DEGRADAREA SOLULUI SI MASURILE DE PROTECTIE

Jean Dorst afirma ca : Cea mai pretioasa bogatie naturala este fara ndoiala solul .

Cel mai bogat este cel care indrazneste sa priveasca fata viitorului
Apreciind capacitatea de autopurificare a solului si insemnatatea acestuia pentru om si sanatatea populatiei, tatal medicinei, Hipocrat, spunea: Sanatatea corporala si sufleteasca a omului depinde de clima, starea apei si calitatea solului. Implicit, ocrotirea si ameliorarea solului nu este mai putin actuala decit ocrotirea apei, aerului si altor factori naturali de importanta majora pentru sanatate.

Solul este un corp natural, tridimensional situat la suprafata uscatului cu proprietati si functii specifice, produs in timpuri geologice prin actiunea factorilor climatici si biotici asupra rocilor de la suprafata uscatului conditionati de relief si uneori de apa freatica la care se adauga tot mai mult si intensiv, actiunea omului. In orice ecosistem solul are 2 functii esentiale: depozitar si furnizor de elemente nutritive si apa; si recipient si transformator de reziduri si deseuri; deci avand rolul de reglator al ecosistemului si de purificator al mediului inconjurator. Odata distrus, el nu se mai reface pentru ca nu se pot reproduce conditiile si istoria formarii lui formandu-se totusi un corp cu functii analogice. Prin utilizarea lui rationala el nu se epuizeaza ci este protejat si isi sporeste fertilitatea. Solul si vegetatia acopera scoarta terestra formand o unitate inseparabila-sistemul pedoecologic mondial. Solul are mai multe functii: -principal mijloc de productie vegetala; -sursa de elemente nutritive; -resursa energetica reinnoibila.

Surse de poluare a solului:

Emisii industriale

Poluarea solului nseamn orice aciune care produce dereglarea funcionrii normale a solului ca mediu de via, n cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om (antropice), dereglare manifestat prin degradarea fizic, chimic, biologic a solului, care afecteaz negativ fertilitatea sa, respectiv capacitatea sa bio-productiv din punct de vedere calitativ i cantitativ.

Agenti radioactivi

Gaze de esapament

Defrisarea padurilor

Poluarea
Ploile acide Mase plastice Utilizarea nerationala a ingrasamintelor si pesticidelor

Mijloace de transport

Efectele poluarii solului:

dereglri chimice

dereglri fizice

-dereglri biologice

Fondul funiciar al Moldovei

n Republica Moldova solurile sunt principala bogatie naturala, care se exprima prin fertilitatea si diversitatea lor Valoarea unui hectar de pamnt agricol a Republicii Moldova exprimata n bani este una dintre cele mai nalte din Europa. Solurile Moldovei dupa calitatea lor pot fi comparate cu cele mai bogate soluri din lume, ca exeplu, solurile din regiunea Crasnodar (Rusia) si California (SUA).

Compozitia solului
Conform acad. A.Ursu n stratul de 100 cm solurile noastre contin de la 150 pna la 700 tone de humus la hectar. n nvelisul de sol se contin (aproximativ): 1 miliard de tone de humus, 60 milioane tone de fosfor; 50 milioane tone de azot; 700 milioane tone de potasiu si cantitati considerabile de alte elemente necesare pentru plante.

Utilizarea resurselor de sol n Republica Moldova este unul din factorii decisivi pentru economia nationala. Starea actuala a fertilitatii efective a solurilor este nesatisfacatoare, iar pe cca 10% din terenurile agricole critica. Deformarea asolamentelor (majorarea cotei culturilor prasitoare si micsorarea suprafetei ocupate cu culturi leguminoase), micsorarea volumului de ngrasaminte organice de 20-30 ori, celor minerale de 15-20 ori, au condus la formarea unui bilant profund negativ al humusului si elementelor biofile n soluri si la degradarea biologica a lor. n anul 2002 n mediu s-au ncorporat n sol circa 200 kg/ha gunoi de grajd, cantitatea optima fiind de 10 t/ha. Suprafata ierburilor perene n ultimii 12-15 ani s-a micsorat de la 180200 mii ha pna la 45-50 mii ha. Ca rezultat bilantul humusului este negativ minus 0,6 0,8 t/ha. Pierderile anuale de humus prin eroziune constituie circa 600 mii tone, sau 0,3 t/ha. Actualmente din elementele nutritive n prim minim este azotul, care limiteaza obtinerea recoltelor nalte de calitate superioara. n anul 2003 nivelului optim de rezerve a azotului mineral (N-NO 3 ) n sol (110-140 kg/ha) corespundeau numai 2-5% din teritoriile cercetate. A doilea element dupa importanta nutritiva este fosforul. Continutul de fosfor mobil n solurile noastre constituie 1,8-2,1 mg/100 g de sol si se afla la granita ntre gradatiile scazut si moderat. Regimul potasiului a treilea element nutritiv este favorabil obtinerii recoltelor nalte pe 90% din terenurile agricole.

Solurile or.Balti
Pe teritoriul municipiului Balti predomin solurile cernoziomice tipice moderat humifere. n partea dreapt a Rutului, n cartierul Slobozia, se ntlnesc cernoziomurile tipice slab humifere. Acestea sunt cernozimurile cele mai fertile. Au o grosime de peste 1 m, culoarea aproape neagr, structur grunoas i hidrostabil. Pe versani stratul de sol este doar de civa zeci de cm i de multe ori este afectat de eroziune eolian i, n special, pluvial. La nivel de municipiu 623 ha sunt erodate. n luncile rurilor s-au format solurile aluviale. Aceste soluri sunt salinizate i mltinoase. O bun parte din suprafaa solurilor fertile a fost destinat construciilor cartierelor locative i ntreprinderilor, de aceea valorificarea acestora este minim. Din suprafaa total a oraului de 4143 ha, numai 117 ha au utilizare agricol.

Prevenirea degradarii solurilor se poate realiza doar prin schimbari profunde de ordin spiritual, de comportare si gospodarire a populatiei. Pentru reanimarea agriculturii, redresarea situatiei in utilizarea fondului funciar si protectia resurselor naturale sunt necesare actiuni de perfectionare a sistemului de lucrare a solului. Solutii: efectuarea de lucrari agricole cu utilaje si masini, de asolamente; utilizarea unor procedee agricole cu impact redus asupra mediului; practicarea unei agriculturi organice;

Solutii de remediere

elaborarea unui proiect de lege privind conservarea solului, dupa modelul tarilor europene; aplicarea mecanismelor economice de prevenire a degradarii solului; perfectionarea actelor normative n vigoare privind obligatiile persoanelor care efectueaza lucrari ce conduc la degradarea stratului fertil al solului, cu definirea clara a responsabilitatilor pentru restabilirea fertilitatii lui; elaborarea unei harti nationale a terenurilor degradate; stimularea restabilirii fsiilor forestiere de protectie si aplicarii de masuri antieroziune; reglementarea exploatarii pasunilor; reglementarea exploatarii padurilor; intensificarea eforturilor de rempadurire; optimizarea modului de ocupare a terenurilor; revenirea la practica de rotatie a culturilor. utilizarea si ncorporarea n sol a 6-7 mln t ngrasaminte organice; majorarea cotei culturilor leguminoase n asolamentele de cmp pna la 20 -25% cu acumularea n sol n mediu a 30-35 kg/ha azot; aplicarea sistemului optim de ngrasaminte minerale de 236 mii t substanta activa, inclusiv circa 100 mii t azot, 91 mii t fosfor si 45 mii t potasiu depozitarea deeurilor n locuri amenajate i pe categorii. Deeurile textile, din hrtie, metal sau sticl pot fi reciclate

olosirea unor filtre speciale pentru reinerea gazelor toxice i pentru purificarea apelor
construirea unor vehicule ct mai puin poluante mrirea spaiilor verzi crearea unor parcuri i rezervaii naturale pentru protejarea speciilor de plante i animale pe cale de dispariie amenajarea unor gropi de gunoi ecologice

Procentajul cantitatii de ingrasaminte:

MEDIU

POLUARE FIZICA, CHIMICA, BIOLOGICA

INFLUENTE POZITIVE

influenta mediului asupra sanatatii umane

FACTORI PATOGENI

FACTORI SANOGENI

EFECTE ACUTE

EFECTE CRONICE

CAPACITATEA DE ADAPTARE A ORGANISMULUI

ACTIUNEA ASUPRA DESCENDENTILOR

INCARCAREA ORGANISMULUI

Concluzie
Trebuie s acionm mpreun, rapid i cu seriozitate, pentru c trecerea timpului este ireversibil, iar greelile, mai ales n domeniul mediului nconjurtor, nu sunt acceptate. Nu este de ajuns s vism, s ne dorim, ci trebuie s ne implicm i s acionm pentru ca apoi s ne bucurm mpreun de un viitor mai verde.

Mun.Balti, Moldova 29.03.2013

Stimati consilieri publici locali,

Actualmente, o problema stringent de rezonan naional i local este starea deplorabil a solurilor din Republica Moldova. Datorit faptului c respectivul element biogeografic constituie principala bogie a rii este absolut indispensabil luarea unor msuri de protecie, de prevenire a polurii solului i de remediere a strii poluate existente. Noi, elevii clasei a 12-a A a Liceului Teoretic Miai Eminescu, fiind preocupai de protecia mediului i de asigurarea unui viitor prosper localitii noastre venim cu un set de propuneri ce vizeaz mbuntirea mediului n municipiul Bli, ndeosebi ameliorarea strii solului. Graie faptului c exist o gam larg de factori ce contribuie la degradarea este esenial luarea unor msuri propr ii factorilor ce acioneaz asupra distrugerii mediului. Deosebim factori naturali ca eroziunile i alunecrile, ct i sociali : ca activitile economice promovate intensiv, procesele de dehumificare ,de salinizare si de inmlastinirea a solurilor. Degradarea solului poate fi remediat i prevenit implemetnd soluiile cear contrabalansa factorii distructiv, printre acest e soluii numrndu -se urmtoarele: *includerea in asolament a plantelor amelioratoare *cresterea continutului de materie organica (humus) *controlul strict privind aplicarea ingrasamintelor *lucrarea solului numai in conditii de umeditate optima si evitarea araturilor prea adinci *instituirea unui sistem de monitorizare a calitatii solului, ndeosebi in zonele afectate de activitatea umana *Reducerea numrului pesticidelor utilizate n agricultur *Tratarea solului cu fertilizatori, suplimete nutritive i ngrminte organice *Organizarea unor aciuni de colectare a deeurilor *Ridicarea nivelului de cultur al societii promovnd aciuni ce ar ateniona cetenii despre impactul negative pe care l are distrugerea mediului pedologic asupra vieii lor Sperm c soluiile de mbuntire a mediului nconjurtor vor putea fi implementate, fapt ce va duce la un viitor caracterizat de un mediu ambiant nepoluat i ngrijit. Multumim anticipat