOI FUNDAMENTALE: Nevoia de a se realiza MANIFESTARI DE INDEPENDENTA: Autonom

NEVOI FUNDAMENTALE: Nevoia de a se recrea MANIFESTARI DE INDEPENDENTA:Tristete, se recreeaza citind carti si ascultand radio NEVOI FUNDAMENTALE: Nevoia de a invata MANIFESTARI DE INDEPENDENTA:Cunostinte insuficiente despre boala MANIFESTARI DE DEPENDENTA: Educatie precara

 NEVOI FUNDAMENTALE: Nevoia de a-si practica religia MANIFESTARI DE INDEPENDENTA:cooperant

Planul de ingrijire al pacientului cu SIDA

Probleme de dependenta: Dificultate in alimentatie, inapetenta, varsaturi, greata Obiective: Combaterea greturilor si varsaturilor Interventii autonome si delegate:Asigur pacientului o pozitie antalgica-asez bolnavul in pozitie semisezanda;-linistesc bolnavul din punct de vedere psihic;-aerisesc salonul;-pastrez temperatura si umiditatea;-masor functiile vitale;-administrez Metoclopramid i.vpregatesc materialele necesare pentru a ajuta pacientul in timpul varsaturilor, sustinandu-l in pozitie de decubit lateral, sustinandu-I capul, colectez lichidul de varsatura in tavita renala, patul fiind protejat de musama si aleza si apoi aduc la cunostinta medicului;ofer pacientului un pahar cu solutie aromata pentru a-si clati gura;institui o perfuzie cu ser glucozat 5% si electroliti pentru hidratarea pacientului (la indicatia medicului), pe o durata de 6 ore, dupa care incerc hidratarea si alimentatia orala;-invat bolnavul cum sa faca exercitii pentru a diminua senzatia de greata (inspire si expir adanc); Evaluare:-obiectiv realizat, dispare varsatura, greata si inapetenta;pacientul este mai linistit din punct de vedere emotional

 Probleme de dependenta: Circulatie inadecvata manifestata prin tahicardie -120batai/min HTA, TA=160/90mmHg Obiective: -prevenirea complicatiilor;-bolnavul sa aiba TA in limite normale si FC normala Interventii autonome si delegate: -aerisesc salonul;-pastrez temperature si umiditatea;-administrez O2 umidificat cu intermitenta;-se reduce aportul de lichide pana la 120ml/ kgc/zi;masor functiile vitale:TA,puls, respiratie si le notez in foaia de observatie la fiecare 30 min., pana la normalizarea valorilor;recoltez analizele prescrise de medic;-recoltez sange pentru analizele de laborator;-insotesc pacientul la EKG si efectuez electrocardiograma;-administrez la indicatia medicului medicatia antihipertensiva (Nifedipin 10mg s.l., Furosemid 1cp, Prestarium 10mg/zi, Tertensif SR 1,5 mg/zi);-sfatuiesc bolnavul sa nu manance cu sare;-mai explic bolnavului ca tratamentul pentru tensiune trebuie luat continuu si evaluat la intervalele stabilite de medic; Evaluare: Pacientul colaboreaza cu echipa de ingrijire Probleme de dependenta: Alterarea nevoii de a dormi Obiective: Pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ

 Interventii autonome si delegate: -am observat si am notat in foaia de observatie calitatea somnului, gradul de satisfacere a celorlalte nevoi;-am familiarizat pacientul cu mediul spitalicesc;-i-am favorizat legatura cu familia;-am linistit pacientul, explicandu-I ca este in siguranta si ca ingrijirile si tratamentul il vor ajuta sa-si recapete starea de bine fizic si psihic;-asigur confortul bolnavului prin adoptarea unei pozitii comode, relaxante;-discut cu bolnavul, explicandu-I ca aceste fenomene vor disparea pe masura ce tratamentul va fi instituit;-administrez la indicatia medicului tratamentul prescris (Alprazolam 0,25mg la ora 21.00) Evaluare: Obiectiv realizat Probleme de dependenta: Reducerea febrei datorate procesului inflamator manifestat prin febra:-T=39,2C Obiective: Pacientul sa nu orezinte complicatii ale febrei Interventii autonome si delegate: -am administrat la indicatia medicului antibiotic conform antibiogramei;-am administrat antitermice la indicatia medicului;-se asigura conditii de confort termic in salon;-schimbarea pacientului dupa fiecare val de transpiratii produse;-asigur hidratarea corecta;-masor pulsul, TA si le notez in foaia de observatie Evaluare: Reducerea febrei