Materie:

geografie
 Mediul maritim-litoral

CUPRINS
1. Localizare
2. Litoralul
3. Formele reliefului litoral
4. Tipuri de tarmuri
5. Zone antropizate de litoral:
- Orase porturi
- Orase industriale
- BosWash – cea mai mare zona
antropizata
6. Gradul de antropizare a zonelor
litorale:
- Zone foarte transformate
- Zone naturale de litoral
Localizare
 Litoralul

Litoralul este o fasie de uscat pe care apa marii poate inainta sau retrage si pe
care se face simtita actiunea de modelare a valurilor. Latimea sa poate atinge pana
la 15km, iar denivelarile pana la 20m. Se mai foloseste uneori si notiune de tarm.
 Formele reliefului litoral
Faleza si platforma de abraziune
Faleza reprezinta un abrupt, ce se desfasoara la contactul dintre uscat si mare.
Baza ei se continua submarin, ptint-o suprafata putin inclinata, numita platforma de
abraziune.

Taluzarea artificiala a falezei Costinesti Faleze nesupuse unei amenajari

antropice
Plaja si dunele litorale
Plaja reprezinta fasia inundabila in cadrul domeniului litoral, caracterizat prin
acumulari de nisip, pietris si cochilii. La tarmurile cu faleza, aceasta este redusa sau
lipseste, pe cand la tarmurile joase ea este dezvoltata.
Dunele litorale sunt acumulari de nisip marin, in special pe plaja superioara,
datorita actiunii vanturilor asupra materialelor aduse de mare.
Estuarele si deltele
Estuarele si deltele reprezinta
forme de varsare ale fluviilor in mare.
Terasele litorale
In cazul ridicarii uscatului, faleza,
plaja si o parte din platforma de
abraziune raman suspendate fata de noul
nivel al marii, formand o terasa marima.
Constructiile coraligene
Coralii creeaza un ansamblu
de constructii calcaroase, ale
caror dimensiuni depasesc uneori
cativa kilometri. Formele la care
dau nastere sunt variate si poarta
denumiri diferite.
Atolii sunt insule
coraligene cu aspect de inel, care
inconjoara o laguna cu adancime
redusa. Cei mai tipici atoli se
gasesc in Oceanul Indian si
Oceanul Pacific.
Recifele bariere sunt
tot constructii coraligene, care
inchid in interiorul lor una sau mai
multe insule necoraligene.
 Tipuri de tarmuri

Exista mai multe tipuri de tarmuri, dintre care le mentionam pe cele joase si
inalte. Asadar, se deosebesc cateva tipuri de tarmuri joase:

1. Tarmul cu lagune – caracterul principal este

dat de cordoanele de nisip ce inchid
complet sau aproape complet golfurile
marine, formadu-se lacuri numite lagune.

2. Tarmul cu limane – se formeaza in

regiunile unde principala trasatura este
data de sectoarele de limane formate in
urma inundarii gurilor de varsare a
raurilor; aceste tarmuri sunt prezente la
tarmurile lipsite de maree sau unde
acestea au o amplitudine redusa, iar
raurile transporta putine aluviunu.

3. Tarmul cu delta – se formeaza la gura

marilor fluvii, unde aluviunile nu sunt
indepartate de valuri, maree si curenti, ci
se depun, formand un relief de
acumulare reprezentat printr-un
ansamblu de grinduri, canale si
depresiuni umplute cu apa.
4. Tarmul cu mangrove - se formeaza in
regiunile tropicale, cu tamuri mlastinoase,
inundate in timpul fluxului; la marile inchise
si la unele locuri mari din zona temperata,
stuful genereaza un proces analog.

5. Tarmul cu recifi de corali – sunt frecvente

in marile calde, unde se dezvolta colonii de
corali, ce creeaza recife, in interiorul carora
se creeaza un fel de lac, numit lagon; apar
atat pe platforma continentala, cat si pe
varfurile unor vulcani stinsi. (Lagoon Balos)

Ţărmurile înalte se axează pe

zonele deluroase sau muntoase al
căror profil abrupt se continuă
subacvatic fie prin platforme de
abraziune înguste, fie prin pante
accentuate. Asadar, se disting mai
multe tipuri de tarmuri:
1. Tarmul cu riass – se caracterizeaza prin
golfuri inguste si ramificate (rezultate prin
adancirea unor vai in masive vachi,
reinaltate, invadate apoi de mare), axate pe
cursurile inferioare ale raurilor.
2. Tarmul cu fiorduri – este specific regiunilor
litorale inalte, care au fost afectate de
ghetarii pleistoceni; adancimea fiordurilor
este uneori foarte mare, depasind in medie
200=300 m, ajungand chiar pana la 1000
m; (Sognefjord Norway)
3. Tarmul dalmatic – se intalnete pe litoralul
estic al Marii Adriatice; a rezultat prin
invadarea de catre apele marii a unei
regiuni formate din siruri paralele de culmi
ce alterneaza cu vai si depresiuni;
4. Tarm cu estuare – este specific regiunilor
unde raurile se varsa pe tarmuri cu maree
puternice, iar malurile de la gura de varsare
a raului sunt erodate si largite, formand o
palnie numita estuar.
 Zone antropizate de litoral
Orase porturi
Cel mai mare port românesc si de
asemenea cel mai mare port la Marea Neagra
este Constanta (ridicat pe locul vechii cetati
Tomis). Alte porturi la Marea Neagra sunt
Mangalia ( vechea colonie greaca Callatis) si
Sulina. Principalele porturi la Dunare sunt:
Orsova, Drobeta-Turnu Severin, Turnu
Magurele, Giurgiu, Oltenita, Calaras,
Cernavoda. Trei porturi - Braila, Galati si
Tulcea - sunt atat porturi fluviale, cat si porturi
maritime.
 Orase industriale

Vedere din satelit

În Oceanul Indian una dintre

cele mai mari provincii petrolifere este
situată în Golful Persic. Rezervele lui se
cifrează la 10,6 miliarde tone, până în
prezent fiind extrase doar 1,35 miliarde
tone.
A Opta Minune a Lumii
-Palm Jumeirah– este o insula artificiala
ale carei “frunze de palmier” ofera
terenuri langa plaja pt. 4.000 de vile si
apartamente – se avanta cu indrazneala
in Golful Persic. Denumita “A Opta
Minune a Lumii”, constructia a dublat
linia tarmului de 70 km a Dubaiului, dar a
si dat peste cap ecosistemul de coasta.
BRAZILIA

• Rio de Janeiro

- aici se afla celebra “Capatana de zahar” -

Muntele Corcovada
 Rio de Janeiro

Tendinţele agriculturii braziliene au

oscilat în timp, în funcţie de culturile sezoniere,
de bumbac, cacao, cauciuc şi cafea care au
avut o contribuţie importantă la dezvoltarea
sectorului, alături de trestia de zahăr care a
reprezentat sursa permanentă de venituri în
agricultură.
Resursele minerale din mediul maritim-litoral
 Cea mai mare zona antropizata este
Megalopolisul American
(BosWash)

Primul megalopolis al lumii, cristalizat

dupa cel de-al II-lea razboi mondil,
Boswash-ul, ramane cel mai tipic,
reprezentand, in acelasi timp, cea mai
puternica concentrare mondiala de bunuri
materiale si umane.
Beneficiind de tarmuri propice
menajarilor portuare, cat si de pozitia
geografica foarte avantajoasa atat pentru
ptrunderea in interiorul continentului, cat si
pentru intensificarea legaturilor economice
cu Europa, orasele din zona litorala s-u
dezvoltat vertiginos, mai ales in a doua
jumatate a secolului XX.
 Gradul de antropizare a zonelor
litorale

Zone foarte transformate Zone naturale de litoral

Exista zone de litoral unde actiunea Insa, mai sunt si locuri lipsite de
omului a ramas ca o amprenta pe fata prezenta umana, unde vegetatia, fauna si
pamantului. solurile nu sunt afectate de tehnologiile
umane.