Sunteți pe pagina 1din 39

BAZELE GENERALE ALE KINETOTERAPIEI

CURS VI

3.Procedee pentru stimularea aparatului cardio-vascular si a funciilor acestuia 4.Procedee pentru stimularea funcional a aparatului digestiv

3. Procedee pentru stimularea aparatului cardio-vascular si a functiilor acestuia


Aparatul cardiovascular, dup cum se stie, este foarte sensibil la orice fel de exercitiu fizic. Atunci cnd muschii, n timpul contractiei, consum o cantitate mare de oxigen si substante energetice, aparatul circulator este solicitat n mod reflex s-si intensifice activitatea si s aduc n organism materialele energetice necesare (oxigen si substante nutritive). Modificarea debitului sanguin local si general se produce printr-un mecanism complex de adaptare, care se poate perfectiona prin practicarea exercitiului fizic.

Exercitiul fizic, practicat rational si dozat corect, antreneaz aparatul cardiovascular (si, mai ales, miocardul) pentru a face fat necesittilor crescute, determinate de efortul fizic. Diverse tulburri functionale si boli scad foarte mult capacitatea de adaptare la efort a aparatului cardiovascular. Pentru recuperarea si reeducarea functional a acestui aparat, kinetoterapia contribuie cu exercitii sau procedee specifice, cum ar fi: - miscri pasive, - contractii sau relaxri fr deplasarea segmentelor, -miscri active analitice -o serie de procedee de gimnastic vascular. - masajul cu efect circulator.

Mobilizri pasive cu efecte circulatorii n timpul mobilizrii diverselor segmente ale corpului (realizat cu ajutorul unei forte externe, manual sau mecanic), datorit scurtrii si/sau alungirii fibrelor musculare se influenteaz si circulatia. n timpul executrii miscrilor ample, odat cu ntinderea fibrelor musculare, se ntind si vasele de snge, calibrul lor de micsoreaz si continutul lor este mpins dincolo de teritoriul n care se actioneaz. Odat cu scurtarea fibrelor musculare, se preseaz asupra vaselor de snge, realizndu-se, de asemenea, un efect de stimulare mecanic a circulatiei. n repaus, vasele de snge si reiau forma si calibrul initial, reumplndu-se de snge.

Prin acest mecanism de pompare, sngele este mpins cu mai mult putere si mai repede prin vasele sanguine, efectul resimtindu-se cu intensitate mai mare asupra circulatiei de ntoarcere, din vene si capilare. Dintre miscrile pasive, circumduciile sunt cele mai indicate n scop de stimulare a circulatei sanguine, deoarece ntind si scurteaz progresiv tesuturile si vasele sanguine (mai ales la nivelul membrelor). Circumductiile pasive ale trunchiului au efect asupra circulatiei globale, prin dislocarea unei cantitti mai mari de snge din organele abdominale.

Pe lng stimularea mecanic realizat prin intermediul mobilizrilor pasive, apar ns si o serie de actiuni vasomotoare reflexe, care explic efectele hiperemiante. Mobilizrile pasive, executate lent si de un numr mare de ori, contribuie la pstrarea elasticittii vaselor si a tesuturilor moi perivasculare. n cazurile de insuficient circulatorie local sau general, miscrile pasive sunt singura alternativ pentru mentinerea unei circulatii sanguine corespunztoare, dar ele trebuie lucrate cu mare atentie si prudent si bine adaptate la particularittile individuale.

Contractii si relaxri musculare locale


Contractiile izometrice ale unor grupe de muschi (la nivelul trunchiului sau membrelor), urmate de relaxri, preseaz pe tesuturi si vase, exercitnd asupra lor o actiune mecanic de golire si umplere alternativ. Aceast schimbare succesiv de tensiuni favorizeaz circulatia local a sngelui, fr a ngreuia munca aparatului cardiovascular. Efectul trofic al acestor contractii si relaxri este dovedit prin cresterea n volum a muschilor astfel exercitati.

Aceste exercitii sunt indicate n cazurile n care miscrile active cu deplasarea segmentelor sunt temporar imposibile, din cauza imobilizrii n aparate ortopedice sau a unor procese patologice care necesit un repaus local absolut. Miscri active analitice cu efecte asupra aparatului cardiovascular. Efectele miscrilor active asupra circulatiei sngelui sunt cunoscute. Ele stimuleaz circulatia nu numai n muschii care se contract, ci si n restul organismului. n acelasi timp, cordul este solicitat ca, prin contractii mai intense, s fac fat acestei circulatii crescute.

Dac organismul este sntos, miocardul poate fi antrenat, ca oricare alt muschi, prin exercitii fizice executate metodic. n cazul existentei unor tulburri functionale sau a unor boli care contraindic efortul fizic crescut, pentru a proteja aparatul cardiovascular, se practic numai miscri simple si usoare, analitice sau localizate, executate n limitele submedii sau medii din punct de vedere al fortei, vitezei si amplitudinii. Se vor evita miscrile prea ample si exercitiile de fort si vitez, care supun miocardul la eforturi care depsesc forta si rezistenta sa.

Prin exercitii analitice pot fi prelucrate pe rnd cele mai importante articulatii si grupe de muschi. Aceste exercitii se execut din pozitii cu baz mare de sustinere, pentru mentinerea crora este necesar un consum minim de energie si care nu ngreuiaz circulatia sngelui. Cele mai indicate sunt pozitiile de decubit, culcat rezemat si asezat. Localizarea si gradarea efortului se va face tinnd seama de necesitti. Pentru activarea circulatiei periferice sunt indicate, ndeosebi, miscrile de membre, iar pentru activarea circulatiei profunde miscrile de trunchi.

n cazuri speciale se folosesc miscrile active cu efect circulator indirect sau derivativ. Adic, atunci cnd miscrile nu sunt permise sau nu se pot realiza la nivelul unui segment bolnav, se poate stimula circulaia la acest nivel executnd miscri intense sau ample cu segmentul simetric sntos. Reacia vascular de activare se produce n sectorul bolnav la puin timp dup nceperea miscrilor n segmentul pereche. Efectele derivative se obin nu numai n seg mentele simetrice, ci si n regiunile nvecinate. Astfel, miscrile membrelor inferioare sunt derivative pentru circulaia sanguin la nivelul abdomenului, iar miscrile membrelor superioare sunt derivative pentru circulaia sanguin la nive-

Prin miscri de circumducie si ndoiri meninute ale trunchiului putem obine efecte congestive, iar prin miscri de pendulare si balans, nclinri si ndoiri laterale, putem obine efecte descongestive. Miscrile analitice si localizate sunt folosite, la nceput, cu pruden si msur. Dozarea lor poate fi crescut progresiv (mai ales pe seama intensitii si amplitudinii), pn se obine reeducarea si reantrenarea aparatului cardiovascular la efort. ntr-un stadiu mai avansat al reantrenrii putem folosi miscri mai complexe, cu caracter aplicativ, ca mersul pe jos n ritm de plimbare si pe distane scurte si diverse activiti manuale usoare si antrenante.

Pentru a se putea face trecerea spre viaa activ si pentru a se asigura autonomia funcional total a pacientului, se folosesc exerciii de gimnastic de ntreinere, mersul pe teren variat, urcatul si cobortul scrilor etc.
Exerciii de respiraie cu efect circulator Funciile respiratorii fiind n foarte strns legtur cu cele cardiovasculare, concomitent cu apariia tulburrilor sau bolilor aparatului cardiovascular se produc si tulburri ale funciilor respiratorii.

Limitarea respiraiei diafragmatice, care apare odat cu insuficiena circulatorie,favorizeaz stazele n circulaie att la periferie (cianoz si edeme ale extremitilor), ct si la nivelul organe lor (ficat, splin, rinichi); dup acestea apar stazele n mica circulaie, cu localizare mai ales la nivelul plmnilor. Exerciiile metodice de respiraie reantrenea z funcia respiratorie si rezolv problema stazelor, prin aciunea lor stimulatoare asupra aparatului circulator. Respiraiile ample si ritmice exercit presiuni si relaxri alternative asupra cordului si a vaselor de snge, presiuni care favorizeaz scurgerea mai activ a sngelui.

n kinetoterapie se vorbeste chiar si despre o gimnastic a aortei si arterelor pulmonare, ca rezultat al exerciiilor de respiraie. Cele mai bune efecte circulatorii se obin prin exerciii de respiraie care amplific miscrile diafragmului si ale bazei toracelui. Aceste exerciii pot fi executate prin miscri libere ale toracelui sau prin respiraii nsoite de miscri de trunchi n diverse planuri. Miscrile care implic musculatura abdomina l si care influeneaz funcia diafragmului sunt, de asemenea, utile, dar trebuie executate cu pruden, pentru a nu mri brusc sarcinile miocardului. n cazul tulburrilor cardiovasculare mai grave sunt folosite miscrile pasive de respiraie.

Procedee de gimnastic vascular


Ele se constituie n asa numita "gimnastic vascular", exercitnd si stimulnd circulaia periferic. Prin folosirea acestor procedee se urmreste att obinerea unor efecte mecanice, ct si a unora reflexe de stimulare a circulaiei sanguine (concretizat prin apariia hiperemiei, ca efect al unui reflex vasomotor). Sub aciunea procedeelor vasculare, capetele periferice ale arterelor si capilarele se dilat si rmn dilatate nc mult timp dup ce aciunea acestor procedee a ncetat.

Procedeele de gimnastic vascular sunt: a. Procedeul schimbrii poziiilor este folosit mai ales pentru stimularea circulaiei la nivelul membrelor inferioare. El se realizeaz n trei timpi, astfel: Timpul 1: din decubit dorsal, pacientul ridic membrele inferioare si le sprijin pe un plan nclinat sub un unghi de 30 45*, meninndu-le astfel att ct este necesar pentru ca o mare cantitate de snge s se scurg din membrele ridicate ctre prile declive (situate mai jos), datorit gravitaiei. De regul, membrele inferioare se menin n aceast poziie cteva minute, timp n care extremitile membrelor se descongestioneaz.

Timpul 2: pacientul se ridic n asezat, cu gambele atrnnd la marginea suprafeei de sprijin. Se menine aceast poziie, miscnd degetele de la picioare sau gambele, pn sngele se adun din nou n extremiti. Timpul 1 si 2 se repet de cteva ori la rnd, dup care urmeaz timpul 3. Timpul 3: pacientul rmne n decubit dorsal, cu membrele inferioare ntinse pe suprafa a de sprijin si relaxate. Corpul este acoperit cu o ptur clduroas, iar extremitile membrelor nclzite. Poziia poate fi meninut 5-10 minute. ntreg procedeul se poate repeta de 5-6 ori si de 3-4 ori pe zi.

Pentru influenarea mai intens a pereilor musculo-elastici ai vaselor de snge, exerciiul se poate modifica prin suprimarea timpului 3, astfel numrul de ridicri si coborri ale membrelor inferioare crescnd progresiv. n locul ridicrii si coborrii active a membrelor inferioare pot fi folosite dispozitive speciale de basculare, care reduc efortul activ la bolnavii grav. Aceste miscri exercit alternativ presiuni, traciuni, scurtri si ntinderi ale fibrelor musculare si elastice din pereii vaselor.

b.Comprimarea si decomprimarea alternativ a esuturilor moi ale membrelor, folosindu-se legturi elastice circulare strnse la un singur nivel (Garrot) sau fese elastice aplicate pe toat lungimea membrului inferior (benzi Esmarch). Mai nou, se folosesc un fel de aparate pneumatice, construite pe principiul mansoanelor gonflabile, de diverse forme si mrimi, mergnd de la mansoane mici, pentru membrele superioare, pn la adevrate costume gonflabile, care se folosesc pentru ntregul corp. Compresiunea care se obine n momentul punerii lor n aciune, are efectele unei presiuni locale, pe suprafa mai mare.

Sub nivelul legturii realizate se produce o oprire a circulaiei de ntoarcere, iar dup desfa cerea legturii rmne, n teritoriul respectiv, o hiperemie intens si de lung durat. Legtura se aplic de 2-3 ori la rnd, la diverse nivele si se menine 4-8 minute de fiecare dat; exerciiul se repet de cteva ori pe zi sau la 2-3 zile. n alt variant, fasa elastic (suficient de lung si lat) se nfsoar strns de la extremitate spre rdcina membrului si se menine cteva minute, dup care se desfsoar n sens invers. Cele dou procedee se pot asocia pentru a mri efectul vasomotor.

Dup un tratament suficient de lung, se constat c circulaia sanguin s-a mbuntit la nivelul membrelor inferioare si se menine activ oarecare timp, chiar si dup ntreruperea tratamentului.
c. Baia cald, alternnd cu baia rece constituie un procedeu foarte activ de vasodilataie si vasoconstricie periferic, folosit pentru reeducarea funciei circulatorii. Aplicaiile calde si reci se fac sub form de dusuri generale sau bi pariale si se asociaz, de regul, cu masajul.

Masajul cu efecte circulatorii Efectele circulatorii ale masajului sunt cele mai bine cunoscute si sunt recunoscute astzi . Procedeele de masaj influeneaz circulaia sanguin pe cale mecanic si pe cale reflex. Procedeele si tehnicile relaxatoare au o aciune vasodilatatoare lent, pe cnd cele stimulative produc o nclzire si o nrosire imediat a regiunilor pe care se aplic. Masajul poate exercita efecte vasodilatatoare derivative si la distan, prin mecanisme reflexe. Masajul este contraindicat n cazul n care este prezent inflamaia sau o leziune acut a esuturilor si organelor.

Indicaii si contraindicaii Tratamentul prin kinetoterapie si masaj al unor tulburri si boli ale aparatului cardiovascular se execut, de regul, n trei etape succesive: Etapa 1: la nceputul sedinei, se aplic masajul periferic cu efecte circulatorii,apoi miscrile pasive ale segmentelor de membre, completate ulterior cu exerciiile pasive de respiraie. Etapa 2: la miscrile pasive se adaug presi uni sau tensiuni finale, dup care se execut miscri analitice si exerciii de respiraie nsoite de miscri active. Etapa 3: dac miscrile active analitice sunt bine tolerate, se execut miscri complexe de trunchi si membre, de pe loc si din mers.

Sunt preferate pendulrile membrelor si miscrile de trunchi care nu necesit mari ncordri statice.

Dozarea efortului n tratamentul bolnavilor cardiovasculari trebuie s se fac cu o deosebit grij. Efortul nu este permis atta timp ct cordul este iritabil si circulaia sngelui insuficient.

4. Procedee pentru stimularea funcional a aparatului digestiv

Cele mai mari si mai importante organe digestive se gsesc n cavitatea abdominal, fiind strns legate din punct de vedere static si dinamic de cadrul osos (bazinul, coastele si coloana vertebral), precum si de peretele musculo-aponevrotic (membrana alba care sustine muschiul) al cavitii abdominale (diafragmul si perineul). Substanele alimentare ptrund prin gur, se diger si se absorb n organele abdominale si se elimin prin anus. Pe acest parcurs ele sunt mpinse prin miscri proprii ale organelor intraabdominale si prin miscarea pereilor cavitii abdominale.

ntre funciile statice si dinamice ale perelor abdominali si funciile organelor digestive exist o sinergie funcional important. Astfel, gimnastica aparatului digestiv se confund cu gimnastica abdominal si se recurge la exercitarea muschilor abdominali atunci cnd se doreste influenarea funciilor organelor intraabdominale si tratarea tulburrilor lor. Gimnastica abdominal reprezint exercitarea muschilor care constituie centura abdominal. Centura abdominal uneste si solidarizeaz static si dinamic cele trei blocuri osoase: al bazinului, al coloanei vertebrale lombare si al coastelor. Ea menine la locul ei masa visceral si la nivel normal al presiunii intraabdominale, ajut respiraia si funciile digestive.

Centura abdominal este alctuit din patru perechi de muschi lai: - drepii abdominali, - marii oblici, - micii oblici si - transversii. Exerciiile de abdomen se mpart, dup segmentele si grupele de muschi care particip la miscare, n dou grupe: - exerciii de trunchi sau abdomen - exerciii de membre inferioare, la care muschii abdominali contribuie prin contracii statice, de fixare a bazinului. Aceste exerciii pot fi executate pasiv, activ si cu rezisten, din poziia stnd, pe genunchi, asezat si atrnat.

Exerciii pasive de abdomen Exerciiile pasive de abdomen, exercit presiuni si ntinderi asupra organelor intraabdominale, prin care se stimuleaz miscrile peristaltice ale tubului digestiv si se activeaz circulaia profund. n scopul nfluenrii funcionale a organelor din cavitatea abdominal se pot folosi: - miscri pasive ale trunchiului: flexia, exten sia, ndoirile laterale, rsucirile si circumducia; miscrile pasive ale trunchiului se execut, de preferin din poziia asezat; - miscri pasive ale membrelor inferioare: flexia si extensia, abducia si adducia, circumduc ia coapselor; miscrile pasive ale coapselor se execut, de preferindin poziia culcat.

Exerciii active de abdomen Exerciiile active de abdomen se grupeaz, n miscri cu participarea trunchiului si miscri cu participarea membrelor inferioare. Dup axele de miscare, att miscrile de trunchi, ct si cele ale membrelor inferioare se mpart n flexii, extensii, ndoiri laterale sau abducii si adducii, rsuciri si circumducii;aceste miscri pot fi executate simetric sau asimetric, pot fi simple, complexe si combinate fie ntre ele, fie cu miscrile membrelor superioare; pot fi executate din poziiile fundamentale stnd, asezat, culcat si atrnat, sau din derivatele lor. Miscrile active de trunchi se execut, n special, din poziiile: stnd (ortostatic), asezat, culcat.

Miscrile membrelor inferioare cu aciune asupra abdomenului se produc mai ales din articu laiile soldurilor si se execut, de preferin, din poziia culcat dorsal (decubit dorsal). Miscrile active de abdomen au ca scop: - tonifierea musculaturii centurii abdominale, - ntrirea legturii dintre torace si bazin, - meninerea la locul lor a organelor intraabdominale, - facilitarea funciei respiratorii, - facilitarea funciei circulatorii, - stimularea funciilor digestive, - pstrarea poziiei corecte a coloanei vertebrale si a bazinului.

Unele exerciii de abdomen, mai ales cele executate cu ajutorul membrelor inferioare ntin se, blocheaz toracele si stnjenesc respiraia si circulaia intraabdominal prin contracii statice puternice, de aceea se recomand ca aceste miscri s fie urmate de exerciii de relaxare si de respiraii ample. Exerciii de abdomen cu rezisten Miscrile cu rezisten ale trunchiului se exe cut, de preferin, din poziia asezat,iar cele ale membrelor inferioare din poziia culcat rezemat. Se pot executa flexii ale trunchiului cu rezis ten, ndoiri laterale, rsuciri ale trunchiului, cir cumducii, flexii ale ambelor coapse cu rezisten ,abducii si adducii ale coapselor, circumducii.

Exerciii pentru muschiul diafragm


Aceste exerciii sunt, n esen, miscri de respiraie, dar nu trebuie ignorat rolula cestora n stimularea funcional a organelor din cavitatea abdominal, mai ales n stimularea ficatului si stomacului cu care diafragmul vine n contact direct. Miscrile diafragmului ajut circulaia sngelui n aceste organe si n ntreaga cavitate abdominal. Miscrile de abdomen, care duc la micsorarea si mrirea alternativ, n ritm respirator, a cavitii abdominale, stimuleaz si ntresc muschiul diafragm.

Contraciile muschilor transversi si oblici au o importan deosebit pentru dezvoltarea diafragmului. Se recomand ca miscrile de abdomen, att cele pasive, ct si cele active, libere sau cu rezisten, s se execute n ritm respirator. Miscrile diafragmului se pot ngreuia printro rezisten opus manual sau mecanic pe baza toracelui si pe abdomen, n timpul fazelor respiratorii. Dup miscrile cu rezisten care blocheaz toracele si, n special, dup cele executate cu membrele inferioare ntinse, trebuie s urmeze o perioad de relaxare si de respiraie profund compensatoare.

Exerciii pentru bazin si perineu


Aceste exerciii au ca scop ntrirea muschilor bazinului si combaterea insuficienelor musculare perineale. n timpul sarcinii, ele pregtesc femeia pentru nastere, iar n perioada de lehuzie le ajut s revin la normal dup modificrile produse de sarcin si nastere. Exercitarea perineului se face direct, prin contracii si relaxri voluntare, sau indirect, prin miscri ale diafragmului, ale trunchiului si membrelor inferioare (din articulaiile coxofemurale).

Indicaii si contraindicaii Gimnastica abdominal se aplic preventiv si curativ n cazuri de: - insuficien muscular, - dilatarea si deformaiile abdomenului, - ptoza (cderea) organelor abdominale, - tratamentul obezitii localizate la abdomen si bazin, - n tratamentul constipaiei, ndeosebi a celei atone, - corectarea curburilor lordotice lombare, -stimularea circulaiei abdominale ncetinite, - tratamentul tulburrilor respiratorii de origine diafragmatic, - n tratamentul unor afeciuni ginecologice cronice si al deplasrii organelor respective.

Dintre contraindicaiile cele mai importante ale gimnasticii abdominale, citm: - inflamaiile acute ale organelor intraabdominale (gastrite, ulcere, enterocolite, apendicite,hepatite, colecistite, peritonite), - boli acute ale uterului si anexelor (hemoragii, tumori), - sarcina n ultima lun, - tulburri cardiace si vasculare (asistolii, hipertensiunea arterial n stadii avansate), - tulburri acute ale funciilor respiratorii.

Exerciiile de abdomen sunt, n general, grele pentru c cer un efort fizic deosebit de intens; de aceea, ele se execut din poziii cu baz mare de sprijin, n ritm lent si cu respectarea timpilor respiratori. Se va evita oboseala local foarte dureroas si dilatarea prin efort a punctelor slabe herniare.