Sunteți pe pagina 1din 74

EXPLORARI IN CARDIOLOGIE

ELECTROCARDIOGRAMA NORMALA
ELECTROCARDIOGRAMA de suprafata

Definitie: inregistrarea la suprafata corpului a


curentilor electrici generati la nivelul
cordului

• suma vectoriala curenti


• reproductibilitate
• universala
• aparatura + interpretare
ECG standard - ritm, ax electric, morfologie unde, intervale
- poate orienta catre alte forme complexe
de ECG sau catre alte investigatii
ECG cu inregistrare de durata (Holter, 24 ore)
- ambulator
- tulburari de ritm la bv. suspectati
- modificari ischemice
ECG computerizata - ECG standard cu amplificare digitala
- potentiale tardive (risc aritmogen ↑)
- analiza digitala frecventa cardiaca
la Holter → variabilitate ritm cardiac
ritm fix (ex. Hcatecolamine) = fact.
risc de moarte subita
Explorare electrofiziologica prin cateterism cardiac
- mapping endocavitar → mod depolarizare
→ inducere aritmii

Proba de efort ECG - ECG in timp ce pacientul face un


efort dozat si imediat dupa (recovery)
- modificare ritm cardiac
- tulburari de ritm
- modificari de segmente si unde
Tipuri de derivatii in ECG de suprafata
Derivatii - D 1 - MS dr. → MS stg. Derivatii - aVR - MS dr.
bipolare - D 2 - MS dr. → MI stg. unipolare - aVL - MS stg.
- D 3 - MS stg. → MI stg. - aVF - MI stg.
Derivatii precordiale - V1 –sp.4 parasternal. dr.
unipolare - V2 – sp.4 parasternal stg.
- V3 – ½ distanta V2 – V4
- V4 – sp.5 pe LMC stg.
- V5 – oriz. prin V4 ∩ LAA stg.
- V6 – oriz. prin V4 ∩ LAM stg.
- V7 – oriz. prin V4 ∩ LAP stg.
- V8 – oriz. prin V4 ∩ vf. scapula
- V9 – oriz. prin V4 ∩ paravert. stg.
- V3R -
- V4R - simetrice V3,V4,V5
- V5R - R↓, S↑, q = 0
Pozitionare electrozi
periferici

right left
Pozitionare electrozi precordiali
Interpretare ECG

1. ritm cardiac
2. frecventa cardiaca
3. ax electric
4. analiza unda P
5. analiza interval P-R / P-Q
6. analiza interval si complex QRS
7. analiza segment S-T
8. analiza unda T
9. analiza unda U
10.durata interval Q-T
Date tehnice
• viteza hartie = 25 mm/s uzual
• orizontal → 1mm = 0.04s, 5mm = 0.2s
• vertical → 1cm = 1mV

Ritm cardiac

ritm regulat / neregulat


regulat → ritm sinusal / jonctional / idioventricular
- se cauta unda P in deriv. D1, D2, V1
neregulat → exista / nu periodicitate sau pattern recognoscibil
Fibrilatie atriala Bradicardie sinusala
Frecventa cardiaca

- 1500/dist R-R (medie pe 10 cpx)


- 300/150/100/75/60/50/43/37/33/30
(300 x 1/5 = 60 sec =1 min)
- nr. cicluri card. intre 2 puncte considerate ca
interval cunoscut de timp
aplicabil cand complexele cad pe liniile groase
Ax electric

- se det. in deriv. membrelor (plan frontal)


- reprez. ax complex QRS
- se det. avand la dispoz. min. 2 derivatii, util 6 derivatii
- triunghi Einthoven → sistem hexaaxial
met. vizuala - impulsul electric se inscrie max. in deriv.
paralela cu el si min. in deriv perpendiculara pe el
(sau echidifazic)
met. bisectoarei - determ. cu exactitate a ax. → compar 2
deriv. adiacente din cadran. in care se afla ax.
- ax 0 ↔ +90 grade = ax normal
- ax +90 ↔ +180 grade = ax deviat la dreapta
- ax 0 ↔ -90 grade = ax deviat la stanga
- cpx. izoelectrice in toate deriv. → ax el. nedet. in plan frontal
aVR, -150
aVL, -30

-180 grade D1, 0 grade

D3, +120 D2, +60


aVF, +90
Cauze de deviere a axului electric

dreapta stanga
variatie normala variatie normala
inspir expir
emfizem diafr.ascens sarcina
HVD ascita, tum. abd.
HBPS HBAI
BRD BRS
dextrocardie lez. congenitale
WPW WPW
ritm ventr. ectopic ritm ventr. ectopic
hiperpotasemie
Analiza unda P

- prima unda de pe ECG


- 1 ½-depol. AD, 2 ½-depol. AS
- normal pozitiva D1, D2, V4-6, aVF
negativa aVR
variabil D3, aVL
- amplitudine max. 2-3 mm
- durata = 0.08 – 0.12 sec
- forma rotunda, fara varfuri
- repolarizarea atriala = T p, se inscrie in QRS
-anormalitati: • inversiuni de sens P → depol. atriala inferioara
(ectopie atriala, ritm jonctional superior)
• crestere amplitudine P → hipertrofie / dilat. A
(valvulop. A-V, HTA, cord pulm., congenit.)
• crestere durata P → dilat. AS, miopatii
• P difazic, a 2-a ½ negat. D3, V1 → dilat. AS
• P bifid, durata↑ >0.12s, amplit. D1>D3 →
P mitral (HAS)
• P amplit.↑>2.5mm, vf. ascutit, D3>D1 →
P pulmonar (HAD)
• P absent, ritm regulat → ritm jonct., bloc SA
Analiza interval P-R / P-Q

• timp scurs de la inceput P la inceput Q / R


• durata normala 0.12-0.20 sec., variaza cu frecv. card.
scade la ritmuri rapide
• ↓ P-R are loc prin suprimarea tonus parasimpatic la efort
• ↑ P-R la tahicardizare → tulburare de conducere
→ atrii in ritm de pacemaker
→ digitala
• ↑ P-R > 0.20 sec. = BAV
• ↓ P-R < 0.12 sec. • + unda δ + QRS larg = sdr. WPW
• + QRS ingust = sdr. de P-R scurt
sdr. LGL
tahiaritmii
Cauze de modificare a duratei P-R / P-Q

prelungire scurtare
varianta normal varianta normal
BAV prin BCI, RAA ritm atrial inf.,jonct.A-V
hipertiroidie WPW, LGL
ritm de pacemaker glicogenoze
digitala HTA
feocromocitom
Analiza QRS
- reprezinta depolarizarea intrgii mase ventriculare
- 1deflexiune negativa = unda Q
- 1deflexiune pozitiva = unda R
- deflexiune negativa aparuta dupa deflexiune pozitiva = unda S
- excursii subsecvente pozitive = R’, R”
- excursii subsecvente negative = S’, S”
- QRS format dintr-o unda negativa mare = QS
- aspectele q, Q, r, R, s, S – depind de amplitudinea undei
- interpretarea QRS: • durata
• amplitudine (voltaj)
• prezenta Q
• axa elctrica in plan frontal
• zona de tranzitie in deriv. precordiale
• deflexiune intrinsecoida
• aspectul general al undelor
• durata QRS: - 0.05 - 0.10 sec. in deriv.membrelor
- 0.11 – 0.12 sec. HV, B min. de ram
> 0.12sec. – B intraventr., B maj. de ram
• voltaj QRS • minim – Σdeflexiunii – si +
> 5 mm in D1-D3, V1, V6
> 7 mm in V2, V5
> 9 mm in V3, V4
anormal: BCI difuza, IC, liq. peric.,
mixedem, amiloidoza
• maxim – greu de stabilit - 20 – 30 mm D2
- 25 – 30 mm precord.
anormal → criterii de hipertrofie
• fact. de influentare: pozitie + contact electrozi,
marime torace, emfizem,etc.
• unda Q - q < 2 mm in D1, aVL, aVF, V5, V6 = normal
derivatii inferioare → inspir = elimina q pozitional
- Q in aVR <1/4 R = unda R din alte deriv. - normal
- durata maxima de 0.03 sec.
- Q patologic >1/4 R in deriv. respect.
> 0.04 sec.
absenta unda δ in WPW = q
BRS major D2,D3,aVF,V1-V3 = Q
cord pulmonar cronic ↔ emfizem
q V1 – V4
• axa electrica in plan frontal
• zona de tranzitie – rotatii in plan transversal
- normal QRS echidifazic in V2 – V3
- rotatie orara – aspect QRS dr. in V3, V4
- rotatie antiorara – aspect QRS stg. in V2, V3
Rotatie antiorara Rotatie orara
• deflexiune intrinsecoida (TADI)
- timpul scurs de la debut. depolar. ventric. →
unda exciatie epicardica + inregistrarea ei prin
electrodul explorator cel mai apropiat
- V1-V2 < 0.035 sec., V5-V6 < 0.045 sec.
- ↑ V1-V2 – HVD, BRD, WPW
- ↑ V5-V6 – HVS, BRS, WPW
• aspect morfologic al QRS
V1-V2 – R/S < 1, de fapt rS
V3-V4 – R/S = 1
V5-V6 – R/S > 1, de fapt Rs
• semnificatie unde componente QRS
Q – depolar. septala
R, S – depolar. in masa ventriculara
Analiza segment ST
- punct de emergnta din QRS = punct J
- 2 elemente se urmaresc: • translatarea fata de linia izoelectrica
• forma
- linia izoelectrica este considerata segmentul TP
- supradenivelari permise: 1 mm D1-D3, 2 mm V1-V2
indiv. afroamericani, tineri, sanatosi
patologic: leziune subepicardica
- subdenivelari permise: 0,5 mm
patologic: leziune subendocardica, modif. sec.
HVS, HVD, BRS, BRD, WPW
-forma: linie, curbata usor catre panta undei T
patologic: - linie perfect orizontala – suspic. ischemie mioc.
- translatare franca – ischemie
tranzitor supradenivelare - postcardioversie
Analiza unda T
- expresia ECG a repol. ventric.
- acelasi sens cu QRS, axul el. cu 30 – 60 grade mai la stg
- pozit. D1,D2,V3,V6 // neg. aVR // var. aVL,aVF,V1,V2
T neg. - 30% in V1, 5% in V2
tendinta de inversiune catre deriv. stg. ↓ cu varsta
- amplitudine aprox. 1/3 R, < 5 mm D1
< 10 mm precord.
patologic: ↑− ischemie epicardica, supraincarc.V, Hk+,
Hvagotonii, AVC, psihotici
↓− BCI difuza, digitala, supraincarc. V, obezit.
- forma – asimetrica, cu panta ascend. mai lina, panta descend.
abrupta, vf. rotunjit
patologic: simetric, vf ascutit – ischemie miocardica, HK+
crestat – pericardita (uneori)
Analiza unda U
acelasi sens cu unda T
vizualizare optima V3
evidentiere: hK+, cu polaritate nemodif.
ischemie, incarc. VS din HTA, IMi, IAo → negat.
la ECG de repaus, U neg. → stenoza TC sau IVA
Analiza interval QT

masurat de la inceput QRS la sf. T → durata totala a sistolei V


e afectat de: influente autonome, catecolamine, momentul zilei,
somn, sex, varsta
frecventa cardiaca det. cea mai mare variabilitate → formule de
corectie = QTc
rapid, QT < ½ interv. RR precedent
matematic, QTc = Qt real/ √RR – Bazett
QTc = QTreal + 0,154(1 – RR) – Framingham
QTc > 0.44 sec. este considerat crescut
QT lung - idiopatic / dobandit – predispune la fen. reintrare →
tahiaritmii SV maligne (torsada vf., TV), sincope, moarte subita
Cauze de QT lung Cauze de QT scurt

idiopatic - sdr. surdocardiac tulb. electrolit. - HCa++, HK+


- sdr. Romano-Ward medicamente digitala
IC, BCI, RAA, miocardita, PVM
AVC hemoragic
tulb. electolit. - hK+ asoc. hCa++
- hMg++
hipotermie
medicamente chinidina, procainamida, disopiramida
amiodarona, sotalol
fenotiazine, ADTc
sulfamide antiDZ
eritromicina
pentamidina, etc.
EXPLORARI IN CARDIOLOGIE

ELECTROCARDIOGRAMA
IN
DILATATII SI
HIPERTROFII
Supraincarcari atriale
ECG = modif. ale undei P - depol.atriale
etiol.: SMi, STri, insuf. fct. prin dil. cavit. → solicit. volum
congenit.- DSA, desch. anorm. VP in AD, VC / VAzig in AS
HTP sec. boli pulm. cr. → solicitare de presiune
Supraincarcare AD (SAD)
• CPcr., SP, DSA, Fallot, sdr. Ebstein, STri, ITri
• modif. raport de masa intre atrii, modif. 1 moment de depol.A
• ECG: modif axa P = + 75 - +900 orient. dr, ant. jos
modif. morfologie P in V1, V2, D2, D3, aVF
hipervoltaj >3mm
P pulmonar simetrica
ascutita, cu aspect de cort
dilat.↑ AD in V1-V2, cu deflex. poz. > 2mm
criterii QRS: qR in V1, fara IMA
voltaj ↓ V1, ↑↑ (x 3) V2
Supraincarcare AS (SAS)
• SMi, IMi, DSA, mixom AS
• 2 parte a depol. A este modificata, cu amplitud. ↑
• ECG: modif. ax P cu deviere la stg.,orient. stg., post., jos
modif. morfologie P in D1, aVL, V5, V6, indirect V1,V2
durata ↑ >0.11 sec.
P mitral crosetata, ↑ asincronismului AD-AS > 0.02 sec.
P neg. in V1, V2

Supraincarcare AD + AS (SAD +SAS)


• elemente sumate de la SAD, SAS in functie de predom. uneia
• ECG: morfologie P durata ↑ >0.11 sec.
hipervoltata > 3 mm, mai ales in deriv. mb.
hipervolatjul ambelor deflexiuni +,- V1, V2
SAS SAD
Supraincarcari ventriculare
• reprezinta un mecanism adaptativ in prima faza, ca raspuns la
suprasolicitarea volemica sau presionala, cu ingrosarea , alungirea
sau hiperplazia fibrelor miocardice
Suprasolicitarea VS
• suprasarcina de volum: IMi, IAo, PCA
• suprasarcina de presiune: HTA, SAo valv./subvalv., CoAo, CMH
• stari dismetabolice: BCI, miocardite, etc.
• fen. anatomice: - hipertrofie ventriculara = ingrosare perete
- dilatare cavitati
- fortare VS = strain = HV / dilat. + tulb. metabol.
si electrofiziol. → modif. faza term.
• fen ECG: ↑ durata QRS, TADI, ↑ amplit. QRS
rotatie antiorara prin dilat. VS, cu extindere model
epicardic stg. catre deriv. dr. – R/S = 1 in V1, V2
modif. faza term. – ST, T
• electrofiziologie - asincronism ventricular, cu depol. intarziata
a ventric. Htrof.
- nu e modificata ordinea de depol. → nici
ordinea undelor
- modif. faza term. sunt sec. perturb. depol.
- imgini directe: D1,aVL,V5,V6 → Hvoltaj +
- imagini indirecte: V1,V2 → Hvoltaj –
• criteriile de diagnostic a HVS includ informatii despre amplit.
QRS, durata TADI, modif. ST,T
• elemente de hipertrofie VS:
imag. directa - V5,V6 – R >2.5 mV (3.5)
- aVL – R >1.3 mV
- D1 – R >1.5 mV
imag. indirecta - V1,V2 – S >2 mV
durata TADI = 0.06 sec. V5, V6
durata QRS = 0.12 – 0.13 sec.
modif. faza term. S-T, T - D1, aVL,V5, V6
Indice Sokolow – Lyon: R (V5/V6) + S (V1/V2) >3.5 mV
(4.5 mV la copil)
Indicele Cornell: R (aVL) + S (V3) > 2.8 mV (B), 2 mV (F)
Scorul Romhilt – Estes: 1) R sau S deriv. mb. > 2 mV
S V1, V2, V3 > 2.5 mV 3 p.
R V4, V5, V6 > 2.5 mV
2) S-T in opoz. de faza cu QRS 3 p.
(fara digitala)
S-T, T de tip “strain” 1 p.
(cu digitala)
3) deviere ax.stg > -15o 2 p.
4) duarata QRS > 0.09 sec. 1 p.
5) TADI V5, V6 > 0.04 sec. 1 p.
6) panta termina P > 0.04 sec. 3p.
Total 13 p.; HVS = 5 p. ; probabil = 4 p.
• evolutia suprasarcinii VS
- incipient - tulb. repol. T hvoltat / subdeniv.oriz.ST cu T izoel.
- avansat - majorit. criterii de dg.
- “strain” = fortare - Hvoltaj QRS + tulb. faza term. subdeniv ST
T Hvoltat
- ↑ masa ventriculara ecografic
- ischemie mioc., tulb. cond. intramioc.
- apare o data cu dilatarea + insuf. VS
- HVS + BRS incomplet = durata QRS 0.12-0.14 sec.
TADI 0.08 sec.
afectarea retea Purkinje Hvoltaj excesiv QRS
absenta q V5, V6, aVL, D1
- HVS + BRS major - e mascata Htrofia in deriv stg.
- imag. indirecta - S > 2 mV in V1,V2
- HSV + BRD - mascheaza imag. indirecta
- S mari in V1, V2 de asp. rSr’ / rSR’
- HVS + IM sechelar ant. / lat. – ↑ TADI
• asocierea la HVS a HAS este uzuala, inclusa in crit. dg.
• ECG nu diferent. HVS concentr. de dilat. VS. → marire de VS
• ECG nu este de cele mai multe ori sufic. pt. caract.marirea de VS
• formule de expunere:
• HVS = crit. dg. clare
• elem. de HVS = unele crit., dar nu majorit.
• posibil HVS = prea putine criterii, cu specificit. ↓

HVS Strain
Suprasolicitarea de VD
• mecanism compensator, in final maladaptativ, de lunga durata,
aparut ca urmare a solicitarilor de volum si de presiune impuse
miocardului VD
• etiologie: incarcare de volum - DSV, Fallot, PCA (sunt stg. – dr.)
incarcare de presiune – HTP esent., HTP sec.(emfizem,
TBC, bronsiectazii bilat., fibroze pulm., SMi)
• fiziopatol.- balanta vectoriala VD-VS se schimba pana la predom.
VD, in cazuri extreme de HVD
- inversarea asp. normal pe ECG:
R↑ in V1, V2 + S↑ in V5, V6
- rotatie orara, catre anterior a VD + rotatie posterioara
a vf. inimii
- prin ↑ masa VD → ↓ asincronism VD-VS
• consecinte ECG: - devierea ax. dreapta QRS
- modif. modele epicard.
HVD moderat - hvoltaj QRS
- nemodif. TADI
- asincronism inversat = Hdeviatie dr.
HVD avansata = invers. modele epicard.
HVD concentric - Htrof. masa septala dr. – QS V5, V6, aVL, D1
- tulb. sec. faza term
imag. dir. V1,V2, imag indir. V5, V6, D1, aVL
• difera asp. electrofiziol. intre HVD de orig. volemica (parietala) si
cea presionala (rezistenta, concentrica)
• in HVD volemica se asoc. un grad de dilat. VD
Criterii de dg.
HVD volum HVD presiune

V1, V2 V5, V6 V1, V2 V5,V6

asp. de BRD, nu
identic, config. rR',
invers. completa a modele. epicard. - model dr.
p.2 a QRS neregulata
de tip rS, model stg. de tip qR
si durata usor
crescuta

R/S < 1 (asincronism R/S ~ 1, unda S usor


patologic, inversat neregulata (echiv. R'
stg. - dr. din V1, V2) R/S <1 R/S <1

R > 0.7 mV S>0.7 mV R>0.7 mV S>0.7 mV

ax QRS Hdeviat la dr. ax Qrs hiperdeviat la dr.

modif. sec. de faza fara modif. de faza modif. sec. faza term ST - T
term. term.
Criterii simplificate: 1) deviatie axiala > 900
2) R V1 > 7 mm
3) R V1 + S V5/V6 > 10 mm
4) R/S V1 >1
5) S/R V6 >1
6) TADIi V1 > 0.035 sec.
7) aspect de BRD
8) ST – T strain D2, D3, aVF
9) P pulmonar / P congenital
10) Aspect S1S2S3 la copii
• spre deoseb. de HVS, aici asp. complet de HVD este rar
• HVD se pot insoti si de dilat. AD, cu asp. de SAD
in caz de SMi, cu apar. de P mitral asociat
• dg. diferential: a) sdr. WPW → unda δ
b) BRD → masurare de TADI
c) IMA postero-bazal si posterolatera
• strain: asociaza tulbur. independente celor strict de HVD
Supraincarcre de VS + VD
Criteriile ECG:
Criterii de voltaj pt HVS in precordiale + Hdeviatie ax spre dr.
Criterii de voltaj pt HVS + R ↑ V1, V2
S putin adanc V1 + S mai adanc V2
SAS ca expresie a HVS + oricare din: S/R >1 V5,V6
S > 7 mm V5, V6
deviere ax. dr.

HVD Strain
EXPLORARI IN CARDIOLOGIE

ELECTROCARDIOGRAMA
in
BOALA CARDIACA ISCHEMICA
Modificarile ECG in cardiopatia isch. sunt II intensit.
hipoxiei, rapidit. de instal., hoxie moderata = afect. repol., hoxie
severa = afect. depol. + repol.
Tipuri de modif. ECG: ischemie
leziune
necroza
Ischemie
• expresia hoxie. moderata → afect. repol., depend. de metab.aerob
• terit. afectat e depol. = negat., cel vecin e repol. = pozit. →
vectorul de ischemie
• localiz. - isch. subepicardica = epicard → endocard
- isch. subendocardica = endocard → epicard
• ax. electr. T este deviat prin Σnormal + patologic
• asp. ECG - schimb. polaritatii
- simetrica
Leziune
• hoxie severa → afect. depol. + repol.
• depol. lenta a z. afectate → electro. pozit. → curent de leziune: z.
norm. → z. afect.; repol.: ∃unui curent similar celui de ischemie
• curent sistol. det. supra/subdeniv. ST, curent diastol. det. modif. T
• ECG: subepicardic = supradenivelare de ST
subendocardic = subdenivelare de ST
Necroza
• rezult. suprimarii aport O2, tesutul el. deservit = inactiv electr.
• ECG: unda Q patologica - S > 25-30% R in aceasi deriv.
- durata > 0.04 sec.
• teorii electrogenet. - teoria ferestrei el. (aplic. IMA transmurale)
- teoria vectoriala = dezeq. forte el.,
unda Q / modif. raport R/S / modif. ax electr.
• vectorul de necroza Σcurentilor existenti la momentul depol.,
sensul sau fiind divergent cu z. de necroza
Angina stabila = Angina pectorala
• in per. intercritice, sdr. anginos determima aspecte ECG diverse
• tipuri traseu: 1. normal – QRS normal – ST-T normal
2. modif. minore de repol. – QRS normal –
T + simetrica, Hvolt. / aplatiz. /difazica / -
3. modif. majore de repol. – QRS normal –
modif. tip lez. subendocard., isch. subepicard.
4. modif. de depol. v. – BRD, BRS, HBSA, HVS –
modif. mixte / primare tip isch. – lez. subendocard.
• cele mai frecv.: lez. subendoc.(subdeniv. ST) +/- isch. subepic.(T -)
T + in criza, cu T – in afara crizei = pseudonormal
alungire tranzit. QT
tulb. ritm parox. – FlA, FiA, ExV, TV
• specificit. ECG de repaus e ↑ folos. ECG in durere / ECG de efort
V2 V3 V4 V5
Angina varianta = Angor Printzmetal

• forma particulara de angina, aparuta adesea cu orar fix, durata mai


lunga de 15 min., nedeclansata de efort sau stres emotional
• expresia unei stenoze coronariene epicardice
• ECG: lez. subepicardica – supradeniv. de ST, T inglobat in ST/T-
asoc. tulb. cond. intraventr. – BAV 2, Mobitz I
Infarctul Miocardic

• forma anatomoclinica cea mai severa a cardiopatiei ischemice,


corespunzand unei necroze miocardice var. ca intindere
• mec. patogenice: ↓ marcata sau 0 a flux sgv. intr-un anum. terit.
cu ↓ corespunz. a aport O2 la cel.
• cauze: - tromboza coronara completa
- stenoza severa a coronarelor prin placi de aterom
- ocl. coronara prin hematom subintimal +/- tromboza sec.
- ocl. embolica ( endoc. bact, embolii gaz., gras.,Aotite lues)
• topografie infarct: - VS, VD, rar atrial
- infarct VS cel mai frecv., cu implic. clinice
cele mai import.
• a. coronara stg: - a circumflexa → santul A-V post
- a interventriculara ant.→ santul IV
• a. coronara dr.→ santul A-V post → crux cordis → - a IV post.
- a post.lat.
• teritorii de vasc. - IVA sept IV
f. ant. + lat. VS
- LCx f. stg. + post. VS
` - CD f. ant. + lat. + post. VD
f. inf. VS
sept IV post.
evidentiere ECG: V1 → V4 – ant.= IVA
V5,V6, aVL, D1 – lat. = LCx
V3R → V5R – ant VD = CD proxim.
V7 → V9 – post = LCx term., CD
D2,D3,aVF – inf. = CD distal
Infarct cu supra ST
- necroza
- leziune
- ischemie
• ECG se urmareste in dinamica
• necroza – flux 0 - expresie ECG = unda Q patol.
leziune – flux minim pastrat – expresie ECG = supradenivelare ST
ischemie – flux pastrat – expresie ECG = T -, ascutita, simetrica
• necroza = singur marker al IM vechi, celelalte pledand pt. faza ac.
• imag. ECG dir. = Q, ST supra ,T –
imag. ECG reciproca = R, ST sub, T +
• stadializ. temporala a IM: •• stadiu acut ( < 2-3 sapt.) – N,L,I
- supaacut
- acut constit.
- supraacut (0 – 4 h) = a) T +, ↑, simetr. = I
b) ST sub, T+, simetr.
c) ST supra, T+, ample, concav sus
d) marea unda monofazica ST supra,
convexa sus, inglob T
- acut constit (4h – 2-3 sapt) = N,L,I,
domina ST supra, convexa sus
apare Q
T –, simetr.
•• stadiu subacut (2-3 sapt – 2-3 luni) = N,I
de la revenire ST la izoel. → event. revenire la norm. T
•• stadiu cronic (> 3 luni) = N
unda Q persista

Evolutie: - persist. indef. ST supra, T - = N,L = imag ingetata


- persist. indef. a T - = N,I = ischem. reziduala periIM
- dispar in timp Q (20%)
topografie ECG – cele mai frecvente sunt IM anterior, inferior
diagn. se pune uzual pe semne directe, rareori pe reciproce

IMA ant intins per ant.lat. VS, parte per ant VD, parte sept
ocl. IVA la orig.
vector de necroza stg → dr,
ant. → post.,
cranio → caudal
ECG - imag. directa - D1, aVL, V1-V6
- imag. indirecta – D2, D3, avF, V7 – V9
- planul de necroza este predom. in plan trsv.,
deriv mb.inregistrand putin semnal el. →
imagine reciproca de amplit. ↓
N, L predom in V1,V2, I in V5, V6 =
IMA ant. cu extindere lat.
Infarct anteroseptal - ½ ant.sup. sept, extins paraseptal dr. + stg.
- ocl. ram septale din IVA
- vector de necr. perpendic plan frontal
ant. → post
ECG - imag. directa V1 – V3
- D1, aVL imag indiferente, normale
- Q V1, ST supra V2,V3, T - V3,V4
- aspect de BRD poate insoti acest IM
Infarct anterior localizat - 1/3 medie sept → per.ant.
- vector necroza ant. → post
- ECG deriv. V2-V4
Infarct lateral - z. de IMA in terit LCx.
- necroza este pe per. later, extinsa la per ant
- vector de necroza stg.→ dr.
- ECG: imag directe – D1, aVL, V5,V6
daca IMA lat. inalt, deriv folosite pot fi
cu 1 spatiu mai susV5x, V6x
Infarctul inferior - ocl IVP, ram CD
- vector de necroza caudocranial inainte
- ECG: imag. directe.: D2, D3, aVF
imag. indirecte: R/S >1, ST sub,
T + simetr V2-V4.
- in general, daca aria de necroza e mica, imag.
indirecta nu se inregistreaza
Infarctul posterior - rar singur, insoteste IMA anterior sau lateral
- ECG: imag. directe V7, V8, D1, aVL
imag. indirecte V1, V2
Infarctul septal profund - sept, de la per. inf. la per. ant.
- ocl. ambe aa. IV
- vector de necr. dr.→ stg., caudocranial
- ECG imag.directe – D2,D3,aVF,V1-V3
- forma clinica grava - insuf. card.
- soc cardiogen
- tulb. ritm / conduc.
Infarct de VD - ECG - ST supra V4R, la pacientii cu IMA inf.
- ST supra > 1mm V4R – V6R e specific
- intinderea supra ST in deriv. dr. se coreleaza
cu riscul de BAV
Infarct atrial - uzual insoteste IMA inf.
- ECG - aspect de IM ventr. + aritmie atriala brusca
- contur anorm. unda P
- modif. de la linia izoel. a segm PR in
imag. directe si indirecte
Problema de diagnostic IMA VS + BRS
QRS - Q in deriv. laterale D1,aVL,V6
- S crestat V3, V4
- ↓ amplit. R de-a lungul deriv stg.
- analiza in dinamica a ECG
ST - supra / sub disproportionat pentru BR
- pierderea concavit./ convexit. ST
Infarctul fara supradenivelare ST

• necroza nu e completa pe toata grosimea miocardului, e localizata


spre partea endocardica si nu se traduce electric prin prezenta de
unda q si supradeniv. ST
• se admite ca o leziune subendocardica (ST subdenivelat > 1mm)
persistenta se considera infarct subendocardic
• ECG frecvent: - ST subdeniv.↑ , T –
- T -, ↑, persistente, alungirea QT
- ischemie subepicardica, T + simetr., fara unda Q
• pentru IM fara ST supradeniv. criteriul ECG nu este un criteriu
de baza
• remodelajul ventricular este mic
• pacientii sunt predispusi la completarea trombozei coronare
EXPLORARI IN CARDIOLOGIE

ELECTROCARDIOGRAMA de EFORT
in
BOALA CARDIACA ISCHEMICA
Definitie: Inregistarea ECG la intervale diferite de timp in timpul
si imediat dupa un efort fizic real sau simulat cu scopul
evidentierii modif. de ischemie / inducerii unor aritmii.
Utilitatea probei: • obiectivarea fenomenelor ischemice nerelevate
la repaus
• evidentierea ischemiei reziduale dupa un episod
de sdr. coronarian acut
• inducere de aritmii cardiace
Criterii de pozitivitate: • subdeniv. ST orizontala /descendenta,
1- 2 mm, cu durata >0.08 sec.
• supradeniv. ST >1 mm, durata >0.08 sec.
Contraindicatii absolute - IMA / modif. recente de repaus
- AI in evolutie
- Aritmii card. semnificative
- Pericardita ac.
- Endocardita
- StAo severa
- Disfct. severa VS
- TEP / infarct pulmonar

Contraindicatii relative: - HTA / Htp semnificative


- valvulop. moderate
- CMH
- obstr. TC / echivalente
- aritmii mai putin semnif.
- tulb. psihice semnific.