Sunteți pe pagina 1din 16

Copilul şi sentimentul copilăriei.

„Un adult în miniatură”.


“Cine nu s-ar îngrozi şi nu ar
alege mai degrabă moartea, dacă i s-ar
oferi posibilitatea de a alege între a muri şi
a redeveni copil?”
(Fericitul Augustin)
• “Cei mici nu sunt decât strigăte, murdărie,
necazuri şi anxietate.”
(E. Deschamps, Le miroir du mariage)

• “Copilăria este viaţa unui animal.”


(Bossuet)
Copilul – un adult în miniatură
Istoria copilăriei – teritoriu recent luat în
posesie de mentalişti
1. Ph. Ariès, L’enfant et la vie familiale sous
l’Ancien Régime (1960), 2 ani mai târziu a fost
tradusă în engl. – Centuries of Childhood, iar
ideile lui au fost preluate de Lawrence Stone,
The family, Sex and Marriage in England.
1500-1800 (1979);

3. Au apărut o serie de “istorii-răspuns” din


partea medieviştilor care au contrazis ipoteza
lui Ariès (ex: Shulamith Shahar, Childhood in
the Middle Ages, Londra, 1989)
3. Congresul Mondial de Ştiinţe Istorice
(Stuttgart, 1985) centrat pe probleme de
istoria familiei;
4. Istoricii demografi s-au preocupat de
aspectele natalităţii şi ale mortalităţii
infantile;
(Mortalitatea neo-natală în sec. XVII-XVIII –
definită ca rata mortalităţii în prima lună
de viaţă – s-a situat între 150 şi 180 la
mie, respectiv 1 copil mort la 5 sau 6
născuţi)
5. Apariţia monumentalei Encyclopedia
of Children and Childhood. In History
and Society, Londra, 2004, 3 vol.

(445 de articole, grupate pe teme;


peste 400 de lucrări de specialitate
identificate);
Istoria copilăriei în spaţiul românesc
• Teritoriul a fost schiţat de Al. Duţu, “Universul
copilăriei în viziunea umaniştilor europeni”, în
“Magazin istoric”, nr. 3/1986;
• T. Nicoară, Transilvania la începuturile timpurilor
moderne (1680-1800). Societate rurală şi
mentalităţi colective, Cluj-Napoca, Ed. Dacia,
2001, pp. 129-148;
• A. Majuru, Copilăria la români. Schiţe, tablouri
cu prunci, şcolari şi adolescenţi, Buc., Ed.
Compania, 2006;
• “Sentimentul” copilăriei ia naştere, în
viziunea lui Ph. Ariès, în sec. al XVI-lea,
odată cu scăderea mortalităţii infantile;

• Edward Shorter vorbeşte despre


indiferenţa faţă de copii care
caracterizează elitele până în veacurile
XVI-XVII şi clasele inferioare ale societăţii
până în sec. XVIII-XIX.
Date importante din “istoria copilăriei”

• Sfr. sec. VII d. Hr. – întemeierea unui azil


pentru copii la Milano (erau întreţinuţi până la
vârsta de 7 ani);
• Sec. al XII-lea – Biserica Catolică defineşte
spaţiul care adăposteşte sufletele copiilor morţi
fără a fi fost botezaţi (limbus puerorum);
• Sec. XII-XIII – se dezvoltă Cultul Fecioarei cu
Pruncul (Hristos-Copil devine foarte prezent în
iconografie);
Date importante din “istoria copilăriei”

• Sec. XV – dezvoltarea, în Occident, a


cultului Sf. Iosif (imaginea tatălui de familie
ocrotitor);
• 1762 – publicarea lucrării lui Jean-
Jacques Rousseau, Emil sau Despre
educaţie (dezvoltarea liberă a copilului);
• 1794 – inaugurarea primei maternităţi din
Paris;
Date importante din “istoria copilăriei”

• 1841 – Legea reglementează munca în


uzină a copiilor (8 ore/zi pentru copiii de
mai puţin de 12 ani, numai pe timpul zilei,
nu şi al nopţii);
• 1924 – Prima Declaraţie a Drepturilor
Copiilor (Declaraţia de la Geneva);
• 1970 – în Franţa, autoritatea asupra
copiilor minori începe să fie împărţită între
tată şi mamă;
Date importante din “istoria copilăriei”

• 25 iulie 1978 – s-a născut, în Anglia,


primul copil (Louise Brown) rezultat în
urma unei fecundări in vitro (dr. Robert
Edwards);
• Iunie 1980 – primul copil rezultat în urma
unei fecundări in vitro în Australia; în
decembrie 1980, în America; în februarie
1982, în Franţa.