Sunteți pe pagina 1din 18

O istorie la genul feminin

Apariţia şi evoluţia mişcărilor


feministe
• “Femeia este fiinţa care proiectează
umbra cea mai mare sau lumina cea mai
puternică în visele noastre; ea trăieşte
spiritual în imaginaţiile pe care le
obsedează şi pe care le nutreşte.”

(Ch. Baudelaire, Paradisurile artificiale, 1861)


Genul

“Nucleul tare al definiţiei stă în relaţia


dintre 2 elemente: genul este elementul
constitutiv al raporturilor sociale
fundamentate pe diferenţele observate
între sexe; genul este o primă
modalitate de a marca relaţiile de
putere.”
(Joan Scott)
Istoria femeilor / Histoire des femmes /
Women’s studies
• Începe să ia avânt în anii 70 ai sec. XX;
• În Franţa, universităţile au iniţiat grupuri de
cercetare având ca teme de abordare
femeia şi istoria ei;
• În 1984, înfiinţarea unui centru
Recherches sur les femmes, recherches
féministes în cadrul Centrului Naţional al
Cercetării Ştiinţifice (CNRS)
Istoria femeilor

• 1984 – vol. coord. de Michelle Perrot, Une


histoire des femmes est-elle possible?;
• Histoire des femmes en Occident, (coord.)
G. Duby şi M. Perrot;
• În aceeaşi perioadă au apărut în Franţa o
suită de reviste specializate: Pénélope;
Clio. Histoire, femme et société ş. a.
Istoriografia românească

• N. Iorga, Femeile în viaţa neamului nostru


(1911);
• Constantin Gane, Trecute vieţi de doamne
şi domniţe, 3 vol. (1933, 1935, 1939);
• O istorie scrisă preponderent de bărbaţi;
• Cum se construieşte imaginea femeii, cine
i-o construieşte, care e locul rezervat şi
cum îşi asumă femeile acest rol?
Teme ale istoriei femeilor
• Ipostaze ale corpului feminin;
• Maternitatea şi naşterea;
• Profesiunile feminine axate pe ideea de îngrijire
şi educaţie (infirmiere, moaşe, guvernante,
institutoare etc);
• Prostituţia, formele de devianţă şi de boală;
• Construcţia socială a sexualităţii; pornografia;
• Reconstituirea intervenţiilor feminine în cadrul
mişcărilor sociale şi a curentelor revoluţionare
etc.
• Istoria femeii întreţine cu trecutul un
raport ambivalent:

• Pe de o parte, unele lucrări avansează


ideea unui progres constant al femeii în
timp; altele subliniază permanenţa unui
statut defavorizat.
FEMINISM / MIŞCĂRI FEMINISTE
• Termenul FEMINISM – invenţie lingvistică şi
inovaţie politică, ce a apărut în jurul anului 1880,
la New York;
• Mişcările feministe au luptat, printre altele,
pentru obţinerea dreptului la vot pentru femei:
• Noua Zeelandă, Australia, Finlanda, Norvegia –
1914-1918;
• Germania – 1918;
• SUA – 1920;
• România – 1938;
• Franţa – drepturi depline la vot abia după 1944.
• Textele primelor feministe sunt influenţate
de principiile iluministe ale dreptului
natural şi ale egalităţii în drepturi şi libertăţi

• Ex: Olympe de Gouges, inspirându-se din


Declaraţia drepturilor omului, proclamă La
Déclaration des droits de la femme et de
la citoyenne (1791)
Mişcarea sufragetelor

• Organizarea concretă şi afirmarea socială


încep cu adevărat odată cu mişcarea
numită "a sufragetelor", structură
militantă activă în SUA şi Anglia, care-şi
propune denunţarea formelor de sclavie
socială şi obţinerea unor schimbări juridice
concrete.
3 etape ale demersurilor feministe
• 1. UN FEMINISM AL EGALITĂŢII (misiunea lui
se încheie atunci când egalităţile în drepturi sunt
stipulate în constituţie);

• 2. UN FEMINISM AL DIFERENŢIERII şi al
ELIBERĂRII (femeia este invitată să
părăsească statutul de obiect pt a deveni subiect
al cunoaşterii);

• 3. UN FEMINISM LARG (lansat în anii ‘90),


vizând subiecte precum rasa, orientarea sexuală
(nu se mai insistă pe femeia-victimă, ci pe ideea
puterii femeii)
La nivelul primului “val” de feminism au
existat mai multe orientări
• MODERATELE (subliniau faptul că femeia are o
altă misiune în societate decât bărbatul);

• RADICALELE (o grupare restrânsă care cerea


transformarea totală a societăţii, egalitatea între
sexe şi introducerea dreptului la vot);

• SOCIALISTELE (desfiinţarea diferenţelor între


clasele sociale; independenţa economică a
femeii).
• “Tota mulier in uterus.” (Orice femeie este
în uterul ei.) – scolasticii;

• “Nu te naşti femeie, ci devii.” (Simone de


Beauvoir);

• “Les hommes sont des femmes comme


les autres.” (Groucho Marx)
Bibliografie selectivă

• Margaret MEAD, L’un et l’autre sexe (Male


and Female), Paris, Ed. Denoël, 2005 (ed.
princeps, 1948);

• Françoise HÉRITIER, Masculin / Féminin,


vol. I (La pensée de la différence), vol. II
(Dissoudre la hiérarchie), Paris, Ed. Odile
Jacob, 1996, 2002.
Bibliografie selectivă
• Michelle PERROT, Les femmes ou les
silences de l’histoire, Paris, Ed.
Flammarion, 1998;

• Georges DUBY; Michelle PERROT,


Histoire des femmes en Occident, vol. IV,
Paris, Ed. Perrin, 2002.
• Gisela BOCK, Femeia în istoria Europei.
Din Evul Mediu până în zilele noastre,
trad. de Mariana Cristina Bărbulescu, Iaşi,
Ed. Polirom, 2002;

• Alin CIUPALĂ, Femeia în societatea


românească a secolului al XIX-lea,
Bucureşti, Ed. Meridiane, 2003;
• Ştefania MIHĂILESCU, Din istoria
feminismului românesc. Studiu şi
antologie de texte (1929-1948), Iaşi, Ed.
Polirom, 2006;