Sunteți pe pagina 1din 52

Prof.univ.dr.

Dan Nemes Specialist in fiziokinetoterapie Daniela-Aurora Tnase

Tulburarile articulatiei temporo-mandibulare intereseaza articulatia temporo-mandibulara, muschii masticatori si muschii gatului. Cele mai frecvente simptome ale tulburarilor articulatiei temporo-mandibulare sunt:
durerea, limitarea sau mobilitatea asimetrica a mandibulei, anomalii ale ocluziei dentare zgomotele articulare.

Durerea este localizata la nivelul oaselor maxilare, articulatiei temporo-mandibulare si/sau muschii capului si gatului.

Tulburarile articulatiei temporomandibulare se produc mai ales la varsta adulta (intre 20 si 50 ani), fiind mai frecvent intalnite la femei decat la barbati. Rezultatele cercetarilor de biomecanica, fiziologie neuromusculara si reumatologie, ale mecanismelor durerii si ale patologiei musculo-scheletale au aratat ca tulburarile articulatiei temporo-mandibulare sunt considerate a fi de natura musculoscheletala, la fel ca orice tip de tulburare musculo-scheletala de la nivelul oricarei parti a organismului.

Simptomul principal

Durere Limitare

Inflamatie
Slbiciune muscular Anchiloz
Antecedente medicale

Boli reumatologice Boli autoimune Boli cronice Boli sistrmice


Tratamente chirurgicale Istoric psihosocial Antecedente in familie Traumatisme Medicatie curenta

Localizarea durerii:
Dac durerea apare pe o regiune mica pacienii prezint, de regula, durere de natura articular;

Dac durerea se ntinde pe o zon mai larg, cranio-cervical, de exemplu, atunci putem vorbi de o durere de natur muscular.

Raspandirea durerii Durata durerii:


durerea acuta (< 1 sptmn) i poate fi nsoit de tahicardie, creterea tensiunii arteriale, creterea frecvenei respiratorii. Durerea cronic dureaz mai mult de 6 luni si care se menine i dup vindecarea esutului lezat

Caracterul durerii:
continua, progresiv (de natura articulara); de tip recurent, cu perioade de remisiune (de natura musculara sau nervoasa nevralgia de trigemen)

Tipul durerii:
Durerea pulsatil (migrene, cefalee, dureri dentare) Durerea batant Durerea zvcnitoare (in inflamatii) Durerea de tip fulger (atingere nervoasa, ex. nevralgia de trigemen) Durerea de tip cramp (atingere musculara)

Intensitatea Cauzele care o exacerbeaza Mijloace de ameliorare Tulburari neurologice asociate (senzitive sau motorii).

Palparea muschilor (m.maseter, m.temporal, pterigoidian intern si extern); Palparea musculaturii cervicale; Examinarea miscarilor mandibulei (inchidere-deschidere, lateralitate, de protruzie); Ascultarea articulatiei temporo-mandibulare; Examinarea cavitatii orale; Examenul clinic neurologic al n.trigemen; Aspectul general al pacientului; Status psihic. Examinari comlementare:
- examinari Rx, CT, RMN, scintigrafie, ecografia regiunii oromaxilofaciale - electromiografii.

Tulburari osoase i articulare


Congenitale si/sau de dezvoltare: aplazia, hipoplazia, neoplazia Leziuni ale discului articular Luxatia Anchiloza Fractura Osteoporoza - modificari in grosimea corticalei mandibulare. Printre afectiunile cauzatoare de osateoporoz se mai numar si fracturile, luxiile de la nivelul articulaiei temporo-mandibulare, precum i unele boli sistemice. Boala Paget- durere osteo-articular cu caracter inflamator i mecanic; deformri faciale si craniene; pulpit acut, fra carii dentare; deformri osoase asimetrice n stadiile avansate: lrgirea craniului, cu aspect triunghiular, cu baza la calot; Artroza Disfunctiile temporomandibulare artrogene pot fi cauzate de: leziuni ale discului articular disfunctia ansamblului condil-disc; traumatisme, luxatii, disfunctii musculare, post interventii chirurgicale, malocluzii, tratamente ortodontice neadecvate, stresul si anxietatea

Tulburari Inflamatorii

capsulita,

sinovita,

poliartrita,

artrita

ARTRITE
Atria =
afectiune inflamatorie, cronica sau acuta care afecteaz articulatiile.

Articulaie Inflamat, Tumefiat , cald, Roie dureroas

Limitarea capacitii de mobilizare a articulaiei

Artrita temporo-mandibulara Se manifesta prin dureri, limitarea deschiderii cavitii orale, crepitatii, modificari la nivelul contactelor ocluzale. n poliartrit afectarea este bilaterala.
modificari ale secretiei salivare: hiposialie asialie inflamatie si durere la nivelul articulatiei temporo-mandibulare modificari odontale: dintii se distrug cu usurinta, dificultati de deglutitie, marirea in volum a parotidelor si a glandelor submaxilare si sublinguale.

POLIARTRITA REUMATOID

Este o suferinta caracterizat de o inflamatie cronic infiltrativ-ploriferativ a sinovialei articulare, Se exprim clinic prin artrit la mai multe articulaii, O mare valoare diagnostic o are simetricitatea suferinei,

Inflamaia sinovialei articulare

Distrucia cartilajului, eroziuni osoase

Distrucia progresiv a articulaiei, deformri articulare

Poate fi cauzat de:


infeciile intraarticulare, LES, poliartrita reumatoid, disfunctia temporo-mandibulara, microtraumatisme.

BOLI ALE ESUTULUI CONJUNCTIV

SINDROMUL SJOGREN
afectiune cronic, sistemic, autoimun, cu disfuncii ale glandelor exocrine; Se caracterizeaza printr-o inflamatie cronica a glandelor salivare si lacrimale prin prezenta unui infiltrat limfoplasmocitar, afectiune cronica care asociaza o uscaciune oculara cu o uscaciune bucala.

Manifestri glandulare glande lacrimale glande salivare alte glande exocrine

XEROSTOMIA se manifesta prin:


senzaie de gur uscat, de arsur la nivelul cavitii bucale; necesitatea de a bea lichide n timpul mesei; disfagie pentru solide i alimente uscate; dificultatea de a vorbi timp ndelungat; modificarea sau pierderea gustului; halen, carii dentare, infecii la nivelul cavitii bucale candidoza orala marirea in volum a glandelor parotide, care la palpare sunt ferme, neregulate si posibil dureroase; febra; atrofii ale papilelor linguale; fisuri orale, mai ales la colturile gurii.

LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC

Boala inflamatorie a tesutului conjuctiv de origine autoimuna, caracterizat printr-un proces inflamator ce afecteaza un mare numar de organe piele, articulatii, sistem nervos, seroase;

Serul celor mai multi pacienti contine anticorpi antinucleari (ANA) si anticorpi anti-AND 90% din cazurile de boala sunt la femei, de obicei la vrsta procreaiei (intre 20 si 40 ani),

PRICIPALELE LEZIUNI LA NIVELUL CAVITII ORALE

Mucoasa rosie, luciasa, congestionata, edematiata, presarata cu macule hemoragice de culoare intensa;

Hiposialie;
Ulceratii; Simetricitatea leziunilor, ocolirea parodontiului marginal; Hiperkeratoza limbii Gingivite ; Fisuri mici in smalt, cu zone de dentina decalcificata.

SCLERODERMIA Boala autoimuna, cronica, caracterizata printr-o scleroza progresiva a dermului si in unele cazuri a viscerelor.

Principalele manifestarile la nivelul cavitii orale sunt :


Microstomia; Constricie tisular; Xerostomia din cauza afectrii glandelor salivare; Leziuni parodontale; Leziuni ale mucoasei orale; Resorbii osoase; esut fibros

esut fibros n partea inferioar a buzei

Constricie tisular oral i microstomie

Limitarea deschiderii gurii i scderea mobilitii articulare

Leziuni parodontale i retracie gingival

Dureri miofaciale; Miozita; Miospasm; Mialgia locala data de hiperactivitatea muschilor masticatori Contractura miofibrotica Neoplazia

Tulburari ale musculaturii

Spasmul muscular al muschilor masticatori, sindromul dureros, disfunctie miofacial, oboseala muscular sunt cele mai obisnuite dintre tulburarile articulatiei temporo-mandibulare. Semne clinice: Reducerea amplitudinii miscarilor mandibulare Deteriorarea functiei mandibulare (devieri, zgomote articulare, blocaje, miscari dificile); Dureri la palparea muschilor masticatori Dureri in articulatie sau la miscarile mandibulei.

Simptome:
Zgomote articulare Dureri la nivelul fetei sau maxilarului Dureri la deschiderea exagerata a arcadelor dentare Senzatia de amorteala la nivelul maxilarului Blocaj manbdibular Obosel muscular

Tratament medicamentos Fizioterapie Gutiere Psihoterapie Terapie ocluzala Tratament ortodontic

POLIMIOZITA I DERMATOMIOZITA

Sunt boli sistemice ale esutului conjunctiv, caracterizate prin modificri inflamatorii i degenerative n muchi (polimiozita) i frecvent n tegument (dermatomiozita), ducnd la slbiciune muscular simetric i un grad de atrofie muscular, n special la centurile membrelor (scapulare si pelvine).

Dermatomiozita

rash heliotrop liliachiu, localizat periorbital i asociat cu edemul pleoapei superioare;

rash papular semnul lui Gottron erupii maculopapuloase localizate simetric pe faa dorsal a minii i a articulaiilor minii, la nivelul coatelor, genunchilor, gleznelor;

rash macular la nivelul umerilor i gtului (semnul alului), decolteului (eritem n V), feei;

telangiectazii periunghiale

erupie de tip exfoliativ pe faa palmar a degetelor minii - mna de mecanic.

Manifestari la nivelul articulatiei temporomandibulare si a cavitatii orale


- reducerea amplitudinii si vitezei de miscare a
mandibulei; - modificari de masticatie datorate oboselii musculare accentuate; - edem al fetei in jurul malarelor si al cavitatilor orbitare, - pe mucoasa gingival se pot gasi pete punctiforme sau retea arborescenta; - edemul poate infiltra limba, faringele si laringele, provocand dispnee.

FIBROMIALGIA
tabloul clinic al fibromialgiei

durere muscular

tulburri de somn

oboseal cronic

Zonele tender miofasciale care creaz durere referit la nivel dentar: La nivelul m.temporal -> dinii maxilari, frontali sau laterali; La nivelul maseterului -> dintii laterali, maxilari si mandibulari;

Sindromul fibromialgic in medicina dentar

La nivelul digastricului -> frontalii inferiori

Apare ca urmare a activitii continue i prelungite a muchiului temporal, a stresului emotional i mecanic, sau a unei dureri profunde. Clinic se remarc: Durere n regiunea tmplei i la nivelul globului ocular; Durere la contracia muchiului temporal; Limitarea deschiderii cavitii bucale; Inflamaia ligamentului stilo-mandibular produce durere la nivelul muschiului temporal.

Repausul miscarilor mandibulare. Se vor evita deschiderile exagerate ale arcadelor dentare (ras, cascat, rosul unghiilor, agumei de mestecat, inclestarea maxilarelor); Caldura (comprese calde) reduce spasmul muscular (nu si in cazul inflamatiilor); Tratament fizioterapeutic cu ultrascurte (diametria) sau cu ultrasunete pe zonele dureroase; Antidepresivele sunt recomandate atunci cand este depistata o cauza psihologica a tulburarilor functionale a atm si cand este asociata cu alte dureri musculare si simptome ale depresiei; Miorelaxante.

Terapie ocluzala cu gutiere interocluzale pentru ameliorarea disfunctiei articulare, ameliorarea sistemului masticator motor, protectia dintilor. Reducerea stresului poate fi un pas terapeutic important folosind tehnici de relaxare, terapia stresului si alte mijloace de studiu ale comportamentului. Masaj usor, relaxant Kinetoterapia reconditioneaza si recupereaza aparatul muscular. Aceste tehnici se pot aplica muschilor masticatori, muschilor care sunt incriminati in tulburarile functionale ale articulaiei temporo-mandibulare.

Tulburari neurologice
durere intens, insuportabil, comparabil cu o descrcare electric foarte scurt, dar cu caracter repetitiv.
are un caracter paroxistic i se produce la intervale variabile, mai ales ziua i mai rar noaptea; durerile pot fi declanate de stimularea zonei trigger este declanat mai des de stimulii tactili, dect de cei dureroi sau termici; afecteaz de obicei adulii si mai ales varstnicii; neuropatia trigeminal poate apare i n Sindromul Sjogren sau n Poliartrita Reumatoid;

Nevralgia de trigemen

Miastenia gravis =afeciune neurologic, autoimun, caracterizat prin slabiciune muscular episodic, produs prin pierederea sau disfuncia receptorilor acetilcolinei.
n miastenia gravis se descriu 2 forme: Forma superioar (cefalic): Debut cu oftalmoplegie parial extrinsec cu ptoz palpebral, bilateral, inegal, alternant; Sprncenele sunt ridicate pentru a compensa ptoza i poriunea inferioar a sclerei, Ptoza este cauzat de slbiciunea musculaturii pleoapelor. Pacienii i ncreesc fruntea utiliznd muchii frontali; Privind n sus timp ndelungat se accentueaz ptoza, iar prin nchiderea ochilor pentru cteva minute se amelioreaz.

Apar pareze de oculomotor cu strabism i diplopie La nivelul muchilor feei se manifest prin: - parez facial bilateral, - facies imobil, cu anuri terse n timp, slbiciunea se extinde la musculatura maseterin, faringo-laringo-velopalatin i lingual, ducnd la tulburri de masticaie, cderea mandibulei (adesea pacienii se sprijin cu mna pentru a nu rmne cu gura deschis), disfagie pentru lichide i solide; Slbiciune a musculaturii palatului produce vorbire nazal i refulare nazal a lichidelor. 2. Forma inferioar (spinal)

Paralizia facial

Paralizia facial periferic este de aceeai parte cu leziunea;


Prezena asimetriei faciale n repaus, cu modificri pe hemifaa afectat; Dispariia ridurilor frunii; Coborrea sprancenei; Abolirea clipitului; Hipotonia musculaturii obrazului, cu umflarea lui la fiecare expir; Cderea aripioarei nasului; Coborarea comisurii bucale; Reflexul cornean, optico-palpebral, nazo-palpebral sunt diminuate sau abolite;

Paralizia facial de tip central


Sediul leziunii este fascicolul geniculat corticofacial;

Paralizia este situat pe partea opus leziunii, interesnd poriunea inferioar a hemifeei;
Comisura bucal este cazut; Imposibilitatea efecturii abduciei comisurii bucale;

Pacientul poate increii fruntea si poate face ocluzie

palpebral bilateral;

Asimetria facial dispare n timpul mimicii emoionale plns, rs, datorit formaiunilor extrapiramidale , care conecteaz nucleul facial, fascicul geniculat nefiind o cale motorie unic; Cnd pacientul vorbete asimetria se accentueaz (motilitate voluntara).

Contuziile articulaiei temporo-mandibulare se pot produce in cursul fracturilor de mandibula si mai ales in cazul fracturilor de condil. Articulatia devine dureroasa, miscarile mandibulei sunt limitate datorita durerii si spasmului muscular. Tratamentul in simptomatologia acuta consta din repaus articular, caldura locala, medicatie antiinflamatorie nesteroidiana, masaj usor si electroterapie analgezica si relaxanta impotriva spasmului muscular persistent.

In elongarile capsulei si ale ligamentelor periarticulare apar dureri si limitarea miscarilor mandibulare.

In luxatia unilaterala pacientul prezinta ocluzie prematura de partea bolnava si devierea mabndibulei. Se recomanda imobilizare 10 zile, urmata de fizioterapie pentru reabilitarea functionala.

In traumatismele mai importante se poate produce hematom intraarticular, cu posibile leziuni ale capsulei si meniscului. Mecanoterapia este indicata pentru refacerea amplitudinii deschiderii arcadelor dentare si prevenirea anchilozei.

Anchiloza articulaiei temporo-mandibulare este imposibilitatea permanenta adeschiderii arcadelor dentare. Infectiile, traumatismele, disfunciile artrogene sunt cauzele principale ale anchilozei mandibulare reale.
Limitarea severa (imposibilitatea) deschiderii arcadelor dentare. Anchiloza falsa poate fi cauzata de mai multe categorii patologice:

- miogenice (contractura m. msticatori);


- neurogenice - osteogenice (hipertrofia apofizei coronoide) - histogenice (dupa interventii chirurgicale )

- tumorale (tumori nasofaringiene).

Tratamentul anchilozei articulaiei temporomadibulare se realizeaza prin kinetoterapie activa, electroterapie si masaj.

Anchilozele fibroase si calcificante intraartuculare sunt foarte greu de tratat.

Distructia suprafetelor articulare Examinarile radiologice pun in evidenta Disparitia spatiului articular Osificarea atm (anchiloza adevarata)

Astzi sunt teminat, a fost prea de tot..................

S-ar putea să vă placă și