Masuri de prevenire si combatere a alunecarilor de teren

Ing. Murarus Luiza

- BUCURETI 2011 -

Alunecarile de teren sunt fenomene naturale care au avut loc in trecut si continua si in prezent in toata lumea cu intensitati diferite in functie de conditiile naturale locale.

Prin aparitia brusca si neprevazuta, prin pagubele mari pricinuite centrelor populate, cailor de comunicatii, alunecarile de teren sunt incluse in categoria cataclismelor naturale, alaturi de inundatii si cutremure

Alunecarile de teren sunt procese de deplasare ale unor mase coerente de pamant pe versanti, in lungul unor planuri care le separa de partea stabila a versantului, numite suprafete de alunecare.

CAUZELE PRODUCERII ALUNECRILOR DE TEREN - modificarea stabilitii versanilor datorit:

subsprii bazei prin eroziune sau prin activitile omului; suprancrcarea versantului prin construcii grele sau prin aport de materiale spre partea superioar a versantului.
-

exces de ap pe versani datorat:

precipitaiilor abundente topirii zpezii izvoarelor

- ocuri mecanice naturale

-

modificarea utilizrii terenurilor

Prezentarea factorilor cauzali si favorizanti ai alunecarilor de teren permit sa se aprecieze suprafetele care sunt predispuse alunecarilor.

Combaterea alunecarilor de teren se face prin lucrari de o complexitate tehnica deosebita, care se proiecteaza pe baza unor studii de specialitate si care necesita cheltuieli foarte mari.De aceea, este preferabil sa se aplice lucrari de prevenire, care sunt mai simple, putin costisitoare si pot fi deosebit de eficiente daca sunt bine alese si aplicate cu consecventa.

Masurile de prevenire trebuie aplicate atat pe terenurile cu potential de alunecare, cat si pe terenurile cu alunecari stabilizate.Aceste masuri urmaresc sa inlature cauzele care pot declansa alunecarile si sa contribuie la ridicarea stabilitatii versantilor.

CATEGORII DE ELEMENTE AFECTATE DE ALUNECRILE DE TEREN

Mediul natural
Mediul construit

Populaia
Bunurile de valoare Capacitile productive i funcionale Lucrrile care includ surse de mare risc

MASURI DE PREVENIRE
alegerea folosintelor trebuie sa se faca in functie de criteriile de pretabilitate fata de sol si conditiile climatice; impadurirea terenurilor alunecatoare (trebuie privita sub doua aspecte, pe de o parte, speciile silvice pot reduce stabilitatea versantilor prin greutatea proprie si prin eforturile generate de vant, iar pe de alta parte previn alunecarile prin consumul mare de apa si drenarea in felul acesta a solului, prin prevenirea formarii crapaturilor si prin fixarea solului de sistemul radicular; controlul suprafetelor predispuse alunecarilor pentru a depista aparitia unor crapaturi, urmata de astuparea acestora cu pamant bine compactat, evitandu-se in felul acesta patrunderea rapida a apelor de suprafata catre stratul alunecator;

MASURI DE PREVENIRE
netezirea, pe terenurile arabile, a formelor de relief existente pe versanti, pentru a asigura eliminarea apei din micile depresiuni, contribuie, de asemenea, la prevenirea atat a alunecarilor, cat si a reactivarii alunecarilor stabilizate.
se interzice defrisarea plantatiilor silvice, amplasarea de constructii si depozite grele, trasarea de cai de comunicatie, efectuarea de sapaturi la piciorul unor versanti amenintati de alunecare.

Activitile de combatere a alunecrilor de teren care afecteaz obiective importante implic aplicarea unor msuri i lucrri speciale care s realizeze o stare de eforturi unitare compatibil cu rezistena terenului.

1.Lucrari speciale pentru mbuntirea rezistenei terenurilor alunecate

1.1.Drenajul subteran - este utilizat att pentru eliminarea apei
n exces ct i pentru reconfigurarea spectrului hidrodinamic al curentului subteran din perioada apelor nalte. Intervenia este necesar avnd n vedere faptul c stratul freatic este definit ca o acumulare de ap ntr-un mediu poros i fisurat, foarte heterogen, dar care prezint ntotdeauna relaii hidrodinamice ntre diferite compartimente. Principalele tipuri de lucrri utilizate la stabilizarea terenurilor alunecate sunt urmtoarele: a) galeriile de drenaj - se recomand a fi utilizate n cazul alunecrilor de teren profunde, din care trebuie evacuat o cantitate mare de ap. Ele pot fi construite chiar sub suprafaa de alunecare, situaie n care colectarea apei din straturile superioare se face cu ajutorul forajelor verticale executate n tavanul galeriei. Utilizarea acestei soluii este indispensabil acolo unde drenarea alunecrilor adnci trebuie s fie executat po o lungime de peste 200 m.

b) drenuri orizontale forate - au o larg aplicabilitate n tehnica stabilizrii alunecrilor de teren. Ele pot fi executate freze, sape cu role sau prin vibroforare, att de la suprafaa terenului ct i din chesoane trapezoidale sau circulare. Procedeul const n realizarea de foraje de 20 200 m lungime, cu o pant de 3 100 i un diametru de 65 90 mm. c) puuri verticale de drenaj - au o utilizare redus la lucrrile de consolidare a alunecrilor de teren. Ele au fost folosite pentru descrcarea n straturile de adncime a apei captate din izvoarele de coast sau pentru depresionarea unor intercalaii permeabile de adncime. d) traneele de drenaj sau liurile drenante - cu adncimi de pn la 10 12 m, se folosesc n mod curent pentru stabilizarea alunecrilor de teren de profunzime medie i mare. Proiectarea traneelor necesit o cunoatere temeinic a condiiilor geologice i hidrogeologice, cu scopul de a nu slbi stabilitatea versantului. Constructiv, ele pot fi executate pe linia de cea mai mare pant, n spic, sub form de arcade i pe curba de nivel, cu tehnologii de execuie mecanizat.

1.2.Msuri speciale de cretere a rezistenei terenurilor alunecate

n situaii deosebite, datorate urgenei unor msuri de stabilizare a versanilor, se pot utiliza cteva procedee de consolidare cu aplicaie izolat. Dintre acestea s-au remarcat: a) Drenajul prin electroosmoz - are acelai efect ca i drenajul subteran, dar difer prin faptul c apa se deplaseaz ctre dren sub aciunea cmpului electric. Metoda se aplic foarte bine la rocile argiloase i argilo-pfoase, ns devine ineficient n cazul nisipurilor fine. b) Consolidarea electrochimic - se realizeaz prin introducerea n teren a unor electrozi formai din bare de aluminiu sau oel (anod) i din cupru (catod) care se leag la o surs de curent continuu. Tratarea pmnturilor cu curent continuu, simultan cu injectarea sub presiune a unei soluii de silicat de sodiu i continuarea tratamentului electric mai multe ore (15-24 ore) asigur consolidarea terenurilor cu umiditate ridicat.

1.2.Msuri speciale de cretere a rezistenei terenurilor alunecate

c) Tratarea termic a pmnturilor este cunoscut din vechime ns rspndirea ei a rmas limitat datorit tehnologiilor pretenioase i a consumului energetic ridicat. Prin aplicarea acestei metode se urmrete modificarea structurii componenilor mineralogici ai pmntului, ceea ce conduce la un efect de pietrificare i insensibilizare la aciunea apei. nclzirea pmntului se realizeaz prin difuzie, de la sursa exterioar de cldur, fie prin arderea combustibilului direct n foraje sau galerii cu un injector. d) Piloi din pmnt stabilizat cu var sau ciment Acest tip de consolidare se aplic n pmnturilor argiloase i const in executarea unor foraje cu diametrul cuprins ntre 10 i 70 cm i la adncimi de 10-12 m. Pmntul amestecat cu var nestins sau cu ciment se introduce n gaura de foraj, realizndu-se astfel coloane sau piloi care ranforseaz terenul alunecat, mrindu-i rezistena.

1.2.Msuri speciale de cretere a rezistenei terenurilor alunecate

e) Tratamente macromoleculari cu substane tensioactive i polimeri

Creterea rezistenei reziduale a pmnturilor forfecate din zona suprafeei de alunecare, reprezint obiectul de interes a unor cercetri recente. Ele au n vedere realizarea unor elemente de mpnare a maselor de pmnt alunecate, sub form de bulbi sau blocuri, prin injectarea sub presiune a unor ageni stabilizatori. Rezultatele obinute prin introducerea sub presiune a unei paste alctuit din ap, ciment i pmnt au fost satisfctoare doar n cazul argilelor nesaturate.

2. Lucrri speciale pentru susinerea i sprijinirea alunecrilor de teren

Lucrrile de susinere a alunecrilor de teren au rolul de a spori stabilitatea terenului i de a proteja cile de comunicaie i construciile existente. n raport cu lungimea frontului de alunecare necesar de consolidate i cu presiunile de alunecare ce se pot dezvolta, soluiile tehnice sunt foarte diversificate i dependente de importana economicosocial a obiectivului.

3. Lucrri speciale de ranforsare a pmntului

Consolidarea terenurilor alunecate cu elemente verticale de rezisten sporit (coloane, tirani forai pretensionai, piloi, etc.) nu constituie o noutate. O situaie aparte o reprezint aa zisele metode de armare a pmntului, activate din soluii vechi (obinerea de materiale rezistente prin utilizarea paielor n amestec cu pmnturile lutoase) i bazate pe principiul introducerii n teren a unor materiale textile sau sintetice care s asigure stabilitatea i reducerea deformaiilor. Studiile, cercetrile i experimentrile efectuate pun n eviden o comportare specific a pmntului ranforsat. Prezena armturii confer pmntului o anumit rigiditate i o deformabilitate redus.

3. Lucrri speciale de ranforsare a pmntului

Rezultate cu privire la efectul lucrrilor de ranforsare a pmnturilor: - reducerea tensiunilor de la baza alunecrilor superficiale cu 20%, n cazul utilizrii materialelor geotextile, i cu circa 50% n cazul folosirii ca armtur a benzilor de oel; - micorarea cu circa 3040% a mpingerii pmntului pe lucrrile de sprijinire; - reducerea cu 15-20% a deformabilitii pmntului; - nlocuirea, n unele cazuri, a lucrrilor de susinere; - reducerea cu 40-50% a cheltuielilor privind lucrrile de rambleere clasice. Dei nu fac parte din grupa lucrrilor de stabilizare a alunecrilor de teren, plasele pentru protecia terenurilor ranforsate, mpotriva eroziunii n suprafa, au o larg rspndire. Instalate direct pe teren, plasele mpiedic, datorit geometriei lor speciale, deplasarea particulelor de sol, formarea de iroiri i ogae, contribuind substanial la reducerea eroziunii. Pe terenul protejat cu astfel de plase se dezvolt un covor vegetal viguros, rdcinile plantelor fiind protejate i fixate.

CONCLUZII
Alunecrile de teren au dovedit de mai multe ori c pot aduce pagube mari economice i materiale, prin crearea n rezultatul lor a situaiilor de avarie, distrugerea de edificii de tot felul, scoaterea din uz a reelelor comunale i energetice, distrugerea terenurilor agricole. Dei mai rar au de suferit oamenii, pierderile materiale sunt enorme.

n prezent practic s-a constat c majoritatea alunecrilor pot fi stabilizate. Existena acestui fenomen este o realitate obiectiv, creat pe parcursul a mai multor ani de factori naturali, iar n prezent mai este i impulsionat de activitatea omului. Stoparea lor definitiv practic nu poate fi realizat, dar prin respectarea msurilor de profilaxie i de protecie daunele cauzate de ele pot fi substanial reduse. Sarcina principal este de a depista la timp fenomenul de alunecri crpturi n pmnt, asfalt, pereii caselor, nclinarea copacilor, gardurilor, ruperea cablurilor subterane, etc.