Sunteți pe pagina 1din 68

SEMIOLOGIA

APARATULUI RENAL
SEMNE SI SIMPTOME
ANAMNEZA = ROL IMPORTANT
 ISTORIC
 ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE
 INFECTII ACUTE
 INFECTII CRONICE
 TOXICE
 MECANICE
 SECUNDARE ALTOR BOLI
 ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE
ANTECEDENTE PERSONALE
PATOLOGICE
 INFECTII ACUTE
(In special STREPTOCOC β HEMOLITIC)
 AMIGDALITE;
 SCARLATINA
 Sd. POSTSTREPTOCOCIC;
 PNEUMONIE FRANCA LOBARA
 ENDOCARDITE
• INFECTII CRONICE
(Colectii de focar: amigdalian, dentar, sinusal)
 TUBERCULOZA
 LUES
 MALARIE
 AMILOIDOZA
ANTECEDENTE PERSONALE
PATOLOGICE
 TOXICE
– MEDICAMENTOASE:
 FENACETINA, VITAMINA D2, BISMUT, SULFAMIDE,
BARBITURICE, CLOROFORM,
– METALE: Plumb, Crom, Mercur, Fosfor, Arsenic
– VICII ALIMENTARE: exces de Calciu.
– TRANSFUZII DE SANGE INCOMPATIBIL
 MECANICE
– TRAUMATISME CU STRIVIRE;
– EMBOLII sau TROMBOZE RENALE;
– COMPRESII EXTERNE
 SECUNDARE ALTOR BOLI
– HTA, DIABET, suferinte PARATIROIDIENE
ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE

 MALFORMATII RENALE
 RINICHI POLICHISTIC
 CISTINURIA
 Tbc RENAL
 DIABETUL INSIPID
 ACIDOZA RENALA IDIOPATICA
 NEFROPATII TUBULARE
PRINCIPALELE SEMNE SI SIMPTOME

I. DUREREA
II. TULBURARI DE DIUREZA
III. TULBURARI DE MICTIUNE
IV. MODIFICARI ALE ASPECTULUI URINEI
V. EDEMUL DE CAUZA RENALA
VI. MANIFESTARI GENERALE
DUREREA

 COLICA RENALA
 DUREREA LOMBARA NECOLICATIVA
 DUREREA PELVIPERINEALA
 DUREREA VEZICALA (CISTALGIA)
COLICA RENALA
 DEBUT: BRUSC
Factori Declansatori: TREPIDATII, EFORT FIZIC,MERS RAPID
 LOCALIZARE: LOMBAR (de obicei UNILATERAL);
 IRADIERE: ANTEROINFERIOARA spre
ORGANELE GENITALE;
 INTENSITATE: MARE → FOARTE MARE;
 DURATA: caracter COLICATIV
 ACCENTUATA DE: PALPARE, TUSE, STRANUT
 DIMINUATA DE: CALDURA
COLICA RENALA
DUREREA
RENALA

DUREREA
URETERALA
COLICA RENALA
FENOMENE CE INSOTESC COLICA RENALA
 AGITATIE, PALOARE, TRANSPIRATII
 GREATA, VARSATURI,
 TAHICARDIE, CRIZE ANGINOASE,
 ILEUS REFLEX,
 TULBURARI DE MICTIUNE
COLICA RENALA

CAUZE:
 LITIAZA RENALA
 DOPURI HEMATICE
 DOPURI PIURICE
 NECROZE in special CALICEALE
 TESUT NEOPLAZIC
 CUDURI URETERALE
 PTOZE RENALE
 MALFORMATII RENALE
 CAUZE EXTRAENALE DE VECINATATE
COLICA RENALA

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:
 COLICA APENDICULARA
 ILEITA
 COLICA BILIARA
 PANCREATITA, ULCER DUODENAL
 SUFERINTE GENITALE
 AF. VERTEBRALE
 AF. MUSCULARE
 ABDOMEN ACUT
DUREREA RENALA NECOLICATIVA

ACUTA CRONICA

DEBUT BRUSC LENT


LOCALIZARE LOMBAR LOMBAR
IRADIERE ANTERO INF. ± ±
INTENSITATE MARE MEDIE → MICA
DURATA CONTINUU (NU caracter colicativ)
MODERATA, la PALPARE
ACCENTUARE
si MISCARI BRUSTE
DIMINUARE NU OBLIGA LA POZITIE ANTALGICA
DUREREA RENALA NECOLICATIVA

CAUZE:
 GLOMERULONEFRITE
 NEFRITE INTERSTITIALE
 INFARCTE RENALE
 CAUZE INFLAMATORII DE
VECINATATE
 MALFORMATII RENALE
 PTOZE RENALE
DUREREA PELVIPERINEALA

a) DEBUT INSIDIOS
a) LOCALIZARE ETAJUL ABDOMINAL INFERIOR
a) IRADIERE PERINEALA si URETRALA
a) INTENSITATE MODERATA
a) DURATA CARACTER CVASICONTINUU
a) ACCENTUARE PALPARE (TR, TV)
NU OBLIGA LA POZITII
a) DIMINUARE
ANTALGICE
CISTALGIA

a) DEBUT MICTIONAL si PERIMICTIONAL


a) LOCALIZARE HIPOGASTRU
a) IRADIERE Spre MEATUL URINAR
a) INTENSITATE MARE - MEDIE - MICA
a) DURATA CATEVA MINUTE
In timpul MICTIUNII insotite de
a) ACCENTUARE
TENESME VEZICALE
NU OBLIGA LA POZITII
a) DIMINUARE
ANTALGICE
TULBURARI DE DIUREZA

 POLIURIA
 OLIGURIA
 ANURIA
 NICTURIA
 OPSIURIA
DIUREZA = INGESTA – (0,5-1L) TRANSPIRATII
RESPIRATIE
N = 1,5 – 2 L
METABOLISM
DEFECATIE
TULBURARI DE DIUREZA - POLIURIA
ELIMINAREA UNEI CANTITATI MAI MARI DE
URINA DECAT CEA NORMALA
 FIZIOLOGICA:
- FRIG
- STRESS EMOTIONAL
- INGESTIE DE LICHIDE (ALCOOL)
 PATOLOGICA:
- STARI INFECTIOASE
- IRA
- IRC
- TULBURARI DE RITM
- ANGINA PECTORALA
- administrare de DIURETICE
- DIABET ZAHARAT
- DIABET INSIPID
- PSIHOZE (POTOMANII)
TULBURARI DE DIUREZA - OLIGURIA
DIUREZA < INGESTA – 1000
SCADERE PANA LA 400 – 500 ml/24 ore

CAUZE:
 FIZIOLOGICA:
- expunere la CALDURA excesiva
- TRANSPIRATII abundente
- LIPSA INGESTIEI de lichide
- Regim alimentar “USCAT”
TULBURARI DE DIUREZA - OLIGURIA
CAUZE:
 PATOLOGICA:
- COLICA RENALA
- OBSTRUCTII TUBULARE
- NEFROPATII INTERSTITIALE
- PIELONEFRITE
- IRA
- IRC
- VARSATURI
- Sd. DIAREEICE
- RETENTII HIDROSALINE
- hipoTA
- ENDOCRINE: ADH, PROGESTERON
TULBURARI DE DIUREZA - ANURIA

DIUREZA < 150 ml/24 ore


ESTE INTOTDEAUNA PATOLOGICA
- IRA
- IRC
- hipoTA
- HIPOVOLEMII severe
- dezechilibre HIDROELECTROLITICE severe
- dezechilibre ACIDOBAZICE severe
TULBURARI DE DIUREZA - NICTURIA

INVERSAREA RITMULUI CIRCADIAN


 RAPORTUL NORMAL ZI/NOAPTE = 3/1
 CAUZE:
 RENALE
– POLIURIA
– OBSTRUCTIA RENALA INCOMPLETA
 EXTRARENALE
– INSUF. CARDIACA
– CIROZA HEPATICA
TULBURARI DE DIUREZA - OPSIURIA
FORMAREA SI ELIMINAREA INTARZIATA DE
URINA IN RAPORT CU MOMENTUL SI VOLUMUL
INGESTIEI
 N: 4 ore
 OPSIURIA: 5 – 10 ore
 CAUZE:
 INSUF. HEPATICA
 HIPERTENSIUNE PORTALA
 TULB. ENDOCRINE:
– ALDOSTERON
– ADH
– ESTROGENI
TULBURARI DE MICTIUNE

 POLAKIURIA
 MICTIUNILE RARE
 DISURIA
 ALGURIA
 RETENTIA DE URINA
 INCONTINENTA URINARA
 MICTIUNEA IMPERIOASA
POLAKIURIA
Definitie: MICTIUNI FRECVENTE DE OBICEI
REDUSE CANTITATIV PT. O MICTIUNE
CAUZE:
 POLIURIE – INGESTIE DE LICHIDE, ALCOOL
– EDEME
– DIABET INSIPID
– DIABET ZAHARAT
– INSUF. RENALA
 REDUCEREA CAPACITATII VEZICALE
– CISTITA
– TUMORI
– TBC VEZICAL
– CALCULI VEZICALI
– COMPRESII PELVINE sarcina, chiste, tumori
POLAKIURIA
CAUZE:
 DISTENSIE VEZICALA
– OBSTACOLE SUBVEZICALE adenom de
prostata, disectazie de col

 REFLEXA (EXTRAVEZICALA)
– LITIAZA RENALA
– Tbc RENAL
– INFLAMATIE DE VECINATATE
– AFECTARI PERINEALE
MICTIUNEA RARA

NUMARUL DE MICTIUNI ≤ 3/zi


 OLIGURIE
 CRESTEREA CAPACITATII VEZICALE
 MEGAVEZICA CONGENITAL/DOBANDITA
 DIVERTICULI VEZICALI
DISURIA
MICTIUNEA DIFICILA
 CU EFORT PT. INCEPEREA, DESFASURAREA
SI TERMINAREA ACTULUI MICTIONAL

 MODIFICARI ALE PRESIUNII JETULUI URINAR


( “URINEAZA PE BOMBEU” )

 MODIFICAREA CALIBRULUI JETULUI URINAR


PANA LA JET FILIFORM

 MICTIUNEA INTRERUPTA
DISURIA

 NB: DIAGNOSTIC DIFERENTIAL CU ALGURIA


– DUREREA DIN DISURIE ARE LOCALIZARE
LOMBARA SI TRADEAZA REFLUXUL VEZICO
URETERAL
CAUZE:
 VEZICALE: tumori,calculi, atonii vezicale
 CERVICALE: disectazie de col
 SUBVEZICALE:
– URETRALE: stricturi
– PROSTATICE: adenom, carcinom
 EXTRAVEZICALE
– TUMORI PELVINE
– LEZIUNI NEUROLOGICE
ALGURIA
MICTIUNI DUREROASE
 PREMICTIONALE: suferinte de col vezical

 MICTIONALE:
 INITIALE: col vezical, uretra posterioara
 TERMINALA: cistita
 CONTINUUA: uretrita

 POSTMICTIONALE: pericistite
RETENTIA DE URINA

ACUTA

 COMPLETA

CRONICA

 INCOMPLETA
RETENTIA URINARA COMPLETA ACUTA
SE INSTALEAZA BRUSC
 TABLOU CLINIC:
- necesitatea de mictiune
- durere hipogastrica intensa ce creste progresiv
- neliniste, agitatie, anxietate
 EX. OBIECTIV:
- inspectia: deformarea regiunii hipogastrice
- palpare: formatiune tumorala dureroasa,
elastica, sub tensiune, bine delimitata
- percutie: matitate cu convexitatea in sus
 UNEORI, URINEAZA DIN “PREA PLIN”
IMPORTANTA SONDAJULUI VEZICAL PT. D.D. cu
ANURIA
RETENTIA URINARA COMPLETA CRONICA
SE INSTALEAZA DE OBICEI TREPTAT, FIIND O
CONTINUARE A RETENTIEI URINARE INCOMPLETE

 TABLOU CLINIC:
- nevoie permanenta de urinare, cu efort ineficient
- disurie, algurie, polakiurie
- senzatie de plenitudine si durere la nivelul
hipogastrului de diferite grade
- mictiune din “prea plin”
RETENTIA INCOMPLETA DE URINA
CONSTITUIREA UNUI REZIDUU VEZICAL LA SFARSITUL
MICTIUNII

FARA DISTENSIE VEZICALA


R.I.U

CU DISTENSIE VEZICALA
 TABLOU CLINIC:
- disurie, polakiurie
 EX. OBIECTIV: N → GLOB VEZICAL
RETENTIA DE URINA
CAUZE
 URETRALE: stricturi, polipi, calculi, corpi straini,
neoplasme
 CERVICALE: hipertrofie de col, obstructii de col (sange,
calcul, tumori)
 VEZICALE: inflamatiii, tumori, calculi
 PROSTATICE: adenom, neoplasm, abces, prostatite
 EXTRAURINARE LOCALE: sarcina, tumori uterine
 EXTRAURINARE LA DISTANTA: meningite, septicemii,
pneumonii, interventii chirurgicale
 NEUROLOGICE: periferice, medulare, centrale
INCONTINENTA URINARA

PIERDEREA CONTROLULUI VOLUNTAR


AL RETINERII VEZICALE SI
EVACUARII PERIODICE A URINII

POATE FI:
 ADEVARATA
 FALSA
 INTERMITENTA
INCONTINENTA URINARA ADEVARATA
“ PICATURA CU PICATURA “

 SONDAJ VEZICAL NEGATIV

 PARALIZIA SFINCTERULUI VEZICAL


( afectare medulara S3 – S5, Sd. DE COADA DE CAL)

 TULBURARI PSIHICE

 DISTENSII DE COL PRIN CALCUL INCLAVAT

 ANOMALII CONGENITALE
INCONTINENTA URINARA FALSA

 MICTIUNE DIN “ PREA PLIN “

 SONDAJ VEZICAL POZITIV

 APARE LA EFORT, ACCESE DE TUSE, RAS


INCONTINENTA URINARA INTERMITENTA
 JET URINAR PUTERNIC: ENURESIS
 FIZIOLOGIC
 PATOLOGIC
- SPINA BIFIDA
- MALFORMATII URETRALE
- MATURIZARE NEUROLOGICA INCOMPLETA
(ENURESIS NOCTURN)
 JET URINAR FOARTE SLAB SAU PICATURA
- SLABIREA PLANSEULUI PERINEAL
- SLABIREA SFINCTERULUI URETROVEZICAL
(sarcina multipara, debili mintali, interventii pe
micul bazin)
- apare in principal la EFORT, TUSE, ALERGARE,
ORTOSTATISM, RAS
MICTIUNEA IMPERIOASA
NECESITATEA STRINGENTA DE EVACUARE A
VEZICII, INCEPAND CU MOMENTUL APARITIEI
SENZATIEI DE MICTIUNE
 TENESME VEZICALE
Nevoia imperioasa si dureroasa de urinare,
dublata de un efort mictional cu eliminare
minimala de urina
CAUZE:
- CISTITE, CERVICITE,
- AFECTIUNI ale URETREI PELVINE
- MALFORMATII PELVINE
MODIFICARI ALE ASPECTULUI URINEI

 HEMATURIA
 PIURIA
 PROTEINURIA
 PNEUMATURIA
 CHILURIA
HEMATURIA
ELIMINAREA UNEI URINI CE CONTINE SANGE SI
CARE PROVINE “ IN AMONTE “ DE URETRA
ANTERIOARA (“ IN AVAL ” = URETRORAGIE)
URETRORAGIE

 POATE FI:
 MICROSCOPICA (1000–1mil. hematii/ml )
 MACROSCOPICA ( >1mil. Hematii/ml )

 CULOAREA URINEI:
 ROSU INTENS SAU BRUN INCHIS
 POATE CONSTITUII DEPOZITE, CHEAGURI
HEMATURIA
CAUZE
 PRERENALE: BOLI HEMORAGIPARE: coagulopatii
trombopatii, vasculopatii
 RENALE: glomerulonefrite, pielonefrite, Tbc, tumori
litiaza, nefrocalcinoza, guta, rinichi polichistic
leziuni renale din b. sistemice (colagenoze),
nefropatii toxice, traumatisme
 POSTRENALE:
 PIELOURETERALE: litiaza, tumori, inflamatii,
anomalii vasculare, traumatisme
 VEZICALE: tumori, litiaza, cistite, diverticul,
corpi straini
 URETROPROSTATICE: uretrite, prostatite,
tumori, polipi, stricturi, anomalii congenitale,
corpi straini
HEMATURIA
 SE INTERPRETEAZA IN CONTEXT CLINIC
 NECESITATEA CISTOSCOPIEI

 PROBA CELOR 3 PAHARE:


 INITIALA hematurie JOASA
 TERMINALA hematurie VEZICALA
 TOTALA hematurie INALTA
HEMATURIA
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL

 URINA HIPERCROMA – densitate crescuta

 Prezenta UROBILINEI – icter hepatocelular

 U. ROSIE-BRUNA – se normalizeaza la incalzire


– prezenta uratilor

 ROSIE – medicamente (piramidon, fenoli)


– alimente (sfecla rosie)
HEMATURIA
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL

 ca VINUL DE PORTO
– hemoglobinuria parox.
– transfuzii incompatibile
– mioglobinurii (traumatisme)

 ca VINUL de BURGUNDIA (se inchide culoarea treptat)


– porfirii

 SANGERARI de alte cauze ce se amesteca cu urina


(menoragii, metroragii, traumatisme externe)
PIURIA

PREZENTA PUROIULUI IN URINA


 POATE FI:
 MICROSCOPICA = LEUCOCITURIE
 MACROSCOPICA
- modificari ale aspectului urinii: PIERDEREA
LUCIULUI, TRANSPARENTEI, PREZENTA
FILAMENTELOR DE MUCUS, GRUNJI DE
PUROI
- modificari de miros
PIURIA
CAUZE
 PRERENALE: septicemii sau alte infectii la distanta,
diseminate pe cale hematogena
 RENALE: Tbc, litiaza renala infectata, neoplasm infectat
malformatii congenitale, nefrite

 POSTRENALE:
 LITIAZA RENALA
 NEOPLASME
 MALFORMATII
 CISTITE
 MANEVRE UROLOGICE
 ABCESE PELVINE
 ADENOM DE PROSTATA
 CANCER
PIURIA

 SE INTERPRETEAZA IN CONTEXT CLINIC


 PROBA CELOR 3 PAHARE
PIURIA

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
 URINI TULBURI
 Prezenta de URATI, FOSFATI, CARBONATI
 Se clarifica la INCALZIRE/adaus de ACIZI
 CHILURIA
 URETRITE
 VAGINITE
PROTEINURIA

PIERDEREA PROTEINELOR PRIN URINA


 CANTITATE
 MICA 30-300mg/ 24 ore
 MEDIE 300mg – 3,5g/24 ore
 MARE > 3,5 g/24 ore
PROTEINURIA

CAUZE
 PRERENALE (cu filtru renal integru)
 Exces proteic in sange (perfuzii, mielom multiplu)

 RENALE
 Cresterea permeabilitatii glomerulare, scaderea
resorbtiei sau hipersecretie tubulara
 GLOMERULOPATII, TUBULOPATII

 POSTRENALE
 Descuamari epiteliale masive + leucociturie
PROTEINURIA

ASPECTE CALITATIVE
1. Proteinurie GLOMERULARA
 SELECTIVA
 NESELECTIVA

 Proteinurie TUBULARA (GLOBULINICA)


 Proteinurie DISGLOBULINEMICA
 Proteinurie FIZIOLOGICA
PROTEINURIA GLOMERULARA

A. Proteinuria glomerulara SELECTIVA


 ALBUMINURIE ± GLOBULINURIE CU GM MICA
(α1 si siderofilina)
 In GLOMERULONEFRITE cu potential REVERSIBIL

B. Proteinuria glomerulara NESELECTIVA


 ALBUMINURIE ± GLOBULINURIE inclusiv
macroglobulinele in proportii asemanatoare cu cele
din ser
 In GLOMERULONEFRITE SEVERE
PROTEINURIA TUBULARA
(GLOBULINICA)
 ELECTROFORETIC:
ELECTROFORETIC
– POSTABUMINE
– GLOBULINELE α RAPIDE
– GLOBULINELE β
 CAUZE
 TUBULOPATII
 IRA
 PIELONEFRITE
 HIPOPOTASEMII
PROTEINURIA DISGLOBULINICA

 PROTEINE ANORMALE PRODUSE IN EXCES


 CAUZE:
 MIELOM MULTIPLU

 MACROGLOBULINEMIE ESENTIALA

 AMILOIDOZA

 B. HOGDKIN
PROTEINURIA FIZIOLOGICA

 CONTINE NUMAI ALBUMINE


 ARE CARACTER TRANZITORIU
 CAUZE:
 FEBRA

 FRISON

 EFORT

 ORTOSTATISM PRELUNGIT
MANIFESTARI GENERALE
 FEBRA
 TEGUMENTE SI ANEXE
 Tulburari RESPIRATORII
 DISPNEE, RESPIRATIE ACIDOTICA

 Tulburari CARDIOVASCULARE
 PERICARDITA UREMICA
 Tulburari de RITM si CONDUCERE
 Tulburari de CINETICA MIOCARDICA
 HIPOTENSIUNE ARTERIALA
MANIFESTARI GENERALE
 Tulburari DIGESTIVE
 GREATA, VARSATURI
 Tulburari de TRANZIT
 HALENA
 Tulburari NEUROLOGICE
 SOMNOLENTA, AGITATIE, COMA
 afectari ale SENSIBILITATII si MOTILITATII
 Tulburari de ECHILIBRU

 Tulburari ale ORGANELOR DE SIMT


 Tulburari HEMATOLOGICE: anemie, leucocitoza
EXAMENUL OBIECTIV AL APARATULUI URINAR

EXAMENUL CLINIC GENERAL


POZITIA BOLNAVULUI: în colica renala

EX. TEGUMENTELOR, MUCOASELOR şi FANERELOR:


 PALID – TEROASE, USCATE în IRC
 PRURIT ± LEZ. De GRATAJ
 “CHICIURA UREMICA” sau GIVRAJ
 UREMIDE
 “UNGHIA JUMATATE si JUMATATE”

EDEMUL RENAL
CHICIURA UREMICA

UNGHIILE JUMATATE
JUMATATE
EXAMENUL REG. LOMBARE, ABDOMENULUI, ORG. GENITALE

I. INSPECTIA
EXAMENUL REG. LOMBARE, ABDOMENULUI, ORG. GENITALE

I. INSPECTIA
REG. LOMBARE
RELIEFURI ANORMALE şi MODIFICARI TEGUMENTARE
• BOMBARE + EDEM INFLAMATOR: flegmon perinefritic

• CONTRACTURA MUSC. PARAVERTEBRALE: colica renala

ABDOMENULUI
BOMBAREA FLANCURILOR indiv. SLABI, COPII, TINERI
• Poate fi UNI sau BILATERALA

• ± circulatie colaterala

• În: CHISTE, RINICHI POLICHISTIC, TUMORI

BOMBAREA HIPOGASTRULUI
• Proeminenta rotunda deasupra pubisului, pe linia mediana ombilic
• GLOB VEZICAL

ORG. GENITALE
EXAMENUL REG. LOMBARE, ABDOMENULUI, ORG. GENITALE

II. PALPAREA RINICHILOR


NORMAL NU SE PALPEAZA
EXCEPTIE POLUL INFERIOR la PERS. SLABE în ORTOSTATISM

TEHNICA:
BIMANUALE: metodele (A) GUYON şi (B) GLENARD
MONOMANUALA: metoda (C) ISRAEL

(A) GUYON (prin BALOTAJ)


 o mana în reg. lombara cu degetele în < costovertebral (pentru rinichiul drept
mana stanga iar pentru rinichiul stang mana dreapta) iar cealalta mana în
hipocondrul respectiv cu degetele sub rebordul costal, pacientul inspirand
profund; mana pozitionata lombar imprima apasari bruste asupra rinichiului
pentru al face mai accesibil mainii anterioare;
(B) GLENARD
 Asemanatoare tehnicii Guyon
 Pacientul sta în decubit lateral DR. pt palparea rinichiului STG. si
Stg. pt palparea rinichiului dr.
EXAMENUL REG. LOMBARE, ABDOMENULUI, ORG. GENITALE

II. PALPAREA RINICHILOR


(C) ISRAEL
 unimanuala
 police situat anterior sub rebordul costal si restul degetelor în lomba; in
timpul
unei inspiratii profunde se incearca prinderea rinichiului; palparea o realizeaza
policele
 Se utilizeaza la copii, persoanele slabe

CONTACTUL LOMBAR
 Pentru diferentierea unei formatiuni retroperitoneale de una intraperitoneala
 Tehnica: o mana asezata anterior in hipocondru va imprima formatiunii
miscari spre mana posterioara fixa
 Daca mana posterioara percepe aceste miscari ale formatiunii aceasta are
CONTACT LOMBAR si este RETROPERITONEALA

Tehnicile GUYON şi ISRAEL pot fi efectuate si in ORTOSTATISM


EXAMENUL REG. LOMBARE, ABDOMENULUI, ORG. GENITALE
II. PALPAREA RINICHILOR
1. VOLUMUL poate fi crescut:
unilateral: PTOZA, HIPERTROFIE COMPENSATORIE,
NEOPLASM, CHIST SOLITAR
bilateral: boala POLICHISTICA renala (BPR)
uni sau bilateral: HIDRONEFROZA, PIONEFROZA

 FORMA: de ”boaba de fasole”


se modifica în: BPR, TUMORI, PIONEFROZA

 MOBILITATEA: foarte putin mobil


patologic: rinichi FLOTANT, MIGRATOR în PTOZA renala

 CONSISTENTA: ferma, elastica, de organ plin


DURA în TUMORI, MODERAT CRESCUTA în BPR,
MOALE în PIO si HIDRONEFROZE

 SUPRAFATA: neteda
NEREGULATA, BOSELATA: tumori, BPR, PIONEFROZA
 SENSIBILITATEA: nedureros la palpare
EXAMENUL REG. LOMBARE, ABDOMENULUI, ORG. GENITALE

II. PALPAREA PUNCTELOR DUREROASE

POSTERIOARE
 COSTOVERTEBRAL: < format de coasta XII cu coloana vertebrala
corespunde: RINICHI, BAZINET, EXTREM. SUP. URETER
 COSTOMUSCULAR: mai jos si in afara fata de precedentul

ANTERIOARE
 URETERAL MEDIU: Pe linia ombilic-spina iliaca anteroinferioara, la
inters 1/3 sup cu 2/3 inf
 PARAOMBILICAL sau URETERAL SUPERIOR:
la intersectia liniei medioclaviculare cu orizontala ce trece prin ombilic
 URETERAL INFERIOR:
la intersectia liniei bispinoase cu verticalele ce trec 1 cm lateral de
spina pubisului
se palpeaza prin TUSEU RECTAL/VAGINAL
EXAMENUL REG. LOMBARE, ABDOMENULUI, ORG. GENITALE

III. PERCUTIA RINICHILOR


 in mod normal percutia ANTERIOARA a rinichilor det. SONORITATE
patologic apare MATITATE in : TUMORI renale
 MATITATE cu CONVEXITATEA SUPERIOARA in HIPOGASTRU:
in GLOBUL VEZICAL
 Manevra GIORDANO
 lovituri usoara cu marginea cubitala a mainii pornind din regiunea toracala
inferioara pana în regiunea lombara
 Este POZITIVA (provoaca durere sau exacerbarea ei) în:
HIDRONEFROZA, LITIAZA RENALA (!), NEFROPATII ACUTE

IV. AUSCULTATIA
la nivelul FLANCURILOR, REG. LOMBARE
PATOLOGIC: SUFLU UNI sau BILATERAL STENOZA de A. RENALA