1.1. GENERALITATI
Profilele metalice formate la rece se intalnesc in mai toate aspectele vietii moderne. Utilizarile acestora sunt multe si variate, existand in zilele noastre o gama larga de produse, cu o mare diversitate de forme si marimi.
Normative: AISI (American Iron and Steel Institute) din 2001 (SUA, Canda si Mexic);
AS/NZS (Australian/ New Zealand Steel) din 2003 (Australia si Noua Zeelanda);
1.2. PROFILE DIN OTEL FORMATE LA RECE 1.2.1. TIPURI DE PROFILE DIN OTEL FORMATE LA RECE 1. Profile in cadrul structurii de rezistenta propiu-zise a cladirii;
2. Indoire la rece
3. Presare la rece
Procedeul de fabricatie
Laminare la cald -
Formare la rece Laminare Ridicata Moderata Ridicata Moderata Presare Ridicata Ridicata -
Limita de curgere
Rezistenta la rupere
in care: fyb , fub - limita elastica si rezistenta la rupere a materialului de baza; t - grosimea tablei; Ag - aria bruta a sectiunii; k - coeficient depinzand de modul de formare la rece (k=7 - laminare si k=5 - alte metode); n - numarul indoiturilor cu o raza interioara mai mica decat 5t si cuprinse intre 0-135.
Metoda de fabricatie Tensiuni reziduale membrabare (m) Tensiuni reziduale de incovoiere (rf)
Scazuta
Mare
Scazuta
1.2.4. IMBINARI
HEXAGON
CALOTA
CAP INECAT
HEXAGONAL CU GAT
Suruburi autofiletante: a) diametrul burghiului este egal cu diametrul corpului pentru imbinari de la subtire la gros b) diametrul burghiului este mai mic decat diametrul corpului pentru imbinari de la subtire la subtire
Capuri de suruburi pentru suruburi autoforante: a) cap de metal; b) cap din elastomer; c) cap din metal si elastomer d) cap din elastomer sau cauciuc si metal Suruburi autofiletante:
Dovezi pentru moduri de cedare a imbinarilor cu suruburi: a) inclinare si dezsurubare; b) forfecarea placii superioare; c) forfecarea surubului;
Tipuri de nituri
Sisteme de mansonare
Sudare prin rezistenta de contact: a) sudare prin pucte; b) sudare in cusatura/linie; c) sudare in relief
1.2.7. REZISTENTA LA FOC Factorul de masivitate este raportul dintre perimetrul sectiunii transversale a profilului supus actiunii focului si aria sectiunii transversale. De obicei, pentru protectia la foc a acestui tip de profile se recomanda izolarea cu vata minerala sau alte materiale similare si imbracarea lor cu un sistem de placi de gips-carton. Aceasta protectie asigura o rezistenta la foc adecvata cerintelor de proiectare impuse de norme. Functie de numarul de straturi de placi si de izolatia termica suplimentara, acest tip de protectie poate asigura o rezistenta la foc de pana la 120 de minute.
1.2.8. PROTECTIA ANTICOROZIVA Procedeul de fabricare la rece permite ca protectia anticoroziva sa poata fi aplicata pe tabla de baza inainte de laminare. Galvanizarea uzuala se executa cu o cantitate de 275 grame de zinc pe metru patrat (Zn 275), care corespunde unei grosimi a stratului de zinc de 20 m pe fiecare parte a tablei. Un alt tip de protectie anticoroziva utilizat in cazul profilelor formate la rece cu pereti subtiri este protectia cu film pe baza de materiale plastice. Acest tip de protectie consta in acoperirea suprafetei otelului cu un strat de material plastic.
2. APLICATII ALE PROFILELOR DIN OTEL FORMATE LA RECE IN CONSTRUCTII 2.1. AVANTAJELE UTILIZARII PROFILELOR DIN OTEL FORMATE LA RECE IN CONSTRUCTII Avantaje in timpul executiei: asamblare usoara intr-o larga gama de forme structurale si arhitecturale; exista metode de imbinare si montaj bine puse la punct; exista posibilitatea prefabricarii subansamblelor;
eventualele modificari ale structurii se pot realiza pe santier mult mai usor decat in cazul profilelor laminate la cald; protectia la foc se realizeaza cu usurinta ;
Avantaje comparative cu alte materiale de constructii: greutate redusa; rezistenta si rigiditate ridicate; fabricatie usoara; montaj rapid si usor;
2.2. APLICATII
Structura de sustinere a invelitorii
a)
Pereti despartitori
a)
c)
Grinzi pentru plansee: a) profile C amplasate pe grinzile principale ale structurii de rezistenta metalice b) profile C amplasate direct pe peretii prefabricati c) detaliu prindere grinda pe planseu d) montarea tablei cutate pentru un planseu usor
b)
d)
Structura planseului: grinzi din profile formate la rece si tabla cutata, amplasate pe structura de rezistenta metalica
a)
Planseu mixt din otel-beton: a) cofrajul din tabla cutata si armaturi; b) pozitionarea tablei cutate pe grinzile metalice
b)
Ferme
a)
b) Sistem Wall Stud cu utilizarea fermelor pentru acoperis: a) Structura de rezistenta; b) cladirea finisata
a)
b)
c)
d)
Structura de rezistenta pentru o supraetajare, realizata din sectiuni compuse a) vedere generala; b) sectiune compusa; c) detaliu imbinare steasina; d) detaliu imbinare coama.
Sisteme de depozitare
Cladiri prefabricate
a)
b)
Cladiri prefabricate
c) Unitati modulare prefabricate utilizate pentru un camin studentesc la Universitatea din Walles a) Unitate modulara prefabricata; b) Cladirea in timpul executiei; c) Cladirea finisata
3. PROBLEME SPECIFICE IN PROIECTAREA ELEMENTELOR FORMATE LA RECE 3.1. PROBLEME SPECIFICE DE STABILITATE Moduri generice de flambaj: local; distorsional sau global;
interactiunea acestora.
Flambajul local sau voalarea peretilor sectiunii transversale, respectiv distorsiunea sau strambarea sectiunii, sunt intalnite la profilele din otel formate la rece care, de regula, au peretii subtiri.
Termenul de "flambaj global" desemneaza flambajul prin incovoiere (Euler) precum si flambajul prin incovoiererasucire sau flambajul lateral, prin incovoiere si rasucire, al grinzilor.
Moduri de flambaj pentru un profil C format la rece comprimat Moduri simple: (a) local (L); (b) distorsional (D); (c) incovoiere (F); (d) torsional (T); (e) incovoiere-rasucire (FT) Moduri cuplate (in interactiune): (f) L + D; (g) F + L; (h) F + D; (i) FT + L; (j) FT + D; (k) F + FT
a) b) Comportarea unui profil comprimat cu sectiune obisnuita (a) si, respectiv, cu pereti subtiri (b)
Efectul voalarii peretilor sectiunii asupra capacitatii portante a unui profil comprimat
Deformatii de rasucire
4. TEHNOLOGIA RSM-REMARC
4.1. PREZENTAREA GENERALA
Tehnologia constructiilor realizate cu panouri portante RSMREMARC propune un sistem de panouri prefabricate tip sandwich, formate dintr-un cadru cu structura metalica, cu miezul de vata minerala si fetele acoperite cu placi din materiele compozite, placi dispuse intr-o succesiune bine definita.
Panourile RSM-REMARC au la baza un sistem constructiv uzinal cu o tehnologie de fabricatie rapida si usoara, iar ansamblarea lor se realizeaza pe orice tip de teren.
terasa circulabila/necirculabila;
sarpanta din lemn sau elemente metalice cu invelitoare din materiale bituminoase, ceramice.
La conceperea proiectului de casa se va tine seama de necesitatea dispunerii panourilor uniform si echilibrat, atit in plan orizontal pe cele doua directii principale , cit si in plan vertical, in vederea asigurarii rezistentei si stabilitatii la solicitari a cladirii astfel realizata. Panourile folosite la realizarea peretilor casei se executa la orice lungime cuprinsa intre 0.625 m - 6.00 m astfel incat ansamblarea lor sa poata sa satisfaca dimensiunile planului casei.
4.4. COMPORTAREA PANOURILOR RSM-REMARC 4.4.1. INCERCARI TEHNOLOGICE APLICATE STRUCTURII UNUI PANOU PREFABRICAT PENTRU PLANSEU CIRCULABIL Pentru simularea pe calculator cu ajutorul programului AXIS V.M., se foloseste un panou RSM-P cu dimensiunile 5100x1300 alcatuit din placile de betonyp structura metalica de rezistenta cu profile UH200x50x2 puse spate in spate, strucutra ce este luata de programul utilizat ca nervura la placile de betonyp. Pentru simularea incercarilor panoului se utilizeaza urmatoarele ipoteze: 1.a. panoul este incastrat la capete; b. incarcarea panoului este de 2.2 kN/m2; c. in calcul este luata si greutatea proprie a panoului. 2. panoul este incarcat cu 4.4 kN/m2.
Panou RSM-P
Definirea nodurilor
Definirea laturilor
Ipoteza I
Deplasare pe verticala
Moment
Tensiune interioara
Ipoteza II
Deplasare pe verticala
4.4.2. CALCULUL INCARCARILOR LA CARE ESTE SOLICITAT UN PLANOU RSM-E IN EXPLOATARE IPOTEZA DE CALCUL Panoul RSM-E cu dimensiunile 3000x2600 este solicitat cu incarcare rezultata din insumarea greutatii proprii a unui alt panou RSM-E cu aceleasi dimensiuni, plus greutatea proprie a unui numar de doua panouri RSM-P, la care se adauga incarcarile pentru plafoane.
Elemente de calcul 1. Greutate panou RSM-E: 70 kg/m2; 2. Greutate panou RSM-P: 85 kg/m2; 3. Incarcarea plafoanelor conform STAS: 2 kN/m2; 4. La incarcarea plafoanelor se adauga un procent de 10% din 2 kN/m2; Greutate panou RSM-E 2600x1000 = 182 kg; Greutate panou RSM-P 5000x1000 = 425 kg; Incarcare plafon = 11 kN.m2. Din elementele enumerate rezulta o incarcare totala de 31.14 kN.m2.
Incarcare de 40 kN/m