BAZELE GENERALE ALE KINETOTERAPIEI

CURS VII

6. Procedee pentru stimularea funciei de nutriie Toate exerciiile, indiferent de caracterul lor tehnic si metodic, activeaz schimburile de substane energetice din esuturi si stimuleaz funciile trofice conduse de sistemul nervos. Cresterea poftei de mncare, buna funcionare a aparatului digestiv si absorbia normal a substanelor digestive asigur baza unei asimilaii active; Efortul muscular intens si de durat se face pe baza dezasimilaiei si a unui consum corespun ztor de substane din rezervele organismului.

n practic, se pune deseori problema selectrii si dozrii unor exerciii fizice care s stimuleze asimilaia, fr s necesite un consum mare de energie. Astfel de exerciii sunt necesare n trata mentul debilitii, al anemiei, al distrofiilor si al altor tulburri de nutriie caracterizate prin exces de dezasimilaie, precum si n regimul convalescenilor dup boli grave si de lung durat. Se folosesc n acest scop miscrile pasive, miscrile active analitice, miscrile ample ca pendularea si/sau circumducia membrelor, mersul n aer curat n ritm de plimbare, exerciiile libere de respiraie.

Bineneles c aceste exerciii vor avea un efect mai bun dac se asociaz cu un regim alimentar corespunztor si cu toate celelalte mijloace, fizice si chimice, de stimulare a asimilaiei. Dezvoltnd musculatura, gimnastica face s creasc masa de proteine a corpului. Problema stimulrii dezasimilaiei cu ajutorul exerciiilor fizice se pune si mai insistent n cazul tratamentului unor forme de obezitate sau al unor tulburri de nutriie prin exces de asimilaie sau scdere a proceselor de dezasimilaie. Substanele asimilate n exces si depuse n organism sub form de rezerv pot fi consumate prin practicarea ndelungat a unor exerciii fizice de for si rezisten si printrun regim alimentar.

Dezvoltarea si ntreinerea prin antrenament fizic a unor mase mari de muschi necesit un consum intens de substane de rezerv din organism. "n tratamentul obezitii s-a dezvoltat o metod de gimnastic care se aplic n trei Perioade (Ionescu, A., 1994):

a. n prima perioad, de topire a grsimii, sunt practicate ntr-un ritm viu exerciii fizice foarte intense, de scurt durat si repetate des, prin care urmrim s scdem rapid greutatea corpului; n acest scop se pot folosi: - alergri scurte de vitez, - srituri la coard, - exerciii active de respiraie.

b. n perioada urmtoare, de dezvoltare a musculaturii, sunt practicate exerciii din ce n ce mai grele i de durat mai lung, pentru a hipertrofia la maximum masa muscular a corpului (pe aceast cale asigurndu-se un mare consum de rezerve grsoase si o dezasimulaie activ); n acest scop pot fi folosite:
- exerciii de gimnastic ngreuiate prin: -gantere, -mciuci, - extensoare si alte aparate, - alergri de durat medie, - exerciii la aparete fixe.

c. n ultima perioad, dup ce grsimea corpului a sczut simitor si musculatura s-a hipertrofiat ntr-o msur apreciabil, este recomandat gimnastica de ntreinere, constnd din practicarea perseverent a unor exerciii numeroase si variate, cu ajutorul crora meninem rezultatele obinute si prevenim recidivele. n acest scop pot fi folosite : - exerciii cu caracter aplicativ, - gimnastic de baz, - exerciii atletice, - notul, canotajul, - ciclismul, - schiul si patinajul".

7. Procedee pentru stimularea funciilor de eliminare.

Organismul degaj, prin expiraie, bioxidul de carbon, vapori de ap si o serie de substane chimice volatile, descarc pe cile digestive resturile alimentare, elimin prin piele transpiraia si substanele de uzur cuprinse n ea, iar prin urin produsele solubile de dezasimilaie. Efortul fizic intensific activitatea energetic a corpului si face s creasc produsele catabolice, dar n acelasi timp stimuleaz si funciile de eliminare.

Respiraia se intensific pe msura arderilor din muschi si nu se linisteste dect cnd orice exces de bioxid de carbon a fost ndeprtat. Gimnastica respiratorie perfecioneaz respiraia, face s creasc ventilaia pulmonar si schimburile de gaze la nivelul alveolelor si muschi lor, evitnd astfel crizele de respiraie provocate de efort. Gimnastica abdominal stimuleaz miscrile din intestinul gros, regleaz evacurile si previne constipaia.

Prin transpiraie, pielea ndeplineste un rol foarte important n procesul de ndeprtare a produselor toxice rezultate din cauza efortului muscular. Transpiraia cuprinde o cantitate mare de astfel de produse, ndeplinind rolul unui rinichi suplimentar. Funcia sudoral este foarte prompt si se perfecioneaz la toi cei ce practic metodic exerciiile fizice. n urma oricrui efort fizic se elimin prin urin, odat cu produsele toxice de dezasimilare si cele rezultate din descompunerea substanelor energetice utilizate.

Asadar, prin exerciii fizice speciale pot fi stimulate eliminrile pe cale digestiv,respiratorie si cutanat. Pentru stimularea funciei renale se folosesc miscrile de trunchi si membre pentru activarea circulaiei n zona renal (miscri pasive si active libere, n special circumducii) si masajul general, care mreste diureza si creste coeficientul de substane azotoase eliminate prin urin.

8. Procedee pentru stimularea funciilor neuromotorii

8.1. Gimnastica articular

"Gimnastica articular este o sistematizare a exerciiilor fizice, orientat dup principalele axe si planuri de miscare ale articulaiilor mobile, luate ca uniti motoare"(Ionescu, A., 1994). n gimnastica articular predomin preocuparea de a exercita, ntri sau mobiliza metodic articulaiile, n limitele formei si funciilor lor normale. Aceast preocupare pentru exercitarea funciilor articulare a fcut ca gimnastica articula r s fie cunoscut sub numele de mobilizare articular metodic.

Prin gimnastica articular se urmreste s se exercite articulaiile, ele nsele fiind un complex anatomic si fiziologic unitar, dar acest fel de exercitare nu exclude efectele utile ale exerciiilor fizice i asupra celelalte elemente ale corpului. Exercitarea funciilor articulare nu nseamn o limitare strict asupra componentelor proprii ale articulaiilor, ci reprezint n acelasi timp: - stimularea funciilor musculare si nervoase - prelucrarea esuturilor periarticulare, - activarea circulaiei si a schimburilor nutritive locale.

Metoda de lucru folosit n gimnastica articular se bazeaz pe respectarea unor etape bine stabilite, fiecare dintre ele avnd scopuri clare si reguli care trebuie respectate, astfel:

- Cunoasterea datelor anatomice i funcinale ale articulaiei. Executarea corect a gimnasticii articulare necesit o revedere temeinic a cunostinelor teoretice despre structura si funciile articulaiilor, despre miscrile proprii, cu amplitudinea si limitele lor fiziologice. O bun cunoastere a structurii i funciilor articulare va permite o corect executare tehnic si o urmrire precis a rezultatelor.

- Cercetarea metodic a mobilitii articulare. Cercetarea mobilitii articulare trebuie s se fac prin procedee simple, care s poat fi folosite n orice condiii. Prin aceste procedee ne dm seama cu usurin de tulburrile prin insufici en sau exces de mobilitate, prin asimetrii sau miscri anormale,precum si de eventualele cauze care stnjenesc, limiteaz sau exagereaz miscarea. Este necesar ca examenul funcional al articulaiilor s fie fcut dup o metod unic si obiectiv, care s se execute la fel pentru toi pacienii, sau pentru acelasi pacient, n decursul unui tratament lung.

Examenul static precede pe cel dinamic; Dup ce se observ si se noteaz aspectul morfologic al articulaiei, deformaiile, inflamaiile sau alte modificri, se trece la examenul dinamic. Cea mai bun metod de analiz a miscrilor este aceea de a-l pune pe pacient s execute el nsusi miscrile, respectnd axele si planurile principale de miscare indicate Pacientul trebuie s se strduiasc s execu te miscrile corect si n limita lor normal,folosind muschii activi ai articulaiei. Miscarea se va executa lent, fr a fora, si se va repeta de cteva ori; la sfrsit se vor nota n grade limitele atinse n miscare.

Dup ce miscarea a fost executat activ de ctre pacient, kinetoterapeutul repet miscarea, n mod pasiv. Miscrile pasive cu tensiuni finale ating de obicei o amplitudine ceva mai mare dect a miscrilor active. Amplitudinea miscrilor se noteaz n grade pornind de la poziia iniial, care trebuie s fie ct mai apropiat de poziia normal si pe care o notm cu zero grade; se apreciaz tot n grade deplasarea segmentelor si se compar cu mobilitatea normal. - Executarea exerciiilor pasive, active libere si active cu rezisten. Miscrile pasive, active si active cu rezisten ale fiecrei articulaii se execut analitic, pe grupe de miscri.

Miscrile pasive se execut, n general, dup procedeele tehnice folosite pentru cercetarea mobilitii articulare. Miscrile active libere se fac n acelasi sens, dup axele si planurile normale de miscare. Miscrile cu rezisten, aduc n gimnastica medical elemente noi de exercitare si anume: - sensul concentric sau excentric al contraciei musculare, - contracia muschilor nuntrul sau n afara segmentelor de contracie, - modificrile forei sau ale rezistenei, dup momentele mecanice favorabile si nefavorabile din decursul miscrilor. - Cunoasterea aplicaiilor profilactice si terapeutice ale gimnasticii articulare.

Gimnastica articular a membrelor superioare se execut asupra: degetelor, pumnului, antebraului si cotului, umrului.

Mobilizarea articular metodic a membrelor superioare

Se aplic, dup necesiti: - fie toate cele trei forme de exerciii: pasive, active si active cu rezisten, - fie numai una dintre ele.

-Degetele vor fi mobilizate mpreun sau pe rnd; ultimele patru degete se misc grupate, iar policele singur. Se execut flexia si extensia cu fiecare articulaie n parte;deprtarea, apropierea si circumducia se execut din articulaia meta carpo-falangian; La police se execut n plus miscarea de opoziie

Articulaia pumnului : -flexie - extensie,

-nclinare: cubital(adducia)si radial(abducia) -circumducie

Antebraul poate fi mobilizat n

-pronaie

-supinaie

Cotul permite miscarea de

- flexie si extensie.

Articulaia umrului permite cel mai mare numr de miscri: -flexia si extensia, -abducia si adducia, -rotaia intern si extern, -circumducia; aceste miscri pot fi executate sub linia umerilor sau deasupra ei. -Flexia- proiecia anterioar sau ducerea membrului superior prin nainte n sus - poate ncepe din poziia de repaus, cu braele ntinse pe lng corp, sau dup ce membrul superior a fost pus n extensie; - miscarea se poate opri la linia orizontal sau poate ficontinuat pn la vertical.

-Extensia - proiecia posterioar sau ducerea membrului superior napoi -Porneste de la poziia normal, cu braul lipit de corp sau dup ce acesta a fost pus n flexie.Aceste miscri pot fi executate cu cotul ntins sau flectat. -Abducia sau deprtarea membrelor superioare se face usor pn la linia orizontal; pentru a continua pn la vertical, membrul superior este poziionat n rotatie extern. -Adducia sau apropierea membrelor superioare este, de fapt, revenirea din abducie; miscarea poate fi continuat si dincolo de vertical, dac trunchiul se nclin sau se apleac nainte sau dac membrele sunt duse puin nainte.

-Rotaia intern si extern se execut, de preferin , din poziia cu braele n abducie 90* si cu coatele n flexie 90*. n rotaia intern, antebraul coboar, iar n rotaia extern urc pn la planul frontal. -Circumducia se execut tot din poziia cu braele la orizontal, cu coatele ndoite sau ntinse.

Din poziia cu braele ntinse lateral se poate executa ducerea braelor nainte (adducie orizontal) si napoi n plan orizontal (abducie orizontal). Din poziia cu minile la ceafa se pot duce coatele nainte si napoi. Toate aceste miscri pot fi executate concentric si excentric, iar unele dintre ele nuntrul si n afara segmentului de contracie al muschilor respectivi.

Mobilizarea articular metodic a membrelor inferioare

La membrele inferioare, mobilizarea metodic se adreseaz: - degetelor picioarelor, - gleznei, - genunchiului, - soldului. Se aplic, dup necesiti: - fie toate cele trei forme de exerciii: pasive, active si active cu rezisten, - fie numai una dintre ele.

-Degetele picioarelorse mobilizeaz mpreun sau pe rnd;se execut flexia-extensia;fiecare deget este extins si flectat pasiv,cu tensiune final. -Articulaia gleznei permite flexiea si extensia, miscarea de lateralitate si circumducie. Extensia piciorului pe gamb este flexia plantar.

Miscarea de inversie este compus din adducie, supinaie si rotaie intern. Miscarea de eversie este compus din abducie, pronaie si rotaie extern a piciorului. Circumduciase execut cu presiuni n sens dorsal

Genunchiul, ca si cotul, permite miscri de: - Flexie -Extensie. n cazuri patologice se constat n aceasta articulaie si o serie de miscri anormale: de lateralitate,

exagerri ale miscrii de rotaie intern si extern

anteroposterioare("de sertar")

Articulaia oldului permite un mare numr de miscri: flexie si extensie, abducie si adducie, rotaie interna si extern, circumducie. -Flexia sau proiecia nainte a membrului inferior se poate executa cu genunchiul ntins, cnd este mai limitat, sau cu genunchiul flectat, cnd este mai ampl.

-Extensia sau proiecia napoi este mult mai redus.

-Abducia sau deprtarea mem brelor inferioare este mai ampl dac se execut cu articula iile coxofemurale n flexie. Adducia sau apropierea membrelor inferioare este o revenire din abducie;miscarea poate fi continuat dincolo de linia median prin ncrucisarea membrelor.

Rotaia intern si extern a soldurilor se execut mai bine cu articulaiile soldurilor si genunchilor la unghi ; n rotaia intern piciorul se duce nafar, n rotaia extern seduce nuntru. Circumducia se execut cu genunchii ntinsi sau cu ei ndoii. Toate miscrile membrelor inferioare se execut concentric si excentric si, dac este cazul, nuntrul si n afara segmentu lui de contracie al muschilor Se prelucreaz fiecare articulaie n parte sau simultan cu articulaiile pereche.

Articulaiile dintre cap si gt si articulaiile dintre vertebrele coloanei cervicale permit miscri sumative de flexie si extensie, ndoiri laterale, rsuciri si circumducii -Flexia este limitat uneori de contactul brbiei cu sternul; este o miscare lipsit de for. -Extensia se execut de ctre muschii mai puternici ai cefei.

Mobilizarea metodic a capului si gtului

-ndoirile laterale ale gtului sunt destul de limitate,

-Rsucirile capului si gtului sunt mai ample.

-Circumducia se face pasiv si activ, dar nu cu rezisten.

Miscrile capului si gtului pot fi realizate ntr-un singur sens sau dintr-o parte ntralta; ele pot fi executate concentric sau excentric, nuntrul si n afara segmentului de contracie. Miscrile de flexie si extensie, ca si ndoirile laterale, pot fi executate si cu rezistena minilor proprii. Poziia de lucru pentru pacient este asezat, iar pentru kinetoterapeut, stnd (poziie ortostatic).

Mobilizarea metodic a trunchiului

Coloana vertebral dorsal, dar mai ales cea lombar, la care se adaug la anumite miscri si contribuia articulaiilor coxofemurale, permite o serie de miscri sumative de flexie si extensie, ndoiri laterale si circumducii. -Flexiilesunt fie nclinri executate din articulaiile soldurilor si aplecri n care, pe lng miscarea din solduri, se adaug si o usoar redresare a coloanei lombare, fie ndoiri ale ntregii coloane, adugate la flexia articulaiilor coxofemurale.

Extensiile sunt usoare nclinri napoi din solduri si redresri ale coloanei vertebrale dorsale, sau arcuiri ale ntregii coloane, dar mai ales ale coloanei lombare. ndoirile laterale, rsucirile si circumduciile se execut mai mult la nivelul coloanei lombare si dorsale inferioare. Miscrile de trunchi se execut de ctre pacient din poziia asezat, kinetoterapeutul pstrnd poziia stnd (ortostatic). Aceste miscri pot fi executate ntr-un singur sens sau dintr-o parte ntr-alta.

Indicaiile si contraindicaiile gimnasticii articulare

Gimnastica articular este o metod simpl, care se nva si se aplic fr dificultate; Influenele ei sunt usor de urmrit si de controlat. Pentru executarea n bune condiii tehnice a gimnasticii articulare se recomand s se foloseasc banchete speciale, nalte. Aceste banchete prezint avantajul c permit asezarea pacientului n poziii potrivite, precum si executarea localizat si corect a miscrilor. Pacientul trebuie s participe constient la tratament; fr interesul si voina lui nu se

Exerciiile de gimnastic articular sunt mai eficiente dac se execut dup o sedin de masaj si de aplicaii fizioterapice (termoterapie, elcctroterapie), balneoterapie sau alte tratamente medicale. n cadrul kinetoterapiei, gimnastica articular se poate aplica att n scop igienic, ct si terapeutic. Ca aplicaie igienic, gimnastica articular urmreste, n primul rnd, dezvoltarea normal a funciilor articulare, obinerea unei mobiliti si stabiliti mai bune. n acelasi timp, exercitarea metodic a articulaiilor ofer cea mai bun posibilitate de antrenare sistematic a muschilor agonisti si sinergici sau antagonisti.

Pe acestia i pune pe rnd la:

- lucru static si dinamic, - n contracie dozat si n relaxare complet, - n scurtare si ntindere, -n efort minimal sau chiar nul (miscarea pasiv) si n stare de efort crescnd pn la maximum, -n contracie concentric si excentric, nuntrul si n afara segmentului de contracie.

Gimnastica articular este o metod de activare analitic a funciilor primare de miscare; ea serveste la: - exercitarea elementar a nervilor motori, - coordonarea mai bun a miscrilor, - crearea unor reflexe statice si dinamice pe ct de simple, pe att de corecte. Aplicaiile terapeutice ale gimnasticii articula re privesc tulburrile si afeciunile articulaiilor, muschilor, nervilor si ale esuturi periarticulare. Indicaiile curative cele mai frecvente se refer la abaterile de la normal n forma si funci ile articulare, la tulburrile de mobilitate prin insuficien sau exces, la tulburrile determinate de traumatismele articulare si la alte mbolnviri ale articulaiilor:cronice,reumatice, paralitice etc.

Gimnastica articular este o metod de reeducare neuromotoare si de reeducare funcional, utilizat cu succes n ortopedie, chirurgie si traumatologie, unde este folosit pentru tratarea sechelelor posttraumatice si postoperatorii, sau dup imobilizrile prelungite, prilejuite de fracturi luxaii, plgi articulare etc. Exerciiile analitice ale gimnasticii articulare sunt indicate n tratamentul atoniilor si atrofiilor musculare si pentru refacerea proprietilor fiziologice ale muschilor bolnavi. n neurologie, gimnastica articular poate fi indicat n tratamentul tulburrilor trofice si mai ales al tulburrilor de coordonare a miscrilor.

Exercitarea articulaiilor si a grupelor de muschi care le mobilizeaz are o aciune indirect asupra circulaiei si schimburilor nutritive locale, influennd esuturile mai apropiate sau mai deprtate, n funcie de: - forma si mrimea muschilor pusi la lucru, - intensitatea si durata efortului depus - ncordarea nervoas necesara exerciiilor. Gimnastica articular este contraindicat -n afeciunile inflamatorii acute,traumatisme gra ve ale oaselor, articulaiilor, muschilor,tendoanelor -n afectiuni ca: osteitele si periostitele, artritele si periartritele, miozitele etc. Durerile mpiedic mobilizarea articular, iar anchilozele osoase si pseudartrozele nu se trateaz prin mobilizare articular.