Sunteți pe pagina 1din 35

TABLOUL CLINIC IN

INSUFICIENTA CARDIACA
Dr. Nechita Alexandru
PREVALENTA SI INCIDENTA ICC

BARBATI
FEMEI

PESTE 10% LA >75 ANI

Numar total de cazuri in Romania: aproximativ 600.000(MSF 2005)


DEFINITIE
Stare fiziopatologica caracterizata prin
incapacitatea inimii de a pompa sange la
nivelul cererii tesuturilor active metabolic, sau
de a satisface cererea acestora, cu pretul
cresterii presiunii de umplere .

Sindrom clinic complex care rezulta din orice


afectiune cardiaca structurala sau functionala ce
afecteaza capacitatea inimii de a se umple sau
propulsa sangele.
Clasificarea Insuficientei Cardiace
Dupa tabloul clinic:
- insuficienta cardiaca stanga.
- insuficienta cardiaca dreapta.
- insuficienta cardiaca globala.
Dupa mecanismul de producere:
- insuficienta cardiaca sistolica
- insuficienta cardiaca diastolica.
Dupa modul de aparitie si evolutie:
- insuficienta cardiaca cronica.
- insuficienta cardiaca acuta.
CLASIFICAREA INSUFICIENTEI
CARDIACE ACUTE
1) Insuficienta cardiaca decompensata.
2) IC acuta in criza hipertensiva.
3) I C acuta cu edem pulmonar.
4a)Sindrom de debit cardiac scazut
4b)Soc cardiogen
5) Insuficienta cardiaca cu debit mare.
6) Insuficienta cardiaca dreapta.
Nieminen S et al, European HJ, 2005
Cauze de insuficienta cardiaca.
Disfunctia de ventricul stang:
- cardiopatia ischemica, IMA.
- miocardita acuta.
- cardiomiopatia dilatativa idiopatica.
Disfunctia primara de ventricul drept:
- IMA de VD, cardiomiopatii.
Valvulopatii.
Hipertensiunea pulmonara(primitiva, secundara)
Tamponada cardiaca, pericardita constrictiva.
Tahiaritmii - cardiopatia disritmica.
Cauze precipitante de IC
• Scaderea intensitatii regimului terapeutic.
• Nerespectarea regimului igieno-dietetic.
• Ischemia miocardica si IMA(Imi ischemica).
• Aritmiile cardiace.
• Infectiile intercurente( in special pulmonare).
• Stress-ul fizic, emotional si de mediu.
• Cardiotoxice(alcool, cocaina).
• Embolia pulmonara.
• Infectiile cardiace si
inflamatia(mioc.+edndocardite)
• Afectiuni sistemice intercurente(ex.IRC).
• Admnistrarea de medicamente cardiodeprimante
si care retin sare.
• Situatii ce cresc debitul cardiac (sarcina, anemie).
Sindromul de insuficienta
cardiaca stanga -simptome
Dispneea(crestere PCPB, scadere complianta
pulmonara:
- dispneea de efort.
- ortopneea, trepopneea.
- dispneea paroxistica nocturna.
- astmul cardiac.

Edemul pulmonar acut cardiogen(hemodinamic).


Dispneea de efort si de repaus -
clasificarea NYHA

DISPNEE DE EFORT
DISPNEE DE REPAUS
Clasa I - Fara limitare a capacitatii de
efort in conditii obisnuite Clasa IV.- Incapacitatea de
a desfasura orice activitate
Clasa II-Usoara limitare a activitatii fizica fara discomfort.
fizice. Dispnee la eforturi obisnuite – Simptomele (dispneea) de
mers rapid pe teren plan peste 200m, ICC sunt prezente in
urcat 2 etaje. repaus. Orice activitate
fizica produce discomfort.
Clasa III.-Limitare marcata a activitatii
fizice.Dispnee la eforturi minime –
toaleta matinala, imbracat.

Swedberg et alGuidelines for the diagnosis and treatment of CHF(update 2005),EHJ 2005.
Sindromul de insuficienta cardiaca stanga
-simptome
ORTOPNEEA
• Apare dupa asezarea pacientului in decubit dorsal si este
inlaturata de ridicarea capului si a trunchiului pe un numar
progresiv crescand de perne(agravare simptomatogie!)
• In formele severe de boala pacientii stau in ortopnee la
marginea patului – “semnul pernei” sau pe scaun - adorm
in pozitia respectiva “semnul rugaciunii mahomedane”
• Trepopneea –forma particulara de ortopnee:
ameliorarea dispneei in decubit lateral drept atribuita
modificarii pozitiei vaselor mari sau unor revarsate
pleurale ipsilaterale.
Sindromul de IC stanga -Simptome
DISPNEEA PAROXISTICA NOCTURNA -
Trezeste brusc bolnavul din somn in a II-a parte a
noptii, se insoteste de anxietate, “sete de aer”, tuse
seaca, spre deosebire de ortopnee nu se remite
imediat dupa asumarea ortostatismului, dispare
in circa 30 minute, uneori necesita medicatie.
TUSEA - apare dupa efort sau in decubit dorsal si
se remite la administrarea tratamentului
specific.Daca nu dispare dupa tratament se
atribuie unei afectiuni pulmonare sau trat. cu
ACEI.
Sindromul de IC stanga -Simptome

Astmul cardiac:
- polipnee, cu respiratii superficiale.
- expir prelungit, wheezing.

Auscultator:
- raluri sibilante coexista cu
subcrepitante.
Sindromul de IC stanga -Simptome

FATIGABILITATEA :Senzatie de oboseala


precoce predominant musculara, conscinta a
hipoperfuziei tisulare, hemodilutiei, poate fi
agravata de tratamentul diuretic si beta
blocant.
NICTURIA: Diureza si mictiuni predominant
nocturne, datorate redistributiei diurne a
fluxului renal.
• OLIGURIA:
OLIGURIA apare in stadii avansate de boala
fiind expresia debitului cardiac scazut.
Sindromul de IC stanga -Simptome
• Respiratia Cheyne-Stokes - cointeresare a
circulatiei cerebrale accentuata de I.C. (mai
ales daca debitul cardiac este scazut).
• Simptome cerebrale: confuzie, anxietate, pierderi
de memorie, cefalee, insomnie, cosmaruri, rarerori
fenomene psihotice apar mai ales la pacientii
varstnici ce asociaza ateroscleroza cerebrala.
Sindromul de IC stanga -Simptome

• Durerea in Insuficienta Cardiaca stanga:


- junghi atrial Vaquez-stenoza mitrala.
- criza anginoasa declansata de hipoxie,
suprasolicitare ventriculara.
• Palpitatiile - asociate cu activitatea ectopica
atriala sau ventriculara, fibrilatia atriala cu ritm
necontrolat.
• Sincopa - tahiaritmii paroxistice rapide
supraventriculare si ventriculare.
Sindromul de IC stanga -Simptome

• Cianoza -nu e pronuntata,


-periferica sau mixta.
• Paloarea -vasoconstrictie periferica,
anemia IC.
• Edemul: discret, apare inaintea cresterii
PVC, nu e caracteristic IC stangi.
Sindromul de IC stanga-examen
obiectiv
Examenul aparatului respirator:
respirator
- revarsat pleural predominant drept:serocitrin
sau serohemoragic TEP(infarct pulmonar).
- auscultatie: raluri subcrepitante si crepitante,
uneori raluri bronsice.
Sindromul de IC stanga-examen
obiectiv

Examenul cordului:
cordului
Inspectie: pulsatie sistolica parasternala
stanga, soc apexian vizibil.
Palpare: soc apexian deplasat in jos,
pulsatie sistolica parasternala, galop
presistolic/ protodiastolic palpabile,
freamat in valvulopatii.
Percutia: matitate cardiaca deplasata in jos
si la stanga.
Sindromul de IC stanga-examen
obiectiv
Examenul cordului - auscultatia:
- tahicardie, zgomote aritmice.
-zgomot II accentuat in focarul pulmonar.
-galop presistolic(Z4), protodiastolic(Z3), cu maxim la
varf, se accentueaza in expir.
- suflu sistolic de ins. Mitrala functionala.
- semnele bolii de baza - valvulopatii.
Examenul arterelor periferice:
periferice puls alternant, variatia
amplitudinii pulsului - disf. miocardica severa.
Sindromul de IC stanga
EDEMUL PULMONAR ACUT CARDIOGEN
-Crestere extrema a presiunii in capilarul pulmonar, >
30mmHg
-Asociat cu cardiopatii stangi.
-Debut brutal noaptea sau dupa efort fizic(St. Mi).
- Anxietate extrema, transpiratii reci, cianoza.
-Polipnee, folosirea musculaturii respiratorii accesorii,
balans toracoabdominal, epuizarea mm. respiratorii.
-Sputa caracteristica: spumoasa alba sau rozata, rar
hemoptoica.
Obiectiv: matitate la baza hemitoracelor, raluri
subcrepitante si crepitante care urca si coboara.
Sindromul de Insuficienta cardiaca
dreapta -simptome

Dispneea:
Dispneea
- nu e caracteristica.
- poate fi prezenta in cadrul BPOC (cord
pulmonar)/ staza in venele bronsice tributare
VCI.
Astenia si fatigabilitatea.
Sindromul de Insuficienta cardiaca
dreapta -simptome
Cianoza:
Cianoza
- mai importanta decat in IC stanga.
- cuprinde fata si extremitatile.
- in general e de tip periferic.
-mixta atunci cand asociaza o boala pulmonara.
-anemia diminua cianoza, hiperglobulia o
accentueaza.
Sindromul de Insuficienta cardiaca
dreapta -simptome
Hepatalgia de efort;
- dureri la eforturi fizice in epigastru si
hipocondrul drept.
- iradiaza in 2/3 inferioara a sternului.
- confuzie cu durerea coronariana sau
colecistita acuta.
-poate fi permanenta - staza severa.
Simptome determinate de staza splahnica:
-satietate precoce, meteorism .
Sindromul de Insuficienta cardiaca
dreapta-examen obiectiv
Edemul cardiac periferic:
-subclinic -curba ponderala.
-initial decliv: retromaleolar, pretibial.
-se accentueaza in ortostatism.
-in evolutie cuprinde: regiunea lombara, OGE,
peretele abdominal.
- edemul recent e moale, cel vechi e ferm, apare
ingrosarea pielii, coloratie brun-rosietica,
-edemul nu e proportional cu staza.
Sindromul de Insuficienta cardiaca
dreapta –examen obiectiv
Examenul clinic al ficatului:
ficatului
- marit de volum
-consistenta crescuta, dureros la palpare,
-reflux hepatojugular,
-puls sistolic hepatic - IT severa functionala.
-hepatomegalie voluminoasa, consistenta
crescuta, cu sensibilitate scazuta si ascita, fara a
fi influentata de tratament -remaniere fibrotica -
“ciroza cardiaca”
-splenomegalie.
Sindromul de Insuficienta cardiaca
dreapta-examen obiectiv
Ascita:
Ascita
- apare in cadrul sindromului hidropiogen.
- mai pronuntata la cei cu valvulopatii
tricuspidiene, pericardita constrictiva,
“ciroza cardiaca”.
- lichidul are caracter de transudat.
Sindromul de Insuficienta cardiaca
dreapta-examen obiectiv

Aparat urinar:
- nicturie, oligurie(debit scazut).
-la examenul obiectiv neremarcabil.
- proteinurie subnefrotica.
Sindromul de Insuficienta cardiaca
dreapta-examen obiectiv
Aparat respirator:
respirator
- cord pulmonar cronic: semnele afectiunii
pulmonare de baza.
- hipertensiune in mica circulatie, valvulopatii
mitrale.
- hidrotorax - retentie hidrosalina.Uneori
revarsatul e exudat - alterare permeabilitate
capilara.
- revarsat hemoragic -TEP periferic.
Sindromul de Insuficienta cardiaca
dreapta-examen obiectiv

Alte semne clinice:


- Turgescenta jugulara: crestere PVC, estimare.
- Puls sistolic jugular: IT functionala prin dilatatie
de VD.
- Casexia cardiaca - faze finale de IC dreapta.
Sindromul de Insuficienta cardiaca
dreapta-examen obiectiv
Examenul clinic al cordului:
cordului
- palpare: soc apexian in afara/jos.
-semnul Harzer - pulsatia sistolica
VD sub apendicele xifoid.
-pulsatii parasternale
stangi(spIII,IV)
-percutia:marirea ariei matitatii cardiace.
Dficil de obtinut:emfizem pulmonar.
Sindromul de Insuficienta cardiaca
dreapta-examen obiectiv
Examenul clinic al cordului:
cordului
Auscultatie:- tahicardie, tulburari de ritm ,
supraventriculare.
- galop presistolic/protodiastolic drept -
maxim la apendicele xifoid, creste in inspir.
-suflu de insuficienta tricuspidiana
functionala.
-semne carcteristice: valvulopatii mitrale,
sunturi intracardiace.
Sindromul de Insuficienta cardiaca
globala.

- Asociaza semne de insuficienta cardiaca stanga si


dreapta.
- Din punct de vedere temporal pot aparea succesiv
sau simultan, cel mai frecvent Ic stg, apoi IC
dreapta.
- Cand un pacient cu IC stanga dezvolta si IC
dreapta dispneea diminua in prima etapa.
- Asociaza semne si simptome determinate de:
staza pulmonara si staza venoasa sistemica.
Insuficienta cardiaca -socul
cardiogen
Complicatie majora si frecvent
fatala a unor afectiuni acute sau
cronice ce conduc la incapacitatea
primara a inimii de a mentine un
debit cardiac adecvat , cu dovezi de
hipoperfuzie de organ.
Criterii clinice de soc cardiogen

Tensiunea arteriala sisolica < 90mmHg,


minim 30 minute sau necesitatea unor
masuri suportive minim 30 minute pentru a
mentine Tas >90mmHg, hipoperfuzie de
organ(extrmitati reci,alterare
neurosenzoriala sau un debit urinar
<30ml/h).
IN INSUFICIENTA CARDIACA, IN FUNCTIE
DE CARDIOPATIA SPECIFICA ETIOLOGICA
SI DE STADIUL EVOLUTIV AL AFECTIUNII
CAUZALE, UNELE SEMNE SI SIMPTOME
VOR DOMINA TABLOUL CLINIC.

INDIFERENT DE ETIOLOGIE, PACIENTUL


POATE FI INCADRAT IN UNA DINTRE
FORMELE CLINICE DE INSUFICIENTA
CARDIACA DESCRISE.